5,812 matches
-
frecvente în lumea antică decât în cea medievală, în cea modernă sau în cea contemporană. Dar e adevărat că în antichitate se punea un preț mult mai mare pe prietenie decât pe dragoste. Fără îndoială că aceasta se datorează relativului dispreț al anticilor față de femeie, adică mai exact desconsiderării ei în plan social. În Evul Mediu condiția juridică a femeii nu s-a ameliorat aproape deloc, dar cea socială a câștigat enorm prin cultul Madonei și instituția cavalerismului : de aici apariția
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
se atrofiază până la dispariție. Talent, plăcere, gust, adică lucruri ce nu pot fi „încadrate” după criterii sigure ? Însușiri pe care unul sau altul le poate contesta ? Uneori un fel de a trăi și a lucra care poate stârni invidia, eventual disprețul ? Poate că da. Dar și efort, sacrificiu, răbdare, știință. Ca în cazul lui Iorga însuși. De asemeni în al unor Eminescu, Hasdeu, Caragiale, Sadoveanu, Pallady, Enescu, Brâncuși, odinioară Cantemir. Adică în cazul tuturor celor care, în țara noastră ca și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Les Mandarins, mediocru, dar lizibil (spre deosebire de Les chemins de la liberté al lui Sartre, mediocru și ilizibil), apar, sub nume transparente, o mulțime de personalități ale vieții intelectuale, artistice și mondene a Parisului, între care Montherlant și Camus, priviți cu un dispreț strivitor, ca niște nulități intelectuale și, ̀ n plus, horribile dictu, de dreapta. Suficiența nemaipomenită, autoidolatrizarea binomului Sartre-Beauvoir, cinismul facil și lipsit de spirit, impudoarea sexuală (nu șocantă obiectiv, adică literar, dar foarte șocantă în context) și mai ales aroganța
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
atunci pe nici un reprezentant al „tinerei generații”, în schimb, prin relații de familie, cunoșteam mulți intelectuali „bătrâni”, unii într-adevăr în jur de șaizeci de ani, dar majoritatea între 40 și 50, personalități notabile, câteva chiar ilustre. Toți manifestau un dispreț imens față de gerontocrația mediocră și abuzivă din ̀ nvățământul superior, din instituțiile culturale și din viața publică. Foarte des aveam prilejul să-l văd pe Ralea, care mă fascina cu inteligența lui suplă, deschisă, foarte cultivată, dar total lipsită de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
patriotismul impun desigur abținerea în anumite momente, dar și participarea în altele, când, solicitate, competența și integritatea nu trebuie să se recuze. Refuzul tatălui lui Pantazi înseamnă mai curând inerție, comoditate sau îndărătnicie. Aceste idealizări ale renunțării, prezentate ca superior dispreț (mai curând dédain decât mépris, primul având o nuanță de semeție „mult nobilă”), ar putea da loc la oarecare psihanaliză cu privire la autor. Bovarismul lui Mateiu se hipostaziază în aceste întruchipări trufașe. Mult ar fi vrut să-și poată permite asemenea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
m-a vizitat la Râmnicelu și mi-a propus să merg la Brăila că el mă angajează ca profesor de matematică la școala lui. Știa de la unchiul Constatin că am aptitudini pentru matematică. Am refuzat, m- am umilit, am acceptat disprețul pentru recăsătorire, și cu omenia Mitropolitului Sebastian Rusan am fost reprimit în cler. Și tanti Florica, și soțul ei au ajuns pensionari, și pe când eram în Vama, deci după 1970, au decedat. Tanti Florica a decedat pe stradă, mergând
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pentru că sunt bogați, pentru că au o poziție socială înaltă, pentru că dețin poziții sociale de mare cinste, pentru că au trecut prin multe școli și au obținut multe diplome; oameni care nu iau în seamă omul de lângă ei, sau chiar îl disprețuiesc, disprețul, socotind ei că-i ridică și mai sus pe treptele vieții, că-i fac și mai impunători! Omul, așa cum l-a făcut Dumnezeu, poartă în sine dorul de veșnicie, caută desăvârșirea, absolutul, simte că este legat de ceva mai presus
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mamă eroină, și o creștină cu multă evlavie și cu multe fapte care meritau a fi menționate, apreciate și date ca exemplu, preotul n-a găsit de cuviință să rostească decât „Dumnezeu s-o ierte”. M-a supărat tare acest dispreț, această nepăsare arătată mamei și m-am gândit să fac o reclamă scrisă la episcopul eparhiot, dar în vis mama m-a rugat să-l iert, să nu-i tulbur somnul de veci cu astfel de fapte nsemnificative. Glasul ei
