7,252 matches
-
in Moldavia Vodae tragedice expressa, intrată curând în repertoriul pentru carnaval al școlarilor de la Blaj. Ca în mai toate ilustrările acestei specii, autorul utilizează toposul exordial al lipsei de contingență între „măreția” teribilă a subiectului ales și slabele puteri ale cronicarului. Poate fi remarcată, pe lângă această secvență a „captării bunăvoinței”, și utilizarea temei „lumea înșelătoare”, acompaniată de mai toate motivele adiacente. Ar fi de observat că, deși adept al atitudinii (și al examinării faptelor prin prisma ei) cuprinse în celebra formulă
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
I, la adresa căruia alcătuiește adevărate diatribe, cu vervă și cruzime de pamfletar. Admirator al lui C.A. Rosetti, deplânge declinul și pervertirea idealurilor pașoptiste și sancționează ceea ce el, la fel ca alții, numește jalnica parodiere a instituțiilor politice apusene. Un cronicar monden, preocupat de vânători și baluri, se înfățișează însă V. în „L’Indépendance roumaine”. Tonul, surprinzător, e mult mai ponderat, aproape reverențios, raporturile cu Palatul părând acum a fi din cele mai armonioase. Redacta din când în când și o
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
Culianu, N. Caranica, Basarab Nicolescu, Al. Paleologu, Cezar Baltag, Liviu Petrescu, Marian Papahagi, N. Steinhardt, Dumitru Micu ș.a.), Iată ce, despre ce și cum scriu ungurii, Cum poate fi cineva scriitor român evreu, Amantul-amanta anului 2000, Eminescologia anului 2000, Clubul cronicarilor literari despre moartea unei specii critice: cronica literară, Ultimii debutanți ai mileniului III (cu texte critice despre scrierile începătorilor din ultimii ani ai secolului trecut și cu texte literare ale unor autori din cele mai noi promoții, încă fără volum
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
texte critice despre scrierile începătorilor din ultimii ani ai secolului trecut și cu texte literare ale unor autori din cele mai noi promoții, încă fără volum, din ambele categorii fiind reprezentați zeci de scriitori), Remember: Tezele din iulie, Nicolae Manolescu - cronicarul și rapsozii, O privire asupra modernității, Cartea de referință, România virtuală, Monografia în vremuri postmoderniste, Scriitorul român ca publicist, Cazul Patapievici ș.a. Pe coperta a patra e inserată de la un moment dat o listă de „teme de viitor”: Starea studiilor
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
1895 la săptămânalul „Lumea nouă literară și științifică”; Mihai Codreanu și Moni Ghelerter își amintesc că începuse să scrie poezii aproape de copil. Publică articole pe subiecte diverse, mai cu seamă cronici dramatice, în „Curentul nou”, „Gazeta evreească”, „Lumea nouă”, „Lupta”, „Cronicarul”, „Lumea israelită”, „Facla”, „Adevărul literar și artistic”, „Puntea de fildeș”, „Mișcarea”, „Rampa”, „Vremea”, „Propilee literare”, „Noua revistă română”, „Adevărul ilustrat”, „Adam” ș.a. În 1910, în „Facla” îi apar fragmente din poemul dramatic în versuri „Să nu-ți faci idoli!...” (dedicat
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
în 1714 la Constantinopol, odată cu domnitorul. Tatăl, Ștefan Văcărescu, logofăt, vistier și mare ban, avea talent, dedica versuri domnitorului Scarlat Ghica, fiind apreciat pentru orațiile de sărbători pe care le compunea; mama, Ecaterina (Catinca) Done, îi era nepoată de soră cronicarului Ion Neculce. Învățătura primită de V. a fost dintre cele mai alese: în casă a studiat greaca (dascăl era Neofit Kavsocalivitul), franceza (cu Linchou), latina și germana (cu Weber); un hoge l-a inițiat în limba turcă; se poate, de
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
