5,138 matches
-
Și nu tocmai. La concertul de săptămîna trecută, în stînga fotoliului meu (veșnic), o pereche: el, namilă distinsă, ras complet (mai rar așa ceva în Filarmonică, dar, mă rog...), cu ochelari fini,invizibili, ce mai, exemplar de lume bună!; ea, silfidă distinsă, zulufi, ochelari fini, invizibili, ce mai, exemplar(ă) de lume bună! Ei bine, cu mult înainte de primul acord, dar și după aceea, tot concertul, cărnosul i-a luat ei mîna dreaptă într-a lui, și-a băgat în gură degetul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cunoașteți și în realizările cărora nu v-ați băgat "nasul berjerac"; și să zgîriați cu pixul o limuzină nouă? Gabriela ȘERBAN" (care, deși l-a cunoscut pe Mihai Ursachi, nu l-a însoțit la expoziția de pictură suedeză) 12 iulie Distinsul ceremonial pentru că a fost cîndva unul al corespondenței a dispărut de mult. O dată cu dispariția acelei distinse Românii călcată de tancurile calmuce. Cu pana sau cu tocul, persoane calme se așezau la biroul (pentru corespondență) și-și transmiteau gînduri cum n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o limuzină nouă? Gabriela ȘERBAN" (care, deși l-a cunoscut pe Mihai Ursachi, nu l-a însoțit la expoziția de pictură suedeză) 12 iulie Distinsul ceremonial pentru că a fost cîndva unul al corespondenței a dispărut de mult. O dată cu dispariția acelei distinse Românii călcată de tancurile calmuce. Cu pana sau cu tocul, persoane calme se așezau la biroul (pentru corespondență) și-și transmiteau gînduri cum n-ar fi putut s-o facă tête-à-tête. Și asta nu din lașitate sau din lipsă de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în Ziarul de Iași de domnișoara Gabriela Șerban, contrariată, domnia-sa, de cîteva texte în care-mi exersasem nu fără oarecare benignă maliție, recunosc vocalize privind cea mai nouă generație de artiști într-ale artelor vizuale (nu frumoase). Dacă numele distinsei domnișoare nu mi-ar fi împrospătat memoria caldă încă a celui nu de mult plecat dintre noi Mihai Ursachi nu aș fi dat curs rîndurilor de față. În plus, ingeniozitatea corespondentei mele, recurgînd la o substituire nominală atît de rafinat-evocatoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
infecțios. Apariția unei convulsii politice sau sociale pune imediat în mișcare comandoul deriziunii analitice, antipaticii băgăreți bîntuind cam pe la toate posturile, dacă se poate în aceeași seară, cam pe la aceleași televiziuni de doi bani. Invitați de cam aceiași moderatori (cuvînt distins) la fel de diletanți și ei ca ignorant dezabuzații lor invitați. De la asimetricul sîsîit Cristoiu, dînd-o permanent pe gluma enciclopedismului său de două parale, la lombrozian încruntatul C.T.P., pe post permanent de mafaldă națională, de la, vai, declarat republicanul multidioptric Preda la transpiratul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
țară cu gura căscată le așteaptă seară de seară e un ambitus pe care nici Pavarotti în zilele lui bune nu-l obține. (Era să spun și dimineață de dimineață, dar cum sînt cam de mult vindecat de lecturarea cum distins se zice ziarelor, nu mai știu care-s pandanții întru spirit scris ai celor ce dau cu vorba la t.v.) Dacă susnumitei formațiuni îi mai adăugăm și nebulosul regn al celor ce produc sondaje (de opinie, se-nțelege), atunci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
discret al burgheziei. Și să ne oprim iarăși o secundă la alt farmec (tot atît de discret?), cel al proaspăt consumatei remanieri. Văzînd, pe nocturnele ecrane, curriculele celor nou-numiți, n-am putut evita amănuntul (curricular) că toți de altfel personaje distinse știu să vorbească limbi străine, două, trei, patru. Răutăcioși (cu atestare curriculară), am dat (întîmplător) peste o frază romanescă din alt salonard, unul de geniu al literelor franceze, Pierre Drieu la Rochelle, despre alt salonard, nestăpînindu-ne a o reproduce: "Nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căreia îi ducem și-acum dorul. Reîntîlnit, altădată, într-un înțesat vernisaj de Sală Dalles, Catul, în așteptarea, și el, a personajului în discreționară vogă, iscă un moment de comic uluitor. Cum, în murmurul sperioasei așteptări hiperpoliticosul Catul își fuma distins țigara, un urlet de leoaică înjunghiată sparse societatea: vîrful aprins al țigării, excesiv de prevenitor manevrate, atinsese pempantul bust, producînd catastrofa... Incalificabilul Catul! Cu Baba, întîlnirile erau tușate cum altfel! de rictusul său paralizant (și bonom în aceeași măsură). Pe cînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
p. 205. 112 CRP, II, p. 82. 113 "Schema nu este totdeauna în sine decât un produs al imaginației, dar întrucât sinteza celei din urmă n-are ca scop o intuiție particulară, ci numai unitatea în determinarea sensibilității, schema trebuie distinsă totuși de imagine. (...= Această reprezentare despre un procedeu general al imaginației de a procura unui concept imaginea lui eu o numesc schema acestui concept." CRP, II, p. 171. 114 CRP, II, p. 176. 115 Cf., CRP, II, "Analogii ale experienței
