6,546 matches
-
lumii ce poate produce poporul român, lucrând cu puteri unite, pe acest pământ atât de darnic hărăzit de natură. E vorba să se afirme geniul poporului român cu nota sa specifică, În mișcarea culturală a omenirii” - arăta În final ilustrul dascăl, definind rolul său, În fond, misiunea culturală a acestui popor. În același spirit se afirma la Iași conștiința acestei misiuni culturale, În termeni absolut relevanți: „Nu poate fi o datorie mai sfântă și necesitate mai urgentă pentru consolidarea Unirii și
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
baza cugetărei lor”, - preconiza el, pornind de la ideea că filosofia unui neam cuprinde În ea destinul Însuși al acestuia (un popor ia conștiință de soarta sa și o Îndeplinește cât mai desăvârșit, dacă devine conștient de natura filosofiei sale). Inimosul dascăl vedea În filosofia românească o filosofie generoasă, „filosofia idealului”, care ne Învață că „rostul pe această lume este ca să realizăm Înțelegerea”. Filosofia românească era, În ochii săi, „o armonie spiritualistă sau un spiritualism armonic”. În optica ei - invocând principiul naționalităților
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
generație de mare ofensivă economică - și nu numai - ci și culturală și spirituală, fără de care orice biruință cu armele se risipește În zadar”. De aici o nouă formulă a culturii În acest nou context. O confirma cu strălucire prestația unui dascăl de talia lui Tudor Vianu, unul din cei mai activi exponenți ai generației sale, despre care spunea: „Problema generației noastre a fost aceea a găsirii stilului major al culturii române”. Căci explica el Însuși acest nobil dascăl: „Acum, când țara
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
strălucire prestația unui dascăl de talia lui Tudor Vianu, unul din cei mai activi exponenți ai generației sale, despre care spunea: „Problema generației noastre a fost aceea a găsirii stilului major al culturii române”. Căci explica el Însuși acest nobil dascăl: „Acum, când țara fusese Întregită, credeam că ne putem pune În slujba supremelor valori dezinteresate ale spiritului. După 1920 s-a ajuns la unificarea teritoriului național, s-a creat - scria Tudor Vianu - baza necesară pentru cooperarea tuturor românilor În munca
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
epocă. Pe același ton răsunau, În același timp, voci cu autoritate În țară. „Directivele educative ale noastre trebuie să țintească la dezvoltarea maximă a capacităților personale ale tututor membrilor acestui popor”, preconiza prin 1938, la Iași, Gr.T. Popa. Acest prețuit dascăl al Universității Mihăilene și mentor al revistei Însemnări ieșene argumenta: „Cu cât vom scoate mai mulți oameni de prim rang, personalități care să influențeze mersul general al culturii, cu atât vom fi mai de folos omenirii și nouă Înșine. Deși
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
la cunoștințe din alte domenii. Formarea inițială și continuă a personalului didactic ar trebui:- să permită și să Încurajeze pe profesorii de istorie să folosească metodele procesuale și reflexive de predare ale istoriei;- să Îi pună la curent pe viitorii dascăli și pe cei care deja profesează În legătură cu cele mai noi rezultate, instrumente și metode În domeniul istoriei, În special acolo unde se simte nevoia utilizării noilor tehnologii ale informației și comunicării;- să Îi facă pe dascăli să devină conștienți de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]
-
la curent pe viitorii dascăli și pe cei care deja profesează În legătură cu cele mai noi rezultate, instrumente și metode În domeniul istoriei, În special acolo unde se simte nevoia utilizării noilor tehnologii ale informației și comunicării;- să Îi facă pe dascăli să devină conștienți de metodele didactice și care, ținând seama de informația factologică, sunt menite să permită elevilor să interpreteze și să analizeze faptele istorice și influența lor asupra prezentului, În diferite contexte, ca de pildă: cel social, geografic, economic
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]
-
primul zâmbet și primul cuvânt. Mama luminează mintea și mângâie inima celei mai fragile ființe, copilul, cu dragostea primită prin harul Sfintelor Taine și luminată de însăși învierea Domnului. Pentru noi, creștinii, mama este și primul îndrumător spre Hristos, primul dascăl și preot al copilului ei. Ea este aceea care duce mânuța copilului la frunte ca să-l învețe semnul Sfintei și de viață dătătoarei Cruci. Apoi, tot ea este aceea care îi ridică mâinile împreunate pentru rugăciune. Mama este primul însoțitor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
