6,141 matches
-
militare a statului, conducerea otomană nu a reușit să oprească declinul statutului imperiului pe plan internațional sau să-i păstreze integritatea teritorială. Ea nu a fost capabilă nici să formuleze un program care să aibă suficientă forță sau să obțină destul sprijin în vederea combaterii cu succes a propagandei naționaliste dusă de conducerea militantă a creștinilor din Balcani. Între timp, chestiunile naționale deveniseră o problemă majoră în Imperiul Habsburgic. Prin 1815, monarhia stăpînea zone întinse populate în cea mai mare parte de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
țărani, au pus la cale o rebeliune încununată de succes. Zog a fugit din țară, iar Noli a format noul guvern. Dat fiind că administrația lui Noli a durat puțin, din iunie pînă în decembrie, el nu a avut timp destul ca să-și pună în aplicare politica, dar a încercat totuși să pună bazele unui guvern constituțional de tip occidental. Programul lui cuprindea reforma agrară, garantarea libertăților politice, asigurarea serviciilor sociale, încurajarea investițiilor din afara țării și rezistența împotriva presiunii italiene. Poziția
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
donjoanele (cel de la Monthlery, de exemplu) și readucîndu-i, nu tară greutate, la ascultare și la respectul legilor pe timp de pace. Susținut de clerul condus de prietenul său, abatele de Saint-Denis, Suger, care administrează cu înțelepciune domeniul regal, el dobîn-dește destul prestigiu pentru ca marii vasali să hotărască a se înrola sub însemnele sale atunci cînd, în 1124, împăratul Henric V, exasperat de sprijinul pe care Ludovic VI i-1 dăduse Papei, crede că poate invada Champagne, trebuind, însă, să se resemneze
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sufletul și mintea mea Tună și fulgeră. Tu, nu mă auzi... Ești preocupat de of-ul tău Ce mai, toți avem of-uri. Vreau să mă simt bine Bine cu adevărat Nu vreau să mă mai prefac. M-am prefăcut destul Și am pierdut prea mult Mult din fericire... Mult din viața mea. Nu te urăsc...... Acum propria-mi înțelepciune Îmi spune că aș suferi mai mult Îți dau drumul pur și simplu Din sufletul meu. Simt, puțin cate puțin Cum
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
în toate părțile; isprăvile lui cele mari împodobesc foile istoriei omenirei și meritele lui s-au învrednicit de o pomenire neuitată! Dar rumânii toți de obște au trebuit cu mai adâncă amărăciune să simtă pierderea lui Mihaiu. El a trăit destul pentru sine, pentru a-și face o slavă, un nume mare care nici o dată nu va peri; dar a murit prea de vreme pentru proiectele sale cele mari ce le formase pentru fericirea nației rumânești. De la marele Traian și până
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
zadar în condițiile cu totul precare în care se găseau lăcașurile unităților de învățământ. Haret dă glas lamentațiilor sale atunci când se plânge că pentru majoritatea școlilor "salele de clasă sunt așà de micĭ, în cât pe perețiĭ lor nu e destul loc pentru o hartă; iar lumina e așà de mică, în cât nu se póte citi pe ele" (Haret, 1903, p. 48). Astfel se face că pereții prăpădiți ai sălilor de clasă deveneau iconostas de chirpici pentru sfinții războinici și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
e o simplă abstracție, iar fraternité, ca atribut al omenirii, e o abstracție a abstracției - adevărată chimaera vacuo bombinans", o himeră care zornăie în gol (p. 43). Sentențios și bombastic, Mehedinți proclamă necesitatea de a pune capăt acestor false idealuri: "Destul cu glumele metafizice...! A venit vremea să ne întoarcem spre realitate. În locul falsei treimi: égalité, liberté, fraternité, progresul cugetării moderne ne sfătuiește să punem treimea adevărată: dreptate, solidaritate, naționalitate" (p. 45). O dreptate care să țină cont de structura inegală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
60 73 Olanda 52 54 67 Portugalia 34** 51 Spania 51** 40 Legendă: * data se referă la Germania Occidentală; gradul de satisfacție în Germania Orientală era 33; ** datele din Portugalia și Spania se referă la 1985. Notă: Procentajul răspunsurilor "mult/destul" la întrebarea "cît de satisfăcut sînteți de funcționarea democrației în țara dumneavoastră". Sursă: Calcule asupra datelor din Eurobarometru, Bruxelles, Comisia Comunității Europene 1994-1995, pp. 19-34. Tabelul 10.5 prezintă unele dintre aceste date. Se observă că insatisfacția se referă nu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