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este atât de diferit de al nostru Încât este probabil că cele două superputeri să se găsească uneori În conflict pe scena mondială, pe măsură ce Înaintăm În acest secol. 15. Al doilea Iluminism Sir Martin Rees este unul dintre cei mai distinși astronomi din lume. În 2003, bine-cunoscutul profesor de la universitatea din Cambridge a cauzat o scurtă reacție În cercurile științifice În momentul publicării cărții sale Our Final Hour. Rees a avertizat că un nou gen de experimente și investigații științifice, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Se proceda de la persoană la persoană, după rangul și apartenența de clasă. Prefecturile întrețineau chiar bolnavi la Clasa I ani de zile, cum au fost bolnavii al căror nume este oarecum semnificativ: Nicu Radovici (Tecuci), Stelian Toma (Brăila), din familii distinse ale respectivelor ținuturi. Cum majoritatea bolnavilor o constituiau țăranii săraci sau liber-profesioniștii în realitate cu situații nedefinite sau chiar vagabonzi, totalul sumelor încasate de la bolnavi nu putea constitui un fond sigur și nici destul de important. Dacă în 1891 plăteau numai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
anual ca tribut turcilor), Mănăstirea Socola a luat ființă printr-un nucleu de maici, supranumite "didascălele", fiind selectate pe criteriul erudiției, a căror primă stareță a fost însăși Soltana, una dintre fiicele domnitorului. Aceste păsări rare, vestite și mult râvnite, distinse ca specie din categoria șoimilor, erau cunoscute sub numele de "socoli", conform etimologiei slavone. Numele este preluat și păstrat până astăzi de la așezământul monahal Mănăstirea Socola la așezământul spitalicesc "Spitalul nr. 7 Socola. Capul vulturului, "socol", este prezent atât în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai puternică dimineața sau seara? Boala era mai puternică înainte sau după masă? Bolnavul era periculos pentru anturajul său? Panaite Zosin O altă personalitate legată de dezvoltarea psihiatriei românești și în special a psihiatriei din Moldova a fost Panaite Zosin, distins specialist, practician și teoretician psihiatru. În istoria culturii românești, Panaite Zosin s-a consacrat, în special, prin opera sa politico-socială, fiind exponentul pozitivismului materialist în România 91. Deși personalitatea sa complexă trebuie apreciată în ansamblul ei, convenind că opera psihiatrică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
psihozele organice, dar și acele reacții denumite psihogenetice, care sunt privite de mulți psihiatri printr-un unghi de vedere exclusiv psihologic. Continuând opera prof. C. I. Parhon, prof. L. Ballif, în cadrul unui colectiv larg din care au făcut parte psihiatri distinși, ca: dr. Constanța Ștefănescu Parhon, Charlotte Ballif, Petru Brânzei, Lucian Ballif și alții, a adâncit preocupările psihiatrice ale acestei școli, care, în timpul profesorului Parhon s-a ocupat în aceeași măsură și de endocrinologie. Prin restrângerea tematicii de studiu, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
conștienți odată cu trecerea timpului. Nu putem să nu relatăm cuvântarea ținută în anul 1995 la înmormântarea profesorului Pirozynski, de către profesorul de medicină legală Gheorghe Scripcaru, prietenul și colaboratorul său de o viață: "Moartea, acest teritoriu al tuturor, a răpit un distins om pentru care, în ciuda dispariției lui fizice, moartea reprezintă un triumf al propriului destin, o întâlnire pe care Tadeusz Pirozynski nu a așteptat-o cu mâinile goale, ci cu o operă care, chiar dacă niciodată împlinită, este revanșa pe care el
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
entitate geopolitică dintre Prut și Nistru. Sensul e clar antiromânesc...”. Referindu-se la critica adusă lucrării lui Victor Stepaniuc de către Ion Varta (Istoria integrată în versiune comunistă. Radiografia unui război identitar, ediția a II-a, Chișinău, 2007), „text în care distinsul critic denunță ferm scenariul diversionist și antiromânesc”, Al. Zub descifrează substratul „istoriei integrate”, un proiect menit să anihileze politic majoritatea românească de peste Prut, față de care istoricul, omul de știință, nu trebuie să rămână impasibil: „A sublinia caracterul excesiv al unui
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
