11,536 matches
-
și Doina Tonigar, sub îndrumarea Dr. Dumitru Popovici, a condus la crearea unor soiuri valoroase, de măzăriche, gulie și timoftică, contribuind la sporirea producției plantelor furajere, mai ales că ele se adresează unei zone în care creșterea animalelor este foarte dezvoltată. Valoarea acestor soiuri a fost stabilită prin cercetarea lor în experiențe speciale, urmărindu-se acele elemente de productivitate care interesează furajarea animalelor, în special a bovinelor. Creația Anul Autorul 1. Soiul de măzăriche „Suceava 54” 1965 Popovici Dumitru 2. Soiul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
frecvente cazuri cresc diferite plante, de importanță economică, științifică, farmaceutică etc. și care sunt distruse. Aceeași problemă este generată și de siturile arheologice. Dacă ne referim la unele plante de interes major, această situație se regăsește, cu deosebire în țările dezvoltate, unde lucrările de investiții, cunosc o evoluție explozivă determinând, pe lângă alte cauze, pierderea unor importante surse de gene valoroase ce se găseau în țările lor. În prezent în aceste țări, au dispărut aproape în totalitate sursele de gene autohtone, obligând
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
dovedește a fi cel mai dinamic, petrecându-se cu o viteză foarte mare, mai mare decât a măsurilor de colectare și păstrare a materialului înlocuit, ale cărui însușiri de adaptare la condițiile climatice locale, în care s-au format și dezvoltat reprezintă adevărata pierdere. De aceste trăsături de adaptare au nevoie formele moderne de plante nou introduse, acestea fiind deficitare în asemenea caractere. Însușiri precum rezistența la secetă, arșiță și ger sunt deosebit de necesare în condițiile țării noastre, din cauza secetelor puternice
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
ne-am dat seama de starea fiziologică, patologică și genetică precară a plantelor, sesizând următoarele probleme: slaba dezvoltare a plantelor cu aspect debil; atac puternic de fuzarioza porumbului și de tăciune; rezistență foarte scăzută la cădere datorită sistemului radicular slab dezvoltat precum și din cauza distrugerii de către boli ale țesuturilor vegetative de susținere; panicul foarte sărac în ramificații, în multe cazuri existând numai câteva ramificații secundare; inserție foarte joasă a știuleților pe plantă, chiar în apropiere de sol; pedunculul știuleților foarte lung, atârnând
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Hăngănesc, cultivată de țărani în localități din vecinătatea orașului Gura Humorului frunze, cu suprafața foliară mică; știuleții de porumb prezentau o mare neuniformitate în creștere și dezvoltare. Cu toate acestea au putut fi identificate și lanuri cu plante mai bine dezvoltate, sănătoase și cu rezistență mai bună la cădere. Asemenea situații erau destul de rare. Acolo unde țăranii făceau o alegere mai severă a semincerilor (plante viguroase și sănătoase cu știuleți bine dezvoltați și sănătoși, cu boabele bine maturateă se asigura o
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
putut fi identificate și lanuri cu plante mai bine dezvoltate, sănătoase și cu rezistență mai bună la cădere. Asemenea situații erau destul de rare. Acolo unde țăranii făceau o alegere mai severă a semincerilor (plante viguroase și sănătoase cu știuleți bine dezvoltați și sănătoși, cu boabele bine maturateă se asigura o sămânță corespunzătoare pentru culturile anului viitor și în consecință lanuri de porumb mai reușite. O caracteristică generală comună a plantelor din majoritatea lanurilor de porumb, îndeosebi din nordul țării, era precocitatea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de timp până la semănat, cu viabilitate ridicată și cu asigurarea integrității genetice a materialului de ameliorare. Cu mult mai târziu, odată cu deschiderea posibilităților de cunoaștere și informare, a modului de organizare și funcționare a unei bănci de gene din țările dezvoltate, ne-am dat seama cât de rămași în urmă suntem și din acest punct de vedere. Referindu-mă punctual la recipientele pentru semințe, am găsit că acestea erau pungi confecționate fie din mase plastice, fie din folie de aluminiu, ușor
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
acestea erau pungi confecționate fie din mase plastice, fie din folie de aluminiu, ușor de manipulat și depozitat, iar pentru uscarea semințelor erau utilizate echipamente speciale, acționate electric. Ne-am dat seama de necesitatea cunoașterii experienței în domeniu a țărilor dezvoltate, inclusiv în ce privește construcția unei Bănci de Gene, cu tot ceea ce înseamnă organizarea și funcționarea ei. Cu aprobarea Academiei de Științe Agricole și Silvice București am reușit să vizităm Bănci de gene, cu multă experiență în domeniu precum Banca de Gene