totul este realizat conform rețetelor, economia de piață funcționează perfect, proiectele sociale au dat roade, familia Europei ne recunoaște, doar că mașina capitalismului românesc este plină de praful mentalității retrograde a nostalgicilor. Ca și cum capitalismul românesc ar exista, dar n-are destul luciu, destulă strălucire. Intelectualii noștri se miră retoric, se minunează metafizic, se crucesc analitic. Ei nu înțeleg de ce n-au dat roade aceste decenii minunate de construcție a unei societăți a libertății și bunăstării. Câteva sondaje din 1999, la zece
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mașini Dacia. În "Tudor", mai ales, era o tensiune mare. A fost o anchetă ce a vizat tot Centrul Universitar. S.B.: Vom discuta pe larg despre ea. În aceeași ședință, studentul Mînea 2 de la IMF arată că nu se face destul în vederea autogospodăririi din cămine, că unele fete au vrut să plătească o femeie de serviciu, că unii milițieni nu-și fac datoria (dând numele a doi milițieni care au avut discuții neprincipiale cu studentele), că este necesar un control permanent
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o dată decât să iei o decizie proastă. Cine era personajul ? Profesorul Gheorghe Mustață, noul cancelar al Universității, Bismarck cum i s-a spus mai tot timpul deși nu avea nici pe departe prea multe dintre trăsăturile cancelarului german. Am colaborat destul cu profesorul Gheorghe Mustață și în situații dintre cele mai diferite. Întotdeauna m-a impresionat cumpătarea d-sale în relațiile cu ceilalți, grija pentru detalii atunci când trebuie să decizi poate chiar destinul celorlalți, intransigența și chiar fermitatea în situațiile în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pentru el, nu era posibil ! Ce era posibil pentru mulți dintre ceilalți, nu era posibil pentru profesorul care s-a ferit, probabil totdeauna, de a atinge demnitatea celuilalt. Nu pot să afirm cu mâna pe inimă că l-am cunoscut destul pe profesorul Gheorghe Mustață. Probabil niciodată un om nu poate fi cunoscut destul. Dar atât cât l-am cunoscut mi-a fost destul pentru a-mi forma o opinie despre un om pe care-l prețuiesc. E oare destul ? În
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
era posibil pentru profesorul care s-a ferit, probabil totdeauna, de a atinge demnitatea celuilalt. Nu pot să afirm cu mâna pe inimă că l-am cunoscut destul pe profesorul Gheorghe Mustață. Probabil niciodată un om nu poate fi cunoscut destul. Dar atât cât l-am cunoscut mi-a fost destul pentru a-mi forma o opinie despre un om pe care-l prețuiesc. E oare destul ? În orice caz, profesorul Gheorghe Mustață este ceea ce ar fi trebuit să fie dacă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de a atinge demnitatea celuilalt. Nu pot să afirm cu mâna pe inimă că l-am cunoscut destul pe profesorul Gheorghe Mustață. Probabil niciodată un om nu poate fi cunoscut destul. Dar atât cât l-am cunoscut mi-a fost destul pentru a-mi forma o opinie despre un om pe care-l prețuiesc. E oare destul ? În orice caz, profesorul Gheorghe Mustață este ceea ce ar fi trebuit să fie dacă nu ar fi fost ceea ce este ! DOMNULUI PROFESOR UNIVERSITAR GHEORGHE
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cunoscut destul pe profesorul Gheorghe Mustață. Probabil niciodată un om nu poate fi cunoscut destul. Dar atât cât l-am cunoscut mi-a fost destul pentru a-mi forma o opinie despre un om pe care-l prețuiesc. E oare destul ? În orice caz, profesorul Gheorghe Mustață este ceea ce ar fi trebuit să fie dacă nu ar fi fost ceea ce este ! DOMNULUI PROFESOR UNIVERSITAR GHEORGHE MUSTAȚĂ CU OCAZIA ÎMPLINIRII A 75 DE ANI DE VIAȚĂ Profesorul universitar dr. Gheorghe Mustață de la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să ne cunoască mai bine, să ne înțeleagă, să ne perceapă, așa cum suntem fiecare dintre noi. Și totuși, acesta era și este un exercițiu dificil. Poate, astăzi, am reușit să facem un prim pas... Nu cred că am putut reda destul despre modul în care domnia sa s-a reflectat în mintea și devenirea noastră. Poate nu trebuie redat, ci doar observat... Târziu am înțeles de ce Profesorul Mustață era, uneori, distant și rece. Atunci când am înțeles, i-am dat dreptate. Lecții de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