inițiatică cu o nouă îndoială, nicicând cu vreo certitudine. Și cu dorința de a porni în alte locuri. Tatăl său își pune la bătaie întreaga recoltă, doar-doar fiul său își va desăvârși instruirea și se va așeza. Acest fiu e dascălul familiei, descendentul cel vulnerabil al unei stirpe robuste. Zbuciumul său interior îl aruncă într-un ritm prea simplu pentru a fi înțeles. Studiază, citește, se plimbă, iar citește, nu se vede cu vreun grup, nu e frecventat de vreo fată
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
celui necurat 494. De aceea, "când începi să sapi, gândul numai la Dumnezeu să-ți fie și să-ți faci sfânta cruce și altceva să nu vorbești decât tot de Dumnezeu"495. (În nuvelă, popa face rugăciuni pentru găsirea comorii, dascălul își exprimă credința că nu e comoară fermecată, căci "n-are flacăre albastră"496, iar ceilalți se închină într-un acord deplin). Semnele în funcție de care se recunoaște locul unde este îngropată comoara sunt "pământul zguros", de culoare "cenușie-deschisă" (fiind ars
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
luteinom, s.n. (lutéinome s.m.; en. luteoma). M magneto-,-magneto- "magnet, magnetic" (cf. gr.Μάγνυης, -ητος s.m. "locuitor din Magnesia"): ro. magnetism s.n. (cf. fr. magnétisme, s.m.; en. magnetism); magistral(i)- "de maestru" (cf. lat. magistralis, adj. de la magister, tri s.m. "dascăl; căpetenie; îndrumător; sfătuitor"); mal- "rău" (cf. lat. malus, a, um adj. "rău"): med. ro. maladie (cf. fr. maladie; en. iliness, sickness, disease); malleolus- "ciocănaș" (cf. lat. malleolus,i, s.m. "ciocănaș; proiectil incendiar", diminutiv de la malleus, i "ciocan, mai, măi, măciucă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
anului 1875, o amplă acțiune de inventariere a localităților, cu numărul de contribuabili, starea economică a locuitorilor, situația clădirilor. Între 10 și 28 august inspectează 21 de comune și 35 de școli și descoperă delăsarea și superficialitatea administratorilor, constată ignoranța dascălilor și efectul acestei stări de lucruri, „copiii goi și bolnavi”. Ce-l Împinge, ca și pe Cehov, să se aplece asupra acestor „rele”? De ce simt ei, acești scriitori, că e datoria lor să pătrundă resorturile contextului dezumanizant? A doua: Gulagul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nonficționale În acest domeniu puțin frecventat la noi. O mai recomandă și copilăria petrecută Într-un sat din sudul țarii, „Într-o familie de Învățători care făceau eforturi mari să supraviețuiască Într-o lume comunistă”. Învățător haretist, trei generații de dascăli - garanție de seriozitate. Pe coperta a patra, opiniile extrem de favorabile ale unor critici de succes, Între care și Dan C. Mihăilescu. Ignor evaluările criticilor, las deoparte tentația de a consulta dicționarele sale de simboluri și Încerc o lectură În cheie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
oratori celebri. Cei mai mulți rămân fără dinți. Se ia drept altcineva, când ar fi destul și cine este, dacă ar lăsa ifosele la garderobă. Poate că nu ar fi târziu ca domnișorul Cornea să tragă cu ochiul la ilustrul său tată, dascăl eminent, plin de umor și cu totul lipsit de morgă academică. Elitist, dl Cornea jură pe dictonul: „Quod licet Iovi, non licet bovi” sau mai pe limba noastră, a celor denunțați de Domnia sa că iubim cârnații de Pleșcoi, „Ce face
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fost întruchiparea sfințeniei. A fost ales Ministrul cel dintâi al Provinciei Franciscane „Sf. Iosif” din Moldova. Episcopul Dominique Jaquet (1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași Institutul Cipariu, a construit localul Seminarului diecezan, a înființat Școala de dascăli de la Hălăucești, și tot în aceeași localitate, a contribuit la construcția Seminarului Franciscan. A fost artizanul creării Provinciei Franciscane din Moldova. Papa Leon al XIII-lea l-a ridicat la rangul de Arhiepiscop titular de Salamina. În 1903 s-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aș vrea nespus să mai rămân cu voi, dar nu se poate. De aceea vă las ceva care să vă aducă aminte de mine, și și-a scos alba cu care celebrase Sf. Liturghie și i-a dat-o domnului dascăl, spunându-i să ne rugăm pentru el și să nu-l uităm, așa cum nici el nu o să ne uite pe noi și acea zi”. Sunt vorbe rostite de către Episcop în Biserica din satul Cireșoaia, după ce a conferit Sfântul Mir, și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Assisi și nu de marile imperii (Țarist și Otoman) la răspântia cărora era. Mihail Kogălniceanu în 1860 a avut două intervenții în Adunarea Legislativă, pentru acordarea unui credit de 12.000 lei din buget pentru înființarea Școlii Catolice de dascăli din Săbăoani (Proiectul catolic Liverotti). Maxima lui M. Kogălniceanu „Cine