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și cele centrale de această necesitate. De fapt, în vizitele efectuate în străinătate colegii cercetători de la băncile de gene vizitate, ne au avertizat că vom avea de înfruntat greutăți și neînțelegeri, așa cum au avut și ei, chiar în țări foarte dezvoltate. Și într-adevăr, cu ocazia începerii discuțiilor cu diferite organe locale și centrale, pentru a lămuri, la început de principiu, despre necesitatea înființării instituționale a unei asemenea activități, în care problema principală să fie construcția Băncii de Gene, neînțelegerile sau
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de cercetătorii Stațiunii de Cercetare Agricolă Suceava precum și de cei ai Băncii de Gene Suceava, în domeniul ameliorării plantelor, respectiv în domeniul resurselor genetice vegetale, domenii care cunosc în ultima vreme un interes deosebit în activitatea de cercetare a țărilor dezvoltate, au făcut ca diferite structuri de cercetare, de stat și particulare din aceste țări, dar și din statele în curs de dezvoltare, să manifeste interes și să dorească legături cu cercetarea suceveană, din ambele unități de cercetare. Pe de altă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
explicit și de Jules-Amédée Barbey d'Aurevilly. În Profeții trecutului (1851), acesta leagă fenomenul nihilist de subiectivismul egologic al filozofiei carteziene care se stă la originile modernității. Fundamentul în aparență indiscutabil constituit de cogito ergo sum al lui Descartes reluat, dezvoltat și dus la extrem în toate formele sale de filozofia modernă este de fapt un fundament extrem de fragil, este acel punct instabil de sprijin pe care doar mintea omului înțeleasă ca ego îl poate confunda cu un punct ferm. Rezultatul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
singura activitate metafizică la care viața ne mai obligă încă"142. Acest motiv central pe care Benn îl reia aproape literal în fragmentul 853 din Voința de putere va fi regăsit în mai multe rânduri în scrierile sale, abordat și dezvoltat sub diverse forme. Motivul își are un corespondent specular în cealaltă teză nietzscheană, și aceasta însușită de Benn, potrivit căreia lumea se justifică numai ca "fenomen estetic". Acest lucru întruchipează un estetism pe care Benn îl întemeiază printr-un alt
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
subsumând, în virtutea logicii weberiene, activitatea economică sistemului de valori. Autorul operează cu distincția dintre accepțiunea subiectivă și obiectivă a valorii, între importanța psihologică individuală și relevanța pentru bunăstarea unei națiuni. Distincția este de importanță majoră și face diferența dintre societățile dezvoltate și restul lumii. Știm prea bine de la Adam Smith că puterea unei societăți nu este suma bogățiilor unor indivizi ci rezultatul bogăției naționale. Prin claritatea didactică, lucrarea este un foarte bun îndrumar studențesc. Prin amplitudine este un excelent instrument de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
unul lăudat peste tot în lume, o serie de state și organizații internaționale protestând împotriva efectelor economice și culturale nefaste, pe care globalizarea le produce asupra unor societăți naționale. Contestatarii globalizării susțin că așa-zisa "economie fără granițe" favorizează țările dezvoltate și că asigură în continuare dominația economică mondială a acestora, țările din lumea a treia și cele aflate în curs de dezvoltare având mai mult de pierdut, fiind folosite pentru a asigura materia primă și forța de muncă foarte ieftine
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
moderne"), pe de altă parte; * al definirii culturii exclusiv prin valorile spirituale și civilizației prin cele materiale; * din analiza diferențiată a procesului de modernizare a unor societăți, influențate de nivelul progresului economic, și de acreditarea ipotezei că țările mai puțin dezvoltate împrumută obligatoriu forme din țările avansate 38. Ceea ce este cert că elementele culturii materiale pot evolua diferit față de cele ale culturii non-materiale, mai ales că ritmul inovațiilor tehnologice a fost în secolele XX și XXI fără precedent în istoria omenirii
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
italienii și spaniolii vorbăreți, iar francezii sunt percepuți ca artiști, romantici. Față de aceștia, românii au un pic din fiecare. Sunt și firi deschise, cărora le place să glumească, sunt și serioși, atunci când este cazul, și au și o latură artistică dezvoltată. Pe scurt, sunt oameni cu spirit, alături de care nu te poți plictisi". Din acest text putem formula două interpretări diferite: (1) Există culturi care au o valoare dominantă ("unele culturi relevând o integrare net centrată pe o singură atitudine sau