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu două schimburi consecutive de planton. În primăvara anului 1944, frontul se întorcea spre noi. Împreună cu colegul Alexandru Mihai am ieșit la raportul comandantului de companie și am cerut să fim trimiși pe front ca voluntari. Am fost priviți cu dispreț. „Ce credeți că voi sunteți în stare să slavați Țara”? „Marș la ploton”. Pe 21 sau 22 martie 1944 S.O.R.nr.2 Bacău s-a retras din fața frontului care ajungea în Moldova. Am mers pe jos, pe lângă caii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să scriu jurnale în viitor, la care am răspuns simplu: nu știu. Ingrid a cântat pasionat, deși Boni mi-a spus că era prea încordată. În metrou, la întoarcere, Boni a vrut să mă conducă acasă, dar privirea plină de dispreț a lui Ingrid m-a făcut să le mulțumesc și să mă întorc singură. Inger Johansson m-a sunat să-mi spună că se ține un curs despre cele două jurnale ale mele, la Universitatea din Lund. E vorba de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să mă primească! Rămân în fața grilajului câteva minute, simțind o prezență umană, o privire în spatele persienelor. O furie urcă în mine. Fixez grilajul cu o privire foarte dură și apoi scuip din toate forțele plămânilor peste grilaj,‚pentru a marca disprețul meu! Apoi plec, dezgustat de o asemenea atitudine. Mă întorc la cafeneaua din colț, și patronul este foarte surprins să mă vadă înapoi atât de repede. I-am spus că-l voi vedea mâine pe Boon și-l rog să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
nu sucomba total sub tirania economică a soțului ei. Formidabil! Femeile se încăpățânează, cum spunea Simone de Beauvoir. Cu ajutorul banilor de la traducere va putea în sfârșit să-și plătească o nou dantură (vechea dantură, spunea ea cu un ton de dispreț și rasism întâlnit adesea printre oamenii mici), a fost făcută de un dentist mulatru care credea că albii au aceleași fălci ca și negrii!). Îmi face rău s-o aud trăncănind aceste prejudecăți în fața mea, fără nici o reținere! O, Doamne
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
oficiantul sanitar Busuioc. La școala din Câșlița veniseră cadre noi: Dănăilă Ion, învățător, Elena Brânzescu, educatoare. Învățătorul Moraru Afanase fusese deportat cu toată familia. Dobru revenise la direcția școlii. Umbla îmbrăcat militar, cu mănuși albe, defilând pe ulițele satului în disprețul majorității. S-a impus și a reușit să preia președenția Cooperativei de consum dar și comanda subcentrului militar. Dar nici lumea nu-i croită după mintea, orgoliul și obrăznicia cuiva. Comanda subcentrului premilitar a fost trecută învățătorului Ion Dănăilă, trecere
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pentru Cultura și Literatura Română În Bucovina. Radu Economu - Securitatea națională și Tratatul cu Ucraina. Mihai Creangă, F. G, Marculescu - Ținutul Herța, pământ deapururi românesc. Lorin Furtună - Partea română a cedat inadmisibil totul. Claudiu Iordache - România s-a ales cu disprețul Ucrainei. Mircea Radu Iacoban - Teritoriu contra ....fund de mare. Iulian Chifu - În Ucraina românii o duc ca pe timpul lui Stalin. Nicolae Radu - Marea Cacealma. Mihai Vicol - Despre românii din Ucraina vom vorbi numai la timpul trecut. Ion Beldeanu - Uciderea speranțelor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
regimul comunist Biserica, armata, justiția, forțele de ordine, Învățământul ... În final Întreaga societate. Peste toți s-a revărsat Înverșunarea, ațâțarea tuturor Împotriva tuturor. Vitriolarea oamenilor de creație din trecut părea un efort susținut de a Împinge țara spre disoluție. În disprețul evidenței intervalul de 50 de ani de dictatură nu a fost periodicizat cel puțin În etapa dictaturii alogene a fărădelegilor, Închisorilor și lagărelor și perioada de după 1964 când totuși s-a creat, s-a construit, s-au Înregistrat performanțe internaționale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Insistența cu care se vorbește de naționalismul românesc are scopul să facă loc naționalismului, șovinilor și iredentiștilor antiromâni. Se ignoră și se ocolește un adevăr de necontestat: Nationalismul ca sentiment al iubirii fată de neam nu implică și ura sau disprețul față de alte etnii. Sensul nobil al cuvântului nu are nevoie de comentarii dar reua credință Îl introduce și-l declină la toate cazurile ce pot aduce neînțelegere, suspiciune, conflict. Apropierea dintre naționalism și șovinism este tendențioasă și forțată tocmai pentru
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
