5,649 matches
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în orașul Strehaia, județul Mehedinți. s-a constituit în curtea domnească a lui Matei Basarab, ridicată spre mijlocul secolului al XVII-lea, și își are originile în curtea boierilor Craiovești. Craioveștii au fost una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească, din care s-au ridicat domnitori pământeni și
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
din care s-au ridicat domnitori pământeni și un număr mare de funcționari în structura politică și administrativă a Țării Românești. Ansamblul mănăstiresc fortificat, compus din turn de intrare, ziduri de apărare și prețioasa lui biserică, precum și ruinele vechii reședințe domnești, se află pe noua listă a monumentelor istorice având . Mănăstirea se găsește la câțiva zeci de metri de drumul european E70 ce leagă Timișoara de București. Ansamblul fortificat mănăstiresc de la Strehaia și evenimentele mai semnificative legate de el au atras
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
dat și le-am închinat ... la sfânta mănăstire a domniei mele de la Strehaia ... ca să fie sfintei mănăstiri de hrană și călugărilor de trebuință, iar domniei mele și părinților domniei mele vecinică pomenire.”" Matei Basarab a pus astfel fundațiile unei mănăstiri domnești, pe care o lasă în grija urmașilor săi pe tronul țării: "„supt blestem am pus domnia mea, după trecerea domniei mele, pre carele îl va alege Domnul Dumnezeu a fi domn și stăpân Țării Rumânești sau din neamul domniei mele
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
Matei Basarab pecetluiește cu blestem și invocă un vechi obicei al țării prin care domnii care vor întării averea mănăstiri se bucură la rândul lor de binefaceri spirituale "„și să se chiame și domnia lui ctitor nou la mănăstire”". Mănăstirea domnească stătea sub directa ascultare a scaunului de domnie, de unde erau numiți sau confirmați egumenii mănăstirii. Domnii țării, în succesiunea lor, erau de drept considerați patroni și protectori precum și proprietarii de facto ai mănăstirii. Din punct de vedere religios, mănăstirea era
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
drept considerați patroni și protectori precum și proprietarii de facto ai mănăstirii. Din punct de vedere religios, mănăstirea era subordonată mitropoliei Țării Românești și ierarhiei intermediare a episcopiei de Râmnic. În vara anului 1657, la numai câțiva ani de la transformarea curții domnești în mănăstire, Paul de Alep, venit în vizită la mănăstire în suita patriarhului Macarie al III-lea al Antiochiei, a făcut o scurtă descriere a complexului fortificat. Din această descriere se pot întrevedea atât ansamblul cu părțile sale principale cât
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
o scurtă descriere a complexului fortificat. Din această descriere se pot întrevedea atât ansamblul cu părțile sale principale cât și modul în care mănăstirea era percepută în epocă. În plus, autorul însemnărilor ne dă indirect o lămurire asupra transformării curții domnești în mănăstire, aceasta având loc sub presiunea celor care vedeau în această fortificație o posibilă provocare la adresa suzeranității otomane asupra Țării Românești. "„Am intrat în această mănăstire cu adevărat măreață, așezată într-o câmpie și clădită de răposatul Matei Voievod
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
care curge dintr-un izvor și se varsă într-un heleșteu din apropiere. Biserica este foarte frumoasă și este împodobită cu tot felul de ornamente, fiind zugrăvită atât pe dinăuntru, cât și pe dinafară. Într-un cuvânt, este o mănăstire domnească și este foarte prețuită în această țară pentru frumusețea sa și pentru întăriturile sale. Noi n-am întâlnit, desigur, nici o altă mănăstire deopotrivă cu aceasta. Priveliștea larg deschisă asupra locurilor din jur este deosebit de înveselitoare pentru suflet."" La începutul secolului
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
însemnată a schitului. În anul următor, 1665, 1 aprilie, Radu Vodă Leon (1664-1669) dăruiește act episcopului Serafim, care era tot la Buzău, „pentru toate viile lui de la Slatina, moșie megieșească, de la moșul lui Gurca” și le scutește și de vinariciul domnesc, scutind, de asemenea și stupii de dijmă și oile de oierit. Construcția schitului începe în anul 1665, iar la 4 august 1668 episcopul Serafim închină ctitoria sa Mitropiliei din București unde păstorea Mitropolitul Teodosie. Tot episcopul Serafim este cel care
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
