8,169 matches
-
Ești scutit de școală și pălăvrăgești cu cine poți și tu. Cu unu zis Motorină. Te lauzi că noua voastră casă are douăzeci de camere. Repetentul de Motorină nu te crede și te scuipă În ureche. Pe urmă jucați țările. Cuțitul lui e mai bun și se Înfige temeinic În pământ. E șmecher. Te tot Împarte În triunghiuri din ce În ce mai mici. Rămâi fără țară căci În ultimul triunghi pe care ți-l lasă Motorină nu-ți Încape nici măcar călcâiul. Pe urmă mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tot Împarte În triunghiuri din ce În ce mai mici. Rămâi fără țară căci În ultimul triunghi pe care ți-l lasă Motorină nu-ți Încape nici măcar călcâiul. Pe urmă mama lui Îl trimite să cumpere halva iar tu, rămas singur, scrii cu vârful cuțitului pe o scândură de la gard: Amintire de la mutare. Aveam treisprezece ani. Mai faci o inimă și te semnezi. Cu numele tău. Al treilea transport. Scaunele, masa, pernele și dulapul de bucătărie. E plin de sucitoare, polonice, răzătoare și cratițe. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de pe chelie avea bobițe mici de transpirație. Pe urmă Îți aduci aminte cum ai vizitat tu expoziția de mase plastice a Statelor Unite ale Americii la București, unde ai văzut costumul de cosmonaut al lui John Glenn, găleți, ligheane, farfurii, pâlnii, pahare, furculițe, cuțite și diverse suporturi dintre care unul era pentru ouă. Toate din material plastic. Adormi În iarba jilavă a primăverii, adoarme o parte din tine, partea subconștientă (aia cu libidoul) și probabil și astăzi doarme acolo În curtea Închisorii Doftana, citadela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ca un ferăstrău mecanic trecând prin piatră. Vecinul tău de peste drum taie porcul. Pentru a doua oară În viața ta, vezi cum se taie un porc la oraș. Patru haidamaci Îl țin cu putere și-i fac felul cu un cuțit lung la beregată. Năclăiți de viscol și sudoare Îl țin până când animalul, stropit de sânge, rămâne inert, sacrificat. Lampa de benzină Își forțează tirajul, cu țeava la câțiva centimetri de zidul pe care Își scuipă flacăra albastră cu vuiet pofticios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
săruta pe Polixenia și În jurul vostru va mirosi a iod, a clor și a acid acetic. Dar până atunci mai este multă vreme, aproape un ceas; Îți faci de lucru cărând un șpan, stivuind piese sau ascuțind capetele vidia ale cuțitelor de strung la secția polizare, de lângă vestiar. Acolo Îți Încerci așteptarea și, când vrei să te Înapoiezi la strung, o mână te cuprinde energic și te duce În semiântunericul dintre două dulapuri metalice. Simți ceva cald și umed peste buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mentosan, sărutul pregătit de tine, pentru Polixenia. „Învăț la același liceu cu tine, sunt În clasa a IX-a la seral”, atât mai apucă să-ți spună și se strecoară hoțește spre hala unde mașinile huruie Îngrozitor. Apeși cu furie cuțitul de strung În piatra polizorului și În jerba de scântei, care ți se mântuiește sub privirea inundată de lacrimi, te Întrebi cine este Polixenia, cine este această strungăriță și, În general, ce rost mai are să treci pe la laborator. Cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În plâns, apoi Începu să cânte ușor, Îndelung, ca atunci, În plutirea aceea peste lanul de lucernă, parcă dintr-o altă viață, ținându-se de mână cu fata notarului, neștiind că, de undeva, de departe, ochii Anei primeau ca un cuțit, direct În suflet, tot ce vedea. Și cântau ceterașii, era zi de horă, ca un fel de cântec de moarte. Îți place cum cânt? Îl Întrebă femeia pe Petru. Acum știu să cânt. Cânt amintiri. Pot să cânt și amintirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Vermut, Quik și vin la kil. În cameră, după ce citești o „chestie” de Walter Benjamin, afli din revista Magazin, noi metode de tratare a ulcerului pe bază de plante medicinale. Ceva mai bun ca Tagametul. Ulcerul va fi biruit fără de cuțit. Numai minciuni. Aproape pe nesimțite s-a furișat pe piața românească un nou produs. Cafeaua În amestec. Populația Republicii Socialiste România o numește nechezol (totul scris pe spatele unei chitanțe la I.C.R.A.L.). TU, bântuind toamna prin Ardeal. Pe la Sibiu. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