epocile; și chiar În acele timpuri În care [.....] cuvântul străin era sinonim cu inamic”. Replica lui Brătianu a fost destul de acidă când a declarat că lordul Stanley poate să se revolte, dar nu Carp, fostul boier, care „a tratat cu dispreț toată partea aceea a națiunii care n-a avut norocirea să fie bogată ca dl. Carp, fiindcă a fost țintuită de muncă”, dar nemeritată. În viziunea lui Carp „chestiunea evreiască” era de două ori periculoasă, pe de o parte pentru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
situațiuni a fost că aceasta seminție În viața practică și reală a concentrat Întreaga ei activitate asupra singurului lucru cu care Îi era permis să se ocupe, asupra negoțului, și, pentru că fiecare om simte nevoie să găsească o reacțiune contra disprețului ce Întâlnește pe tărâmul real al vieții, evreii s-au ridicat pe tărâmul spiritual al religiei și au căutat În legea lor mângâiere la zilnica amărăciune la care erau supuși”. Continuând, spunea: „depărtați de noi, de la orice activitate umană, alta
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lor mângâiere la zilnica amărăciune la care erau supuși”. Continuând, spunea: „depărtați de noi, de la orice activitate umană, alta decât cea economică, i-am obligat de a nu face alta decât de a câștiga, și ei astăzi se răzbună pe disprețul nostru, ținând În mână capitalul, adică forța ce alimentează Întreaga viață economică a Europei”. La noi situația era alta „noi popor tânăr, ne-am aruncat exclusiv pe tărâmul politic. Am părăsit toată activitatea economică, și fiecare din noi a voit
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
știam că este foarte foarte scump), strălucind de curățenie. Tiotea Nadia nu ar fi cumpărat pentru nimic în lume o valiză nouă, ziarele i se păreau un lux sfidător, ca și cărțile de altfel, pentru care avea un fel de dispreț filozofic: "de ce citiți, pierdere de vreme cu povești proaste, uitați-vă la flori, la cer, asta da lectură, și pe gratis". Cu toate acestea știa despre tot și orice, fie politică, fie agricultură și grădinărit, fie medicină. Era foarte interesată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
s-a tocmit un proces verbal, urmând să ne prezentăm, după amiaza, la Poliție. Eram așteptați la ora trei. Disperarea noastră era totală. Cinstea însemna, în acei ani, ceva mult mai important decât astăzi. Un elev hoț era condamnat la disprețul public, nemailuând în seamă exmatricularea, arestarea și procesul. Ezitam, disperați, să semnăm ceva, refuzam chiar orice declarație. "Faceți cum credeți, dar scoateți ceasul, ne-a declarat, clar, comisarul. Altfel e rău de voi". Ceva, însă, nu mergea. Mai întâi lipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de Sonia. Și ea este în album, în fotografia albastră... era cea mai frumoasă. Nenea Mișa s-a sinucis cu un glonte în inimă...". Când cel mai mic dintre copii întreabă de ce s-a sinucis Mișa, fetița îi răspunde cu dispreț: "Prostule, pe atunci, sublocotenenții, când erau îndrăgostiți, își trăgeau un glonț în inimă. Așa era atunci". * "Așa era atunci." Afirmația nevinovată a fetiței ilustrează categoric adevărata realitate despre evoluția amorului. Nimic nu mai este ca în trecut", spun bătrânii. Plictisitoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
foarte elegantă, chiar pedantă în îmbrăcăminte, tiotia Nadia nu ar fi cumpărat pentru nimic în lume o valiză nouă, ziarele i se păreau un lux sfidător (dar le citea cu interes împrumutându-le), iar pentru cărțile de literatură avea un dispreț superior. "Mai lăsați-mă cu Tolstoi al vostru, toate au început de la Tolstoi, care a fost un cretin nebun". Tot ea protesta găsind cărți de literatură prin casă: "De ce citiți, pierdere de vreme cu povești proaste, uitați-vă la flori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la fel, eu personal nu l-aș fi huiduit niciodată pe Iorga, oricât de „huligan” aș fi fost și aș fi, căci nu mi-a plăcut nicicând să scuip icoanele pe care le-am adorat odată, după cum am avut un dispreț neprecupețit pentru cei ce mângâie hoiturile, în care au lovit cu sete mai înainte. E vorba de o anumită ținută morală, dar cu ce drept cere lumea o rezervă demnă de la studenții de douăzeci de ani, când pilda unui profesor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Nu eram deloc pătrunsă de importanța momentului. Treuse 68-ul mândriei românesc-patriotice. Trecuse și euforia schimbării imnului de stat și cea a redescoperirii trecutului îngropat sub cisma sovietică. În schimb, venea ca o vijelie vârsta contestatară și odată cu ea un dispreț ucigător față de tot ce prețuiau părinții și profesorii mei, care se uitau la trecutul proxim, tinerețea lor. Ei simțeau că recapătă identitatea națională, independența față de ruși, nu știau încă gustul amar al sclaviei la alți români. Îi descopereau pe Octavian
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]