eliberat oficial biserica de tributul către Sfântul Imperiu Roman și, în final, la apogeul domniei sale, s-a auto-încoronat rege, fiind primul conducător polonez care a făcut acest lucru. El a fost un administrator capabil care a instituit așa-numita "lege domnească" și a construit numeroase forturi, biserici, mănăstiri și poduri. Boleslav I a creat primul sistem monetar polonez, cu grzywna împărțită în 240 de dinari și a bătut monedă proprie. Este considerat ca fiind unul dintre cei mai capabili și strălucitori
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
o stăpînire veche a lui popa Chiprian, și cel din sectorul Târnăuca- Cârlani, care la 1420 era parte componentă a moșiei boierului Oană Vornicul din Tutora, primită din mâinile domnitorului Alexandru cel Bun pentru slujbă devotată, fapt consemnat în diploma domnească din 25 aprilie 1420, scrisă în cetatea de scaun de la Sucava, iar la moment, probabil, reprezenta o donație mănăstirii din partea lui Oană Vornicul, efectuată până la moartea sa în 1425. Probabil în baza acestui document, Enciclopedia Sovietică Moldovenească atestează satul Cârlani
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
predea filosofia până la moarte. Vreme de aproape două veacuri, de la 1615 la 1780, lucrările filosofice ale lui Korydalleus au constituit unicul învățământ filosofic în școlile superioare grecești și în bună parte din școlile din lumea ortodoxă, cum ar fi Academiile domnești de la Iași și București, întemeiate de Vasile Lupu (1645) și Șerban Cantacuzino (1675). Korydalleus era perceput în așa măsură ca fiind legat de aristotelism, încât adjectivul «korydaleic» devenise sinonim cu «scolastic». În chip evident, Korydalleus a întreprins de unul singur
Teophilos Korydalleus () [Corola-website/Science/313751_a_315080]
-
în unele biblioteci din Occident. Academia Română are colecția cea mai completă din aceste manuscrise. Biblioteca Academiei Române și Biblioteca Centrală Universitară din Iași posedă laolaltă cca 150 de manuscrise ale lui , majoritatea fiind caiete ale unor elevi ce au frecventat Academiile domnești.
Teophilos Korydalleus () [Corola-website/Science/313751_a_315080]
-
era cel al căpitanului Candiano Popescu care, călcându-și jurământul militar, a participat la răsturnarea lui Cuza Vodă în noaptea de 11 februarie 1866. Sub guvernul liberal el a fost repus în funcție și în 1880 a devenit chiar adjutant domnesc al lui Carol I. Concluzia lui Eminescu era că prin această numire li se transmitea și altor ofițeri care ar fi intenționat să-și calce jurământul militar că nu trebuiau să se teamă de consecințele faptelor lor. Aceeași influență nefastă
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
începutul va fi punct la 6 jumătate ceasuri evropenești. În aceeași iarnă trupa lui Nicolini a mai jucat piesa „Ștefan cel Mare” de Gh. Asaki și „Plumper” sau „Amestecătorul în toate” de I.F. Junger. Sala de spectacole era la Școala Domnească, unde încăpeau 40 de scaune. După zece ani, în iarna 1848-1849 mai mulți boieri și cucoane din Botoșani au jucat teatru pentru scopuri filantropice, adunându-se suma de 1045 lei în folosul săracilor. În stagiunea 1857-1858, s-a înființat o
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
Cavalerii de Malta. O scrisoare este trimisă în "Civitas Bachovien" de Papă Bonifaciu al II-lea. În 1409 studia la Cracovia, studentul băcăuan Gregorias de Bachwya. Ceva mai tarziu, în 5 martie 1431, localitatea este numită "în civitate Bako". Reședința Domneasca din vremea lui Alexandru cel Bun, când avea soție pe Margareta de Lozont, corespunde cu propagandă catolică din acel timp în Moldova care începuse încă de pe tipul lui Lațcu, cănd Papă de la Romă reușise să înființeze o episcopie catolică în
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
de cărți și 50.000 de periodice, multe dintre ele rare și de patrimoniu; la rândul său, fiecare filială județeană beneficiază de câte o bibliotecă proprie. Până la începutul secolului al XVIII-lea, arhivele din Țările Române erau păstrate de către Cancelaria domnească, autoritățile ecleziastice și de către demnitarii de diferite ranguri în cadrul ierarhiei boierești. Cele mai vechi locuri de conservare a documentelor erau mănăstirile, care, fiind locuri considerate ca sigure, păstrau și documente laice. Spre exemplu, se știe că în 1775 Mitropolia Bucureștilor
Arhivele Naționale ale României () [Corola-website/Science/314304_a_315633]
-
și superior (circa 100.000 - 10.000 î.e.n.) Prima mare cultură neolitică de tipul Starčevo-Criș (circa 5.000 î.e.n.) a fost atestată în anul 1967 pe malul pârâului Cacaina (Cetății). Urmele culturii Cucuteni găsite la cetatea de Scaun, Șipot, Curtea Domnească, dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o Densitate demografică considerabilă. Epoca bronzului (2.000-1.200 î.e.n.) este de asemenea reprezentată printr-o serie de descoperiri la Curtea Domnească sau la Siliștea