se putea purta nimic prea decoltat. Roșul era clar exclus. Negrul era de departe prea melancolic. Sugera ori că erai În doliu pentru bucata de penis pierdută, sau chiar mai rău, anticipai că rabinul va avea un accident catastrofal cu cuțitul. De asemenea, mama lui Fi va purta, desigur, negru pentru a arăta cât de mult dezaproba circumcizia lui Connor. În sfârșit, Ruby a hotărât să nu riște și a ales un costum roz pal din tweed, cu franjuri Înguste În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și cu o sticlă de clor, declarând locul o amenințare la adresa sănătății și făcând-o pe biata Fi să se simtă și mai prost. —A trebuit să o fac, șopti Bridget conspirativ. Dacă s-ar Întâmpla ca rabinul să scape cuțitul și să-l omoare pe micuț Înainte de a fi botezat, sufletul său ar fi la granița dintre rai și iad. I-a dat lui Connor un ultim pupic și l-a așezat În scăunelul său. În ciuda șocului provocat de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
care ducea în bucătărie, am desfăcut degetele și am destins tălpile să se lipească mai bine de răceala pardoselii. Robinetul rău închis picura pe o farfurie murdară. Pe masă se afla o bucată de pâine abandonată printre fârâmituri, lângă un cuțit. Am luat pâinea și am început să o mănânc. Mama ta era în camera de sus, se odihnea. Am spionat-o în penumbră prin ușa întredeschisă: doar în chiloți și cu maioul de mătase cu bretele înguste. Cearșaful era strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
când întreagă, când doar cu un braț, cu o șuvită de păr. Se întindea spre un raft și scotea o oală, o farfurie. Spălase roșiile cu multă atenție, una câte una, și acum, aplecată desupra tocătorului mișca în grabă un cuțit, mărunțind condimentele. Ținea lama lipită de degete cu multă siguranță. Și descopeream cu uimire că Italia era o gospodină curată și precisă, stăpână pe gesturile ei, pe bucătăria ei. Așteptam stând jos, rezervat și puțin rigid, ca un oaspete politicos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
cu care se preface că mă înțelege, în timp ce mă abandonează mie însumi. Se ridică, se îndreaptă spre bucătărie, a ajuns aproape de ușă. Cu spatele ei drept și părul minunat care tresaltă la fiecare pas. Țintesc centrul corpului ei și lansez cuțitul... Vrei să știi dacă mă culc cu alta? Se întoarce: — Ai spus ceva? Ceaikovski acoperă vorbele. Nu m-a auzit. Sau poate că da, de asta se clatină puțin. În seara aceea facem dragoste. Este mama ta cea care ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pompe funebre parea să se simtă în pace cu sine însuși, își terminase treaba până la apus. Pe burtă, împreună cu respirația, vibra catarama aurită a curelei sale. Fusese o zi lungă. Aruncă o privire în sus, precisă ca o tăietură de cuțit, transversală ca un zbor: da, întunericul l-ar fi despăgubit. Italia era în pământ, și pământul trecuse prin mâinile mele, îmi alunecase printre degete proapspăt și zgrunțuros. Acum era îngropată, și o dată cu ea, Angela, timpul efemer al iubirii. Am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ex. cele cu portăreasa), dar și pâcloase, agonice (de ex. cel al lui Augusto cu Unamuno, la Salamanca, sau al lui Unamuno cu Augusto, în vis), fără a fi private totuși de o claritate intrinsecă și tăioasă, cum lama unui cuțit care despică argintiu ceața, dar nu o îndepărtează, ca în scenele dintre Augusto și Unamuno. Un regim comunicațional ezitant și nebulos determină și dialogurile interioare, monodialogurile sau cele câteva pasaje în stil indirect liber. Interlocutorii nu sunt însă numai oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Îndrumar pentru Administrația Federală a Construcțiilor“, „Prefabricate și rata construcțiilor“, „Finanțarea prin ipotecă - o soluție pentru producția de înaltă calitate“. Într-o seară, m-a surprins când mă uitam la ele. —Noul val al viitorului. A lovit ușor broșura cu cuțitul. — Criza asta de locuințe o să mai dureze câtva timp. Am dat din cap și am plecat să mă ocup de alte mese. Încă din timpul războiului, a spus el când m-am întors, fiecare american și soțioara lui își doresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de deschise. Doctorul intră. Asistenta îl urma ca o pânză albă de corabie aplecată reverențios. Nu își ceru scuze pentru întârziere. Nu am pomenit despre asta. Nu voiam să mă cert cu un om care avea să îmi bage un cuțit în carne. În timp ce