5,533 matches
-
Reac? ia a fost apari? ia �Noului na? ionalism�. O violen?? ? i o contraviolen?? dezl? n?uite au luat formă �ac? iunii directe�. Evreii erau atacă? i at�ț la Ia? i c�ț ? i �n alte p? r? i. Prefectul de poli? ie al Ia? ului, Manciu, a apelat la mijloace brutale că s? st? vileasc? aceste atacuri. A fost �mpu? cat de Codreanu, care organizase ? i un complot de largi propor? îi pentru asasinarea tuturor liderilor evrei etc. etc. Ajun? i �n fă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost inspirat de icoana Sf�ntului Arhanghel Mihail ? i ? i?a numit mi? carea Legiunea Arhanghelului Mihail, desp? r? indu? se oficial de Liga Ap? r? rîi Na? ional? Cre? ține a lui Cuza. A fondat �n cadrul ei o organiza? ie de lupt? , Gardă de Fier, �ndreptat? �mpotriva comuni? tilor evrei�. �n realitate, aceasta era menit? s? apere mi? carea de aparatul represiv al regimului. Ce reprezenta mi? carea lui Codreanu? Codreanu sublinia c? organiza? ia lui nu era �partid�. Partidele politice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pr? pastiei care se c? sca �ntre cele dou? Rom�nii. Principalul program al Legiunii era crearea omului nou care s? umple golul dintre ambi? ia lui Codreanu ? i realitatea rom�neasc?. �n termeni contemporani am numi acest program o revolu? ie cultural?. Pe termen lung, ? elul era urm? toarea r? splat?: salvarea ? i �nvierea Rom�niei prin victoria legionarilor. Legiunea urma s? fie tot ceea ce Rom�nia de atunci nu era: de o cinste irepro? abil? ? i resping�nd total corup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i ? i că reprezentan? i ai unei detestate �lumi burgheze� ? i ai secolului al XX-lea. Iat? o mostr? din cotidianul legionar, care ilustreaz? m?sura �n care legionarii urau burghezia: ��n terminologia legionar? nu exist? loc pentru burghezie nu numai �n accep? ie lingvistic? , ci dintr? un motiv mult mai imperativ ? i ra? ional, sim? ul etic al Legiunii. Burghezia nu �nseamn? nimic; ea reprezint? un mod de via?? ostil existen? ei legionare: individualismul. Legiunea va rezolva radical problemă burgheziei. Prin �nsu? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
XX-lea ? i, �n cele din urm? , lipsa ei de disciplin? prin fanatism religios ? i entuziasm. Coroană, regimul politic ? i zbirii poli? iei aveau tot ceea ce Legiunii �i lipsea cu o singur? excep? ie: ambele p? r? i aveau aceea? i �nclina? ie spre brutalitate ? i o egal? lips? de scrupule. Dup? 1933, a �nceput b? ț? lia dintre regimul politic din Rom�nia ? i Legiune. Ea va continua cu furie dezl? n?uit? tot restul deceniului că o furtun? a elementelor naturii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ele na? ionalismului rom�nesc, a? a c? puii lui s? au �ntors acas? că s??? i fac? cuib! �, a replicat pastorul. �Iorga �mi aminte? te de ucenicul vr? jitor al lui Goethe�, a ad? ugat el. �ntr? o discu? ie cu profesorul Jean Ancel (originar din Ia? i) de la Institutul Yad Vashem de la Ierusalim, acesta avea despre Iorga p? reri mai echilibrate ? i mai moderate dec�ț cele ale păstorului ungur ? i, totu? i, aproape identice. Recunosc�nd m? re? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau exprimate de cei consideră? i de c? tre �Na? ionali? ți� drept �minorit?? i ostile�. �n monumentala să oper? , Armein Heinen respinge p? rerile autorului acestei c? r? i conform c? rora Legiunea ar fi putut avea o oarecare inspiră? ie populist? comun? tuturor mi? c?rilor fasciste. Heinen era convins c? Iorga ? i Cuza au fost inspiratorii direc? i ai Legiunii. Cu tot respectul cuvenit, populismul consideră na? iunea că alc? tuind un tot. El accepta chiar ? i clasele sociale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al lui Alexis de Tocqueville seam? n? cu acela al �aparatcicului� Hubert Humphrey de la Washington, al c? rui entuziasm era la fel de metodic că ? i z�mbetul s? u. Liberalii (sau Na? ional-?? r? ni? ții) voiau s? realizeze o tradi? ie direct? spre democra? ia parlamentar? occidental?. Abordarea s? m?n? torismului lui Iorga (pe linia junimismului, de? i mai pu? în ra? ional dec�ț Maiorescu) presupunea o adoptare mai treptat? ? i mai selectiv? a institu? iilor occidentale dec�ț terapia de ? oc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
zboiul (�mpotriva r? ului). Atunci c�nd doi intelectuali pacifi? ți francezi, �? i amintea Iorga, au venit la Bucure? ți ? i au fost prompt �nt�mpina? i cu o �ac? iune direct? � organizat? de a? a?zisul �Comitet antimasonic� (de inspiră? ie legionar? ? i alc? tuit din legionari). �n timp ce cuplul ie? ea din hotel, dup? spusele lui Iorga, �a fost �nconjurat de trei brute care le? au ț? iat calea ? i au scuipat pe rochia doamnei La Fontaine� etc. Iorga ? i Argetoianu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți francezi, �? i amintea Iorga, au venit la Bucure? ți ? i au fost prompt �nt�mpina? i cu o �ac? iune direct? � organizat? de a? a?zisul �Comitet antimasonic� (de inspiră? ie legionar? ? i alc? tuit din legionari). �n timp ce cuplul ie? ea din hotel, dup? spusele lui Iorga, �a fost �nconjurat de trei brute care le? au ț? iat calea ? i au scuipat pe rochia doamnei La Fontaine� etc. Iorga ? i Argetoianu au pretins s? li se cear? scuze șo? ilor La
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1933, Legiunea s? a impus cu consecven?? , �n ciuda represiunii sistematice la care era supus?. La �nceput, regimul a manifestat simpatie fă?? de Legiune ? i a �ncercat s? o coopteze. Ca ministru de interne, Vaida a aprobat un proiect de construc? ie legionar la Vi? ani, dup? care l? a interzis. Averescu a vizitat un ? antier de construc? îi legionar, viitoarea �Cas? Verde�. L?au vizitat ? i fasci? ții italieni, dar Legiunea nu? l simpatiza pe Mussolini. Antisemitismul �n c? utarea c? ruia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
omajului. Iorga continuă s? se opun? nazismului. �Numai nevoile de zi cu zi conteaz? pentru Hitler�. Ceea ce vrea Hitler este Lebenreaum. �Sun? că tr�mbi? ele Apocalipsei... care se apropie�103. Venirea lui Hitler la putere a st�rnit o reac? ie puternic? �n r�ndul minorit?? ilor din Europa de sud? est; Iorga era �ngrijorat de șa? i ? i de ? vabi. Jickeli, liderul să? ilor din Transilvania, i? a f? cut o vizit? lui Hitler. Episcopul luteran Glondys a fost atacat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ofere toate asigur? rile cuvenite c? regimul politic din Rom�nia se află sub control. Era exact ceea ce voia Parisul s? aud?. �n decembrie 1933, pentru a cincea oar? �n ? ase ani, au avut loc alegeri �nso? ițe de violen?? ? i corup? ie, cu dou? scopