5,717 matches
-
din marmură, apa se aducea cu sacaua din heleșteul de sub curtea domnească... „Măi, să fie!” - mi-au trecut pe dată prin minte aceste cuvinte de mare mirare. Cu voce tare, însă, am spus: Asta se întâmpla poate pe la începuturile curții domnești. Acum... Acum suiulgiii au făcut ca lucrurile să meargă cum trebuie. Părinte, te rog să-mi spui ce s-a întâmplat cu acest loc dăruit de vodă celor doi suiulgii? Păi acest loc a stat în mâinile suiulgiilor doar 5
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că, avîndu sfînta mănăstire...un loc de casă cu pivniță de piatră, risipită, pre Ulița Ciubotărească, unde sîntu feredeile, care locu au fostu cumpărătură răposatului lui Vasilie Vodă (Lupu) de la Mihaiu Fortună comisul. După aceea au făcut Vasilie Vodă școale domnești pre acel locu, încă și feredeile (după cum să vădu). Deci, după ce le-au gătitu toate, le-au închinatu danie sfintei sale mănăstiri Trei Svetitelor și au fostu acele școale pînă în zilele lui Mihai Racoviță voievod, la leat 7232. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
porții sfintei mănăstiri,...numai peste Ulița Mare, și alături cu o pivniță ce este despre capul Podului Vechiu, pentru care locu ne-au poftitu numitul egumen Neofitu,...să facem schimbu...Pentru aceea, iată că noi încă am datu trei hrisoave domnești ce au fostu la mîna noastră...Așijdere și noao...ne-au datu...un zapis de cumpărătură pre acel loc de școale de la răposatul Vasile voievod”. Acum îs lămurit, părinte, de unde până unde a ajuns mănăstirea Trei Ierarhi stăpînă pe acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
trece mie prin minte?” - m-am gândit eu într-o clipită. N-am încotro însă și recunosc că tocmai la asta mă gândeam... Păi dacă-i așa, atunci să nu întârziem o clipă. Hai să coborâm fuguța până sub iazul domnesc și am să-ți arăt locul unde are casă și dugheană Petrea sârbu. Loc dăruit de Grigorie Ioan Calimah voievod. Mi-am amintit hrisovul lui vodă din 16 septembrie 1762 (7271), în care, se arată: „Facem știre cu această carte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
milă cu Petre sârbu, carele fiind om strein și căsătorindu-să aicea în țară și așăzîndu-să ca unul din pămînteni...l-am miluit cu o bucată de loc...ci iaste în șăsul Bahluiului, la capătul Podului Spînzurătorilor de sus, sub iazul domnesc, unde și-au făcut Petre casă și băcălie...și dugheana dinaintea casei”... De ce te-ai oprit, fiule? Pentru că nu știu cum să-ți spun, părinte, dar din nou avem de a face cu o față bisericească, care cu păcat se pune de-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
din hrisovul lui Grigorie Ioan Calimah de la 16 septembrie 1762 (7271). Și acum, dacă nu ți-i cu supărare, fiule, spune-mi cum s-a numit înainte această uliță? Întâi trebuie să spun că lângă „Poarta din gios” a Curții domnești se aflau grajdurile gospod...Și nu-i de mirare că ulița s-a numit”Podul Gunoaielor”. Ar mai fi de adaugat că din vale de uliță se afla fânăria gospod...Ulița, sau cum se numește astăzi, Podul Spânzurătorilor, ține însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ca drept dovadă, ascultă ce spune Grigorie Alexandru Ghica voievod în cartea de întărire de la 6 iulie 1764: „Și l-am miluit cu o bucată de loc...ce iaste în șăsul Bahluiului la capătul Podului Spînzurătorii de Sus supt iazul domnesc pornind din capul Nicolinii...Și s-au pus piatră la capul Podului Spînzurătorii, de unde s-au început hotarul întăi...iată că și domniia mea am întărit Petrii sîrbului băcal, pe tot locul acela”. Cred că ai băgat de seamă că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și o zi cu soare îmbietor așa că tare bine ne-ar prinde să mai facem câțiva pași pe cele ulițe. Pentru început, nu ar fi rău să intrăm pe Ulița Rusească, cea care pleacă din coasta de răsărit a Curții domnești și continuă cu Ulița Trapezănească sau Tărbujănească, cum a mai fost numită. Dacă sfinția ta crede că asta-i calea cea mai bună, atunci nu am decât a te urma. Cu pas moale și cu privirea burnițată asupra a tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai bună, atunci nu am decât a te urma. Cu pas moale și cu privirea burnițată asupra a tot ce îi iese în cale, bătrânul pornește înainte. Îl urmez îndeaproape. Urcăm agale pe Ulița Spânzurătorilor și, după ce trecem prin fața Curții domnești ocolind zidul ce înconjoară biserica Sfântul Nicolae Domnesc și casa Mitropolitului Dosoftei, intrăm pe Ulița Rusească...Mare forfotă...Este un dute-vino continuu...Fețe boierești în trăsuri purtate de cai focoși, călăreți care trec ca și cum ar fi scăpat din pușcă - odată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Părerea ta este îndreptățită, pentru că la acea dată vodă spunea: „Adică domniia me m-am milostivit și am miluit ...sfînta mănăstire ce iaste zidită de noi...din tîrgu din Ieșu, cu...niște dughene și cu pivniță de piatră...împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusească”. De data asta, am fost un simplu privitor și ascultător, dar... Dar nu te grăbi, pentru că această danie - după cum aflăm dintr-un „Uric sîrbăscu” - la 14 aprilie 1652 (7160) „Rugătorii noștri călugării de la sfînta mănăstire ce ...iaste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
din Tîrgul de Gios, de unde sintu Precupețele, din pod din fața tîrgului din vale, alături, pre lîngă păretele pivnițăi Mănganilor pînă în gardul ogrăzii lui Ion Racoviță comisul cel mare și alături cu gardul la vale pînă în Ulița łigănimei (łigănimea Domnească) ce vine pe subt deal și pre uliță pînă la pîrîu, unde iaste Podul łiganilor, și pre matca pîrîului la deal pînă unde agiunge în locul lui Prăvălie în hudiță, care loc l-au cumpărat Apostol sulgerul de la Prăvălie, și tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de seamă este însă că te-ai întâlnit din nou cu neamul lui Prăvălie...și Apostol sulgerul. E drept, părinte, că nu mă așteptam la așa ceva. Asta arată ce mică-i lumea... Dacă tot ne-am întâlnit cu o față domnească, de ce am ocoli-o pe a doua, mai ales că a rânduit Dumnezeu să fie tocmai cel care i-a urmat la tron lui Istratie Dabija vodă... Știu despre cine este vorba, părinte. Asta-i bine. Atunci, cine-i acel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dzise c-au crescut de mic Sandului băcal, socrul lui Constantin Cojocea, ș-au luat cu sufletul lui pe unde au fostu gardul ogrăzii acestui loc, și pe unde au arătat acest Toma siman (seimen=soldat folosit pentru garda curții domnești) am pus de au cercat și s-au găsit și parii ogrăzii...am măsurat locul acesta a lui Costantin Cojocea...și după cum am hotărît și am stîlpit, am făcut...această mărturie hotarnică la mîna lui Constantin Cojocea”. Nici Cojocea n-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-mi amintesc de acele zile... Am încetinit pasul și până la urmă ne-am aciuat la umbra unui stog mai retras...De undeva se aude zvon de muzică...Întorc capul către bătrân. El îmi face semn că zvonul vine de la Curtea domnească...Asta m-a făcut să-mi aduc aminte de cele citite despre o „hotarnică cu pecetea porții gospod de la Tanase Meleghi vornic de poartă” care „din poronca domnului Grigorie Alexandru Ghica voievod au ales și au hotărît (la 8 martie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a cui au fost și sunt...Îl urmăresc cu atenție și încerc să rememorez zapisele și ispisoacele ce pecetluiesc stăpânirea lor. Când termină ce a avut de spus, îmi face semn să mă apropii. Ne-am învârtit în jurul Chervăsăriei gospod (domnești) precum mâța în jurul oalei cu smântână. Acum am ajus în locul de unde vrei - nu vrei nu mai putem merge în altă parte decât trecând pe Ulița Chervăsăriei. Așa că hai s-o luăm la drum! Nici n-a terminat ce a avut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu pivniță sau chiar numai locurile de dughene nu prea stau doar în mâinile unui stăpân. Când e vorba de un oarece câștig, se vând fără prea multă vorbă. Așa a făcut la 7 decembrie 1650 (7159) și Statie grădinarul domnesc. De această dată, el spune: „Adecă eu, Staue (Statie) grădinarul domnescu, scriu...cestu zapis,...cum eu,...am vîndut un loc de dughene și cu pivniță călugărilor de la svînta mănăstire de la Uspenie (Barnovschi) ce acel loc de dughene și cu pivniță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Unde te întorci, doar făină de grâu, de popușoi sau de mei...Peste tot este un strat albicios de praf, ca o brumă...Toți își strigă marfa în fel și chip. Unii spun că făina lui e măcinată la moara domnească. Alții că e măcinată la moara mănăstirii Frumoasa sau Galata ori mai știu eu unde. Dar toți au „Cea mai bună făină”! Dacă încă nu ești lămurit de faptul că aici totul se vinde și se cumpără, adu-ți aminte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
domnești a existat o hazna și în jur „locul domnescu ce-au fost slobod și deschis pre lîngă haznaoa ce veche și pînă la Podul Vechiu”. Ei bine, pe acest loc slobod și-au cam întins stăpînirea vecinii, fără voie domnească. Văzând asta, la 25 februarie 1755 (7263), Matei Ghica voievod a trimis pe vel logofătul „Radul Racovițe...ca să margă să ia sama și să dezbată locul ce va găsi împresurat”. Acum știu cum s-au petrecut lucrurile. Vel logofătul a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vel logofătul că și mănăstirea Sfetii Ioan au împresurat și mănăstire Galata și popa Iftemie cu ficiorul seu Manolache și Enache blănariul cu toții au cuprinsu loc domnescu cu dughene și case ce-au făcut”. După pravilă, acestea trebuiau „să fie domnești, dar fiindcă dughenele ce-au făcut Sventîi Ioan și mănăstire Galata le-au făcu în dzilele altor domni, nu ne-am îndurat domniia mea...să le luăm domnești,...știind că la mănăstiri să cade a da și milui, iar nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dughene și case ce-au făcut”. După pravilă, acestea trebuiau „să fie domnești, dar fiindcă dughenele ce-au făcut Sventîi Ioan și mănăstire Galata le-au făcu în dzilele altor domni, nu ne-am îndurat domniia mea...să le luăm domnești,...știind că la mănăstiri să cade a da și milui, iar nu a lua și a lipsi”. Ba mai mult, domnul a dat și mănăstirii „Sventîi Ioan” tot atât cât a apucat să ia mănăstirea Galata. Acest lucru s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
le nțelegi - a spus poetul. Și câtă dreptate are! Dar să nu luăm durerile lumii drept țintă sau pavăză. Mai bine adu-ți aminte de Poarta Cazacilor de la Curtea gospod, așezată la intrarea dinspre Ulița Rusească, cam spre răsăritul Curții domnești. De ce se cheamă Poarta Cazacilor? Pentru că în slujba voievozilor sunt și lefegii cazaci, iar lângă acea poartă își au cazarma. Simplu, nu? Ia adu-ți aminte de zapisul întocmit la 20 februarie 1734 (7242) și ai să vezi... Da, da
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în care spune: „am vîndut dumisale o dugheană cu loc cu tot din Tîrgul de Sus, pe Podul Hagioaiei”. Băgat-ai de seamă ceva deosebit la acest zapis? Ba bine că nu. Întâi Locman este gerah „gospod”, adică al Curții domnești, și apoi că locul unde se află ulița Podul Hagioaiei se cheamă „Tîrgul de Sus”. Întocmai așa este și mă bucur pentru aceasta, fiule. Apoi dacă-i să intrăm în amănunte, uite ce spune Lazor: „Și pentru mai mare credința
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
propolis...Și pe deasupra se și înmulțesc...Asta numai dacă nu sunt lăsați de izbeliște. Pentru că de unde ne aflăm se vede foarte bine Curtea domnească cu „Biserica despre Doamna” ridicată deasupra turnului porții, mi-a venit în minte faptul că judecățile domnești nu sunt deloc părtinitoare sau cu jumătăți de măsură. Îi împărtășesc și călugărului gândurile mele. Răspunsul a venit sub formă de întrebare: Ai vreo pildă care să dovedească cele spuse de tine? Musai, părinte. Altfel nici nu deschideam vorba. Dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
doi pași de aici. Nu-ți miroase a pește, fiule? Nu știu dacă este vreun miros mai răzbătător decât cel de pește. Așa că adia pe când eram tocmai în celălalt capăt al Uliței Hagioaiei...Curiozitatea care mă roade este dacă trimișii domnești cu treburi de hotărnicie mai confundă Brăhăria cu Măjile. Dacă povestea Uliței Măjilor este lămurită, atunci ce ai de spus despre cele scrise de „Ianole ficiorul Vătățoaiei” în zapisul de vânzare întocmit la 18 septembrie 1697 (7206)? Ianole spune că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în băț, plecând în bejenie? chibzui, cu oarece nemulțumire, Petrea Păun. Pe urmă, își spuse, iar, în cuget: Dar cine mai este de treabă în Goldana? Prea puțini gospodari, care să nu fi fost culeși de către tovarăși, cum culegi mărul domnesc de pe creangă. În dimineața de toamnă, bătrână și zgribulită, care scofâlcise ierburile din țarina Baisei, prin nepăsătoarea ei uscăciune, Păun nu-l întâlnise decât pe el din toată Goldana și, poate, de aceea, strigă la caii, care-și luaseră vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]