noi trebuințe care vor motiva creșterea efortului productiv. Iar acestea se pot realiza doar prin „ridicarea culturală totală a vieții țărănești”. După cum se poate observa din aceste exemple, punctul de vedere pragmatic și cel teoretic în delimitarea relației cauzale trebuie distinse cu grijă. Punctul de vedere pragmatic ne ajută să determinăm acele lanțuri cauzale care își au originea într-o decizie socială. De aici trebuie începută analiza. Nu orice lanț cauzal este însă declanșat de o decizie. Sunt lanțuri cauzale declanșate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acesta este un motiv pentru restrângerea lor. Devin excesiv de costisitoare. Este necesar deci să distingem pentru fiecare tip de resursă sistemelecare o solicită și raportul dintre cantitatea ei și nivelul de solicitare de către aceste sisteme. În al treilea rând, trebuie distinse costurile economice și costurile noneconomice. Cele mai multe resurse sociale sunt distribuite prin intermediul sistemului economic. Ele sunt asociate cu o anumită valoare, exprimată în bani, și sunt distribuite sistemelor solicitante prin vânzare și cumpărare: materii prime, energie, timp de muncă. Pentru obținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
călătorie lunar dar, în fiecare zi, pentru a ajunge la birou, îi este imposibil să-l composteze într-un aparat pe care sute de mii de alte persoane l-au folosit, l-au atins cu mâinile murdare, umede... Acest bărbat distins este, deci, constrâns să sară peste barieră pentru a ajunge la metrou. In mod regulat, el este oprit în elanul său de către unii controlori care îi cer tichetul și se miră văzându-l pe acest bărbat scoțând un tichet valabil
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Sorescu), iar poezia lui Mircea Dinescu e prezentată că încheiere a “mișcării” care debutase odată cu Labiș. O altă antologie, dedicată poeziei românești din secolul al XX-lea, La poesia romena del novecento (da Bacovia alla generazione ’80) (1996), a fost distinsa cu Premiul pentru traduceri al Uniunii Scriitorilor. În două numere ale revistei “și scrive”, care apare la Cremona, s-au publicat, în 1996 și în 1997, două masive grupaje de traduceri întitulate Letteratura moldava: ritratto di gruppo - poeți della Bessarabia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
doar într-o cunoaștere de tip istoric, o cunoaștere a celor din sfera disciplinelor moderne, devenite tot mai tehnologizate și asaltate de un limbaj abstract, non-referențial. Aroganța, minciuna, ticăloșia în absența unor fonduri de cunoaștere autentică au devenit instrumente pentru distinși universitari români. Sunt două regimuri în care se manifestă cunoașterea umană: 1) regimul unei cunoașteri bazată pe istorie (mă refer aici la tot ceea ce se dezvoltă drept "cunoștințe" despre oameni, lucruri, idei, evidențe, căutări, reluări, procese, lupte); 2) regimul unei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai avem nevoie de școli din moment ce avem televiziuni, care ne oferă totul, de la rețete culinare la... lecții de filosofie. Totodată, aceste televiziuni au produs și o revoluție, nu atât o revoluție ca eveniment, cât imaginea pe care o au unii distinși gânditori occidentali despre controversata și confiscata revoluție a românilor din decembrie 1989. Imaginea că televiziunea a produs o revoluție politică, că această instituție anticivică este creatoare de istorie și de un nou discurs social-politic și istoric o întâlnim și la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
scânteietoare a faptelor și a evenimentelor intens mediatizate, discursivizate public. Nihilismul istoriografic contemporan afirmă cu aplomb, pe urmele lui Hegel, că oamenii nu învață nimic din istorie. O întreagă pleiadă a preluat această sintagmă prin Croce, Valéry și prin alți distinși intelectuali. În realitate, oamenii învață foarte multe idei și tactici discursive din gama tot mai extinsă de istorii singurele în stare să-i ofere omului modern/postmodern o perspectivă în viața sa de zi cu zi. Lucian Boia a adăugat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
caracter local, percepute de stat [...] va prevedea sancțiuni reale și efective cotra abuzurilor autorităților administrative... Problema culturală [...] PNL propune: 1. Înființarea unor școli normale superioare care să pregătească în chip special pe profesorii secundari și să permită elementelor celor mai distinse ale învățământului primar să capete cultură universală. 2. Să aplice corpului didactic legea armonizării salariilor, făcând să înceteze nedereptatea care durează din 1927. [...] PNL socotește necesară înființarea gradului de învățători, institutori și profesori agregați [...], pentru profesorii secundari după trecerea unui
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și debitori [...]. Procedura de judecată și fiscalitatea judiciară [...]. Reorganizarea Ministerului de Justiție [...]. Cultura. Raportor C.C. Giurescu PNL își propune: 1. Înființarea unei școli normale superioare care să pregătească în chip special pe profesorii secundari și să permită elementelor celor mai distinse ale învățământului primar să capete o cultură universală. 2. Salarizarea echitabilă a corpului didactic primar, de stat, nu poate fi lăsată nici măcar în seama comunelor, deoarece mare parte din ele neavând mijloace suficiente ar lăsa în părăsire învățământul primar declarat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]