nu are trecut, nu are nici viitor” s-a adeverit și în cazul de față: de aici s-a ridicat în 1925 primul episcop catolic român, Mihai Robu (descendent al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a oamenilor, pentru tot ceea ce le-a grăit „Găietan-ul” lor (cum îl numeau localnicii). A fost un mare ctitor de biserici și de oameni, „și de aceea și-a făcut un nume nepieritor” (U. Cipolloni). „Toți au nevoie de dascăli” îi scria G. Liverotti Episcopului Camilli, în dorința lui fierbinte de a vedea înființată o școală în limba română la Săbăoani. A investit mult în oameni și în biserici, inclusiv moștenirea primită din Italia, de 53.000 lei pentru construirea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Rusească și Ulița Hagioaiei. Conform catagrafiei din 1844, în Iași trăiau 6.168 evrei care prestau activități productive dintre care 2073 erau negustori, 2219 - meșteri și 860 - unii calfe, alții slugi. Pe lângă aceștia, mai existau în Iași, cinci hahami, 30 dascăli, un rabin, un ceauș, șase psalți, un asistent de rabin, patru ciocli și un secretar. În 1851, în orașul Iași activau 1.169 negustori evrei, 1430 meșteșugari, 606 calfe și slugi. În absența burgheziei românești, reprezentată de negustori și comercianți
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
și avutului, nu a virtuții. Pentru băieții din mediile sociale înstărite, ca și pentru aceia din mediile populare, educația sexuală poate începe așadar foarte de timpuriu. Pentru fiii burghezilor și aristocraților, ea începe odată cu intrarea la colegiu, unde, în ciuda supravegherii dascălilor, domnește o atmosferă de emulație și fanfaronadă. Departe de a fi privită ca un păcat, aici inițierea sexuală este aproape un rit de trecere obligatoriu. "Vanitatea m-a împins către iubire, ba nu, către voluptate; nici măcar către aceasta, ci către
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
această diferență. O amintire memorabilă este cea a familiei Halunga, cei mai vîrstnici călători ai grupului nostru de pe Carpați. Dar mult mai tineri și mai entuziaști decît noi, cei tineri și nebuni. Puțină lume mai știe astăzi ceva despre marii dascăli de altădată. De aceea vreau să amintesc numele acestor persoane minunate care și-au dedicat viața culturii și mai ales cultivării celor ce veneau în urma lor. Am avut-o profesoară de limba română, în școala elementară, pe marea Zoe Verbiceanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
să se laude cu succesele lui, deși era o caricatură de om. Se simțea prinsă în cursă, la ore nu mai ridică mâna, nu mai făcea obișnuitele comentarii și discuții pe marginea compunerilor citite de colegi, evita să-și privească dascălul, făcându-se preocupată de citit sau de alte treburi. În schimb, profesorul nu renunțase la „aluzii” de genul: versuri din Minulescu care nu se prea potriveau cu contextul, necesitatea de a „grăbi” redactarea revistei școlii și mai ales, se apropiau
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
între în atribuții. Lăură avea un respect deosebit pentru cultura rusă, respect cultivat de o bună profesoară din liceu care știuse s-o atragă foarte mult prin frumusețea ei și mai ales prin pasiunea cu care se dăruia profesiei de dascăl. Aproape de aterizare, începuse să admire măreția marelui oraș care se vedea din înălțimi că un parc imens bine amenajat, cu multă verdeața, cu clădiri masive, bulevarde largi, circulate intens. Există în ea dorința embrionică de independență, îi plăcea să se
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
menționat. Un segment semnificativ al populației se opunea astfel, În fiecare vară (când avea loc admiterea), aparent absurd, politicii oficiale, manifestând interes pentru o limbă „moartă” (pe teritoriul României, desigur). Destinul Îmi 5 era pecetluit. Urma să devin un vajnic dascăl de țară, plin de nostalgii și frustrări, alinat eventual de tescovina producție proprie și porcul personal, crescut cu ardoare undeva În spatele casei. Adică, În termenii limbii Marelui Will, pe care o studiasem cu atâta aplomb, un perfect loser. Malin Tăcu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
eon istoric. Greu de spus În câteva cuvinte ce a Însemnat succesul Revoluției pentru mine. În primul rând, dispariția sentimentului de imensă inutilitate, care mă copleșise În toamna cenușie a anului 1989. Apoi, ieșirea neașteptată din malaxorul destinului implacabil (de dascăl rural), trasat, mult timp Înainte, cu o precizie de-a dreptul fatidica. Totodată, a Însemnat plecarea mea la studii În lumea liberă, ceea ce - În varianta de aspirație, pe parcursul adolescenței ceaușiste - ar fi adus mai degrabă cu visul delirant al unui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]