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
Scaun, Șipot, Curtea Domnească, dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o Densitate demografică considerabilă. Epoca bronzului (2.000-1.200 î.e.n.) este de asemenea reprezentată printr-o serie de descoperiri la Curtea Domnească sau la Siliștea Șcheii (obiecte de bronz, de piatră și os). Continuitatea locuirii pe aceste locuri este dovedită și de alte descoperiri din ecopa fierului (ceramică), din perioada stăpânirii romane (sec. II-III e.n.,locuințe, vetre și cuptoare de ars vase
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
semnat convenția în orașul de reședință: "in partibus Moldavie oppidi Soczow". Mutarea centrului politic de la Siret la Suceava a fost însoțită de extinderea localității și de creșterea numărului locuitorilor săi. Printre măsurile luate de Petru I Mușat în noua reședință domnească a fost și aceea de adaptare a unei noi gândiri în organizarea spațiului urban. astfel, Petru I Mușat rnunță la vechea fortificație a așezării premușatine, ia măsuri de umplere a șanțului de apărare din jurul vechiului necleu dens construit în preajma bisericii
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
inițial succes. La începutul verii, principele Bibescu a abdicat după ce guvernul revoluționar a preluat puterea. Revoluționarii munteni își propuneau printre altele emanciparea clăcașilor și a evreilor, eliberarea robilor țigani, guvernarea în acord cu principiul separării puterilor în stat, limitarea puterii domnești și crearea unei gărzi naționale (vezi proclamația de la Islaz). Guvernul a încercat să implementeze aceste reforme democratice, dar adversarii revoluțiilor de la 1848, și anume marile imperii europene au intervenit. Astfel, la 13 septembrie 1848, trei puternice coloane militare otomane au
Bătălia din Dealul Spirii () [Corola-website/Science/313431_a_314760]
-
hramuri, unul închinat Nașterii Maicii Domnului, prăznuit pe 8 septembrie și al doilea, închinat Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, prăznuit pe data de 23 aprilie. Mănăstirea este ridicată în satul Viforâta, aflat la doar 5 km depărtare de Târgoviște, vechea reședință domnească a Munteniei. Pe teritoriul aceluiași sat, în imediata apropiere, se găsește și Mănăstirea Dealu, important monument istoric de la sfărșitul secolului al XV-lea. Numele așezământului monastic (atestat și în varianta „Vihorăști”) îi este dat de vicisitudinea vremurilor, a timpului și
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]
-
codul PH-IV-m-B-16877, se afla până nu demult în curtea lui Dumitru Bolgiu din Valea Urloii, localitate componentă a orașului. În prima parte a anului 2002 ea a fost adusă în lapidariul "Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova" din Ploiești. "Casa Domnească" este situată în localitatea componentă Valea Crângului. Monument de arhitectură despre care nu s-au găsit, până în prezent, știri scrise. După tradiție însă, construcția ar fi una din reședințele vremelnice ale lui Constantin Brâncoveanu. Amplasarea sa în mijlocul fostelor vii vremelnice
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare , figurând acolo sub denumirea de Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh". Timp de aproape 400 ani, orașul Rădăuți a fost sediu episcopal. Mănăstirea Bogdana a îndeplinit rolul de necropolă domnească, aici aflându-se și sediul Episcopiei Rădăuților. Rolul episcopal al Rădăuților a încetat în anul 1782, odată cu transferarea sediului episcopal de la Rădăuți la Cernăuți, noua episcopie fiind denumită Episcopia Bucovinei. După Unirea Bucovinei cu România în anul 1918, credincioșii ortodocși
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
iulie 1584 - d. cca. 28 august/7 septembrie 1627, Viena) a fost domn al Țării Românești (cca. 14/24 noiembrie 1599 - 2/12 septembrie 1600). era fiul lui Mihai Viteazul și al doamnei Stanca. A fost trimis, la cererea Sfatului Domnesc, de tatăl său, la conducerea Țării Românești, după cucerirea Transilvaniei, fiind lăsat în grija fraților Buzești și sub supravegherea mitropolitului Eftimie, dându-i-se și patru sfetnici maghiari care să-l ajute și să-l apere. Puterea sa era deplină
Nicolae Pătrașcu () [Corola-website/Science/314945_a_316274]
-
Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino restaurează în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală și Casa Domnească. După restaurarea din 1938-1940, făcută de Ministerul Aerului și Marinei acest ansamblu monahal a devenit în mod simbolic altar de închinare pentru aviatori și marinari.
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]