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Într-un studiu vizând determinarea tipurilor de personalitate, M. Zlate (1988) identifică patru astfel de tipuri: unitar și armonios dezvoltat, instabil, dedublat și accentuat, constatând că dacă la adolescenții elevi predomină tipurile instabile și accentuate, aspect explicabil prin faptul că personalitatea acestora se află în plin proces de formare, căutare și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
aspect explicabil prin faptul că personalitatea acestora se află în plin proces de formare, căutare și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor dorințe și sentimente necunoscute până acum dau adolescentului impresia că este o persoană nouă. Pentru a se afirma
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a adultului. Se consideră că adolescența este o perioadă de mare dinamism, tânărul fiind intens preocupat de scopuri și idealuri sociale, de structurarea rapidă a intereselor sale profesionale, intelectuale și culturale, o etapă de intensă construcție interioară. În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de indicii care marchează sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a fost pusă pe seama standardelor de viață mai ridicate decât în secolele trecute. Copiii care sunt mai sănătoși, mai bine hrăniți și li se acordă mai multă atenție se maturizează mai repede și cresc mai înalți. În țările mai puțin dezvoltate adolescența începe mai târziu; în Noua Guinee, de exemplu, fetele au prima menstră între 15,4 și 18,4 ani (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 312). Unul dintre primele semne ale maturizării fizice este puseul de creștere care apare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mai înalte și mai puternice decât băieții, iar la sfârșit băieții sunt din nou mai înalți decât fetele. În cazul ambelor sexe, saltul de creștere afectează sistemul osos și muscular, dar băieții și fetele cresc diferit în timpul adolescenței. Mușchii mai dezvoltați, capacitatea mai mare a plămânilor și a inimii de a oxigena sângele conferă bărbaților putere și rezistență superioară femeilor. Bărbații sunt mai dezvoltați din toate punctele de vedere: umerii lați, mâinile și picioarele mai lungi în comparație cu proporțiile corpului. În cazul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
aceea, în adolescență dezvoltarea psihică cunoaște cea mai amplă dinamică. Personalitatea este, în această etapă de vârstă, „în linii mari constituită (atenție, în linii mari, deci nu în totalitate, nu integral), ea dispunând de toate laturile și relațiile dintre ele, dezvoltate nu oricum, ci chiar maturizate” (M. Zlate, 1995, p. 162). Precizarea este corectă pentru că, spre deosebire de evoluția biologică care poate fi considerată ca fiind încheiată, dezvoltarea psihică și psihosocială continuă toată viața. De asemenea, ceea ce reține în mod deosebit atenția este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel de educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai sensibile la mesajele cu caracter puternic emoțional. De asemenea, în ceea ce privește tăria argumentelor, impactul persuasiv este cu atât mai mare cu cât
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
inteligenței școlare depinde, alături de perseverență și de rapiditatea funcționării mintale. În contrast cu elevul pasiv, cel activ se caracterizează printr-o mare capacitate de a învinge dificultățile exterioare, care îi stimulează energia fizică și mintală. Dacă activismul se asociază cu aptitudini școlare dezvoltate, firea perseverentă va parcurge o cale ascendentă în activitatea școlară. Activitatea școlară poate provoca oboseala prevenind de fapt epuizarea rezervelor de energie ale organismului (prin intervenția procesului de inhibițieă. Oboseala elevului se manifestă nu atât la nivelul rezultatelor școlare, cât
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
celorlalți. O persoană cu un nivel ridicat de inteligență interpersonală posedă abilitatea de a interacționa eficient cu oamenii și de a rezolva calm și eficient situațiile problematice. Managerii și directorii de success, chiar și liderii au o inteligență interpersonală foarte dezvoltată. Prin urmare doresc să lucreze și să colaboreze cu ei pentru a îndeplini obiectivele grupului. Persoanele care lucrează în vânzări sunt plătite cel mai bine, deoarece sunt foarte buni în a-i convinge pe alții să le cumpere serviciile sau
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]