151-169; Alexandru Piru, Un prozator umorist, LCF, 1968, 16; Nicolae Manolescu, „Zbor jos”, CNT, 1968, 16; Ion Bălu, Proza lui Nicolae Velea, VR, 1968, 10; Paul Georgescu, „Zbor jos”, RMB, 1968, 7 403; Cristea, Interpretări, 100-102; Dimisianu, Prozatori, 88-93; Regman, Cronicari, 141-149; Ardeleanu, „A urî”, 105-112; Stănescu, Cronici, 210-218; Cornel Regman, Selecție din selecție, București, 1972, 317-325; Vlad, Povestirea, 110-111; Constantin, Prozatori - critici, 105-108; Ciobanu, Critica, 144-149; Ardeleanu, Opinii, 72-76; Ciobanu, Incursiuni, 166-170; Cristea, Domeniul, 244-248; Regman, Colocvial, 72-74; Titel, Pasiunea
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
de confruntare ideatică (Plecarea d-lui Iorga de la „Sămănătorul”, Apostolomania, Lipsa de corectitudine, Convingeri... literare, Literatura decadentă, Dușmănii, Pro pudore, Papagali antipatici, Domnul care stă la dispoziție, Suflete sterpe, Răspuns d-lui Iorga, multe texte fiind semnate Gh. Dumbravă și Cronicar). Alături de Chendi participă la dispute Ion Gorun (Studii și ciorovăieli, Pleava tiparului, Gelozie, Jubileul și literatura, Obolul și controlul, Școlile noastre literare, Garabeți și botezați, Aprecierea scriitorilor, Glose), E. Lovinescu (Guerila d-lui Iorga, Artistul și moralistul), N. Gane (Premiile
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
Bilete de papagal” vor fi strânse în singura lui carte, Geapanale, apărută postum, în 1987. A mai colaborat la „Universul”, „Ordinea”, „Străbunii”, „Linia nouă”, „Facla românească”, „Calendarul”, „Orizonturi noi” (Bacău), „Viața literară”, „Secolul”, „Albina”, „România literară” (condusă de Liviu Rebreanu), „Cronicarul”, „Ultima oră”, „Dacia rediviva”, „Revista de pedagogie”. V. este autorul unor schițe, povestiri și nuvele în care aerul evocator este impregnat de un lirism aparte. Textele sunt tot atâtea „portrete”, unitatea de loc a acțiunii permițând „chemarea” personajelor și în
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
s-a decernat Premiul „Adamachi” al Academiei Române pentru lucrarea Tudor Vladimirescu. Glose, fapte și documente noi (1821), apărută în 1927. Excelent profesor de paleografie chirilică, V. s-a fixat asupra primei jumătăți a secolului al XIX-lea. A cercetat manuscrisele cronicarilor întârziați (Dionisie Eclesiarhul. Un manuscris din 1816, în „Arhivele Olteniei”), alte texte (O satiră în versuri din Moldova anului 1821, în „Studii și materiale de istorie medie”, 1957), s-a aplecat cu rigoare - cercetând documente și interpretând evenimentele - asupra mișcării
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai bine de un secol, singurele publicații ce formau hrana spirituală a societății vechi românești) au deschis larg ferestrele unor noi orizonturi culturii noastre, aducând în câmpul preocupărilor și elemente științifice și literare. Scrierile cronicarilor - Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce - au contribuit la educarea în spirit umanist a românilor, ei propunându-și cultivarea conștiinței patriotice prin cunoașterea culturii poporului. Importante sunt și scrierile lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai bine de un secol, singurele publicații ce formau hrana spirituală a societății vechi românești) au deschis larg ferestrele unor noi orizonturi culturii noastre, aducând în câmpul preocupărilor și elemente științifice și literare. Scrierile cronicarilor - Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce - au contribuit la educarea în spirit umanist a românilor, ei propunându-și cultivarea conștiinței patriotice prin cunoașterea culturii poporului. Importante sunt și scrierile lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