îmi dădea bună dimineața și comenta despre vremea frumoasă de toamnă timpurie, întrebându-mă cum mă simțeam, își spălă mâinile, își trase o pereche de mănuși chirurgicale și verifică instrumentele pe care asistenta i le așeza înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Unul dintre rezidenți? — Uneori o face un rezident. Eu n-am nimic împotrivă. Atâta timp cât e un doctor bine pregătit. Nu vreau să las pe cineva care nu știe nimic despre medicina modernă să îl taie pe fiul nostru cu un cuțit. Nu contează ce zic părinții mei. O să discutăm despre asta. Asta înseamnă că iar a vorbit tata cu tine. Nu e nimic de discutat. Este fiul nostru, și noi doi hotărâm. Fără ceremonie religioasă. Nu hotărâserăm nimic, dar nu voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
tata și Otto, ca să găsim hoțul. Folosisem un topor în hambar. Dar nu aveam timp să mă duc la subsol. Îmbrățișând din nou peretele, m-am întors în bucătărie și m-am aplecat spre sertarul de lângă chiuvetă, unde Madeleine ține cuțitul de pâine, cel de tăiat carne și alte feluri de cuțite mari. Cuțitul de tăiat carne ar intra ușor, dar lama zimțată a cuțitului de pâine ar fi mai eficientă. În drum spre sufragerie, am fost din nou atent să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Dar nu aveam timp să mă duc la subsol. Îmbrățișând din nou peretele, m-am întors în bucătărie și m-am aplecat spre sertarul de lângă chiuvetă, unde Madeleine ține cuțitul de pâine, cel de tăiat carne și alte feluri de cuțite mari. Cuțitul de tăiat carne ar intra ușor, dar lama zimțată a cuțitului de pâine ar fi mai eficientă. În drum spre sufragerie, am fost din nou atent să nu calc pe locul care scârțâia. Acum stătea la capătul celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
aveam timp să mă duc la subsol. Îmbrățișând din nou peretele, m-am întors în bucătărie și m-am aplecat spre sertarul de lângă chiuvetă, unde Madeleine ține cuțitul de pâine, cel de tăiat carne și alte feluri de cuțite mari. Cuțitul de tăiat carne ar intra ușor, dar lama zimțată a cuțitului de pâine ar fi mai eficientă. În drum spre sufragerie, am fost din nou atent să nu calc pe locul care scârțâia. Acum stătea la capătul celor două trepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
m-am întors în bucătărie și m-am aplecat spre sertarul de lângă chiuvetă, unde Madeleine ține cuțitul de pâine, cel de tăiat carne și alte feluri de cuțite mari. Cuțitul de tăiat carne ar intra ușor, dar lama zimțată a cuțitului de pâine ar fi mai eficientă. În drum spre sufragerie, am fost din nou atent să nu calc pe locul care scârțâia. Acum stătea la capătul celor două trepte și se uita spre garaj. Lăsasem ușa deschisă cu o seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
ofițerii SS și simțea cum trupușorul devenea moale în brațele ei. Tatăl care sufoca un bebeluș care plângea pentru a-i salva pe ceilalți doi copii. Dar nu voiam să mă gândesc la povești. Stăteam lângă pătuț, cu câte un cuțit în fiecare mână. —Taci din gură, șuieram eu. Fiul meu se uită în sus la mine. Sunetele se opriră. Pleoapele pline de somn clipiră peste niște ochi negri ca cerneala. Mi-am ținut răsuflarea. Clipi din nou. Am răsuflat ușurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
pline de somn clipiră peste niște ochi negri ca cerneala. Mi-am ținut răsuflarea. Clipi din nou. Am răsuflat ușurat. Apoi deschise iar gura. Zgomotul făcu pereții să tremure. M-am aplecat deasupra pătuțului. În lumina care intra pe fereastră cuțitul luci, strălucitor și argintiu ca o jucărie. Ochii fiului meu se ațintiră asupra lui. Mânuța se întinse după el. L-am tras înapoi. Soneria sună iar. Cuțitul se balansa deasupra lui. El urla și își întindea corpul mic și furios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
să tremure. M-am aplecat deasupra pătuțului. În lumina care intra pe fereastră cuțitul luci, strălucitor și argintiu ca o jucărie. Ochii fiului meu se ațintiră asupra lui. Mânuța se întinse după el. L-am tras înapoi. Soneria sună iar. Cuțitul se balansa deasupra lui. El urla și își întindea corpul mic și furios spre cuțit. Am tras cuțitul spre mine. Soneria sună iar. De data asta mai prelung. Nenorocitul insista. David țipă. Am ridicat cuțitul sus, deasupra pătuțului. Soneria se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]