bodegă, să tragă cîte o mastică. Povestea s-a prelungit și acolo, în veselie și gălăgie. Băi, Goangă, i-ai făcut-o... L-am pîndit cînd nu era atent. Aștepta să trag aerul în piept, dar eu... hoț, aveam aer destul... Noaptea își intră în drepturi și oamenii se duc spre casele lor. Goangă zîmbea la gîndul că o să-i povestească neveste-sii ce ispravă i-a făcut fratelui ei. Deodată, un par trăsnește capul lui Goangă. Acesta cade jos secerat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
loc la masă și ciocnim bărbătește. Eu nu beau prea mult. Cît poți. Tata bea și o sticlă întreagă. Din astea (arăt sticla de 750 ml)? Nu, mai mare, de Coca-Cola. Puștiul bea cîteva picături și mă anunță că-i destul. Dar de ce preferi vinul roșu? Face sînge. Eu am anemie. Îl înțeleg acum mai bine pe interlocutorul meu și continui să-l iscodesc. Tata unde lucrează? N-are serviciu. Dar mama? La brutărie. Dar nu-i place, trebuie să ajungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de limuzină și de blonda superbă, cu picioare lungi și părul pînă la brîu. Cînd se enerva, bușea mașina în copaci! Cînd era gelos, o strîngea pe Lena, că așa o chema, de gît pînă cînd credea el că este destul. Abia cînd aceasta își revenea începea să o bată. Niciodată înainte! Om așezat, cu tabieturile lui. Dar cum vorbea Robert? Ei, bine, cu o voce plăcută de bariton, vorbea corect gramatical și-și presăra discursul cu picanterii de succes la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
șeful clanului recent arestat. Nu mai spuneți... Da, l-au filmat cu prostituate, îl trag după ei la fund. Îi umplu paharul. El privește atent și, cînd mai are încă o zecime de milimetru pînă la revărsare, sare ca ars: Destul, destul, oo... Continuă ca și cum pauza nu l-a deranjat. O să-l înfunde pe dobitoc... Dar sînteți pornit rău, îl cunoașteți mai bine? Îl cunosc. Este o hahaleră. Oricum, o să-l înfunde. Vorbim politică. Omul cunoaște totul și, mai ales, știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
clanului recent arestat. Nu mai spuneți... Da, l-au filmat cu prostituate, îl trag după ei la fund. Îi umplu paharul. El privește atent și, cînd mai are încă o zecime de milimetru pînă la revărsare, sare ca ars: Destul, destul, oo... Continuă ca și cum pauza nu l-a deranjat. O să-l înfunde pe dobitoc... Dar sînteți pornit rău, îl cunoașteți mai bine? Îl cunosc. Este o hahaleră. Oricum, o să-l înfunde. Vorbim politică. Omul cunoaște totul și, mai ales, știe precis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
generoși, spatele gol și limbaj golănesc. Raluca asta era o bombă care s-a înșurubat în inima lui Tudorel și da să explodeze. Nici Tudorel nu era un terchea-berchea. Avea Mercedes și costume scumpe, făcute cu sudoarea frunții sale. Prinsese destul cheag ca să-și permită o însurătoare cu cea mai cea fată din tot cartierul Țicău. Lumea din acest cartier îi cunoștea prea puțin pe Raluca și pe Tudorel și nici nu era prea interesată de idilele nocturne ale unora sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
trecut prin minte?! Ei, aveau ceva lovele, bijuterii și aparate... Dar cum, cum ai intrat la ei? Ceream de lucru și le-am vopsit gardul. Cînd am văzut cît ne plătește, mi-a venit ideea. Cum adică, n-au plătit destul? Din contra. Ne-a plătit regește și am zis... Dar au capetele tari, anafura mamii lor de boanghine. Altă dată o să le tai beregata. Mă întunec la față și primarul se apropie zîmbind îngerește. Vor ceva? Ceva anume? Dom' primar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sticlă de vin, singură. Apoi a plecat mulțumită. Ce zici, moldovene? Ce să zic, bănățeancă de a ta. Să fie primit. Tu știi că și-a planificat doar trei dinari pe zi? Un litru de lapte și o pîine, e destul pentru ea. Am rîs, am trecut la ale noastre și ne simțeam bine. Povești de acasă, amintiri duioase ne muiau sufletul. Florea povestea cu o savoare rară. Eram asistent, în halat, și făceam analizele chimice ale unei fîntîni din centrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
așteptăm. Pînă la ora 14. Pe panoul uriaș nu-i nici un avion spre Bruxelles. Întreb și mi se spune că de fapt este la ora 16. Așteptăm și în sfîrșit apare. Terminal B, poarta 31. Ne deplasăm alene, avem timp destul. Mai casc gura la vitrine să treacă timpul. Privesc tabloul și... surpriză. Zborul este la terminalul A, poarta 42. Micul nostru grup se amestecă cu celălalt care avea locurile rezervate pentru acel zbor. Din nou șoc. Se schimbă poarta. Alergăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]