copertă? În primul rând, Transilvania care face obiectul acestui volum este „a mea” pentru că e rezultatul unei alegeri. Eu am ales-o pe ea, ca domeniu de studiu și pasiune savantă, și nu ea pe mine, ca istoriograf, comentator sau cronicar. În al doilea rând, este „a mea” și datorită unei relații de apartenență. M-am născut, am trăit și nu am nici un dubiu că voi muri aici, În Ardeal, În lumea care mi-e dragă și familiară. Iar Între aceste
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aceștia, se exprimau doar În planul „interpretărilor”, al autoaprecierilor și valorizărilor, adică la acel nivel, profund subiectiv, al realității sociale, unde se construia identitatea colectivă a națiunii. Un text care definește foarte exact perspectiva românească a epocii cu privire la Europa aparține cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" (1829): Lumea noastră patru părți are, anume: 1-a e Azia, la răsărit, a 2-a, Africa, la ameazi, a 3-a, Europa noastră, spre meazănoapte, iar a 4-a e America
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
scopuri didactice și mnemotehnice, la reprezentarea continentului sub forma concretă a unei ființe umane, Întocmai așa cum procedau alegoriile cartografice medievale, destinate unei mentalități Încă nefamiliarizate cu o manieră de reprezentare abstractă. Europa este „a noastră”, mai spune, fără nici o rezervă, cronicarul. El relaționează, În mod strâns, trei elemente ale unei ecuații identitare: Europa, Împăratul și românii. Împăratul, suveranul legitim, și, prin el, apartenența la Imperiul Austriac reprezintă, de fapt, elementele decisive care Îi inserează pe români În geografia politică a continentului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vizitei sale prin Banat, din anul 1768, luând prânzul la Timișoara, Înaltul oaspete acordă permisiunea de a i se Înfățișa la masă toți cei care doresc să Îl vadă. Aflând acest lucru, timișorencele iau cu asalt reședința imperială. După cum scrie cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , „jupâneăsele noastre, Hagica, ce avea două feăte... și alte jupâneăse, a Maleniții, a Mâțului, a lui Diuricicu, a Ferecatului, a Comnoșenilor, mă luară iară cu iale sus să merg”, la Împărat, prezentându
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
soarta lor, pentru a le câștiga Încrederea și a le măguli sensibilitatea. Când jupânesele timișorence se prezintă În fața lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" , acesta se ridică de la masă, le iese În Întâmpinare și (cum spune cronicarul) „le caută”. Momentul „căutării”, al cercetării pe care Împăratul o face asupra vieții supușilor săi (existent și Înainte, În mentalitatea medievală) reprezintă tocmai actul luării la cunoștință, din partea suveranului, a existenței și a individualității celor pe care Îi guvernează. Uneori
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Vezi cărțile purtând aceste titluri, semnate de Ion Lăncrănjan (1982), Ștefan Pascu (1983), Ilie Ceaușescu (1984), David Prodan XE "Prodan" (1992), Mircea Zaciu (1996), Alina Mungiu-Pippidi (1999), Gabriel Andreescu și Molnár Gusztáv (1999), Ioan Chindriș (2003). Letopisețul Cantacuzinesc, În antologia Cronicari munteni, Editura Militară, București, 1988, p. 63. Vasile Arvinte, Român, românesc, România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 147 și passim, pentru Întreaga discuție. Béla Köpeczi (coord.), Histoire de la Transylvanie, Akadémió Budapesta, 1992, p. 141; cf. Ștefan Pascu, Voievodatul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2000; Balázs Trencsényi, Dragoș XE "Dragoș" Petrescu, Cristina Petrescu, Constantin Iordachi, Zoltán Kántor (coord.), Nation-Building and Contested Identities. Romanian & Hungarian Case Studies, Regio Books-Polirom, Budapesta-Iași, 2001. Vezi Makó Mária, „Cronicari maghiari din secolele XVI-XVII despre Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" ”, În volumul Sorin Mitu, Florin Gogâltan (coord.), Viață privată, mentalități colective și imaginar social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca, 1995-1996, pp. 229-241; Toader Nicoară XE "Nicoară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu putem să nu surprindem și anumite elemente originale, proprii diferiților scriitori. Astfel, Grigore Ureche și Ion Neculce par mai degrabă apropiați de viziunea tradițională, de Înțelepciunea populară care se confundă până la un punct cu Învățătura teologică. Ori de câte ori acești doi cronicari constată destine mai mult sau mai puțin nefericite ale personajelor din textele lor, de obicei ale domnitorilor moldoveni, ori de câte ori au loc prăbușiri spectaculoase de situație, schimbări ale sorții, ei au imediat la Îndemână un citat din Biblie, un proverb popular
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
moldoveni, ori de câte ori au loc prăbușiri spectaculoase de situație, schimbări ale sorții, ei au imediat la Îndemână un citat din Biblie, un proverb popular, al cărui sens nu se Îndepărtează prea mult de Învățătura biblică. Situația este În schimb diferită la cronicarii mai culți, mai profunzi, Între care Miron Costin ocupă un loc proeminent. In literatura noastră veche, Miron Costin este poate singurul care Încearcă, cu mijloace proprii, să definească soarta, să vadă altceva dincolo de tradiționala Înțelepciune teologică. Cea mai cunoscută piesă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
faptul că Miron Costin extinde asupra Întregii sale cronici, adică asupra unei narațiuni istorice, care ar fi trebuit să fie obiectivă, adevărurile și concluziile la care a ajuns În poemul Viiața lumii. Istoria Moldovei din secolul al XVIIlea povestită de cronicarul Miron Costin devine, Într-un fel, un ecou al concluziilor filosofice la care autorul ajunsese În poemul său Viiața lumii. Este foarte posibil ca Însăși istoria Moldovei din acea perioadă să justifice viziunea profund pesimistă a autorului, dar este la fel de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
foarte posibil ca Însăși istoria Moldovei din acea perioadă să justifice viziunea profund pesimistă a autorului, dar este la fel de adevărat că propria viziune asupra lumii pe care si-o construiește Miron Costin este În parte transpusă asupra Întâmplărilor pe care cronicarul le relatează. Miron Costin are o concepție mai clară asupra istoriei, fiind interesat de problema destinului cetății, convins că istoria nu Înseamnă numai moștenirea trecutului, ci și o reală moștenire pentru generațiile viitoare, prin cunoașterea unor drame care ar fi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
baza unui studiu comparativ, al ambelor perspective, oferă imaginea globală. Avantajul studierii informațiilor apocrife este cel al identificării cu atmosfera epocii sau cu un anumit personaj. Astfel, faptele prezentate nu mai au aura distantă a unor evenimente consemnate de niște cronicari. Desigur, se recomandă păstrarea unei atitudini rezervate față de informațiile apocrife, din cauza subiectivismului autorului anonim în prezentarea unui eveniment. Într-o epocă religioasă, contemporanilor lui Iacob probabil că li s-a părut ciudată atracția tânărului rege pentru ducele Lennox. Curtenii au
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
James the First, containing I. Osborne's Traditional Memoirs. II. Sir Anthony Weldon's court and Character of King James. III. Aulicus Coquinare publicat în anul 1811. Identitatea lui Coquinarie nu a fost niciodată dezvăluită, rămânând astfel unul dintre misterioșii cronicari ai secolului al XVII lea care ne-au furnizat date despre domnia regelui Iacob. Însă este un exemplu cum o lucrare apocrifă este preluată de către un scriitor recunoscut și republicată, două secole mai târziu. După moartea prematură a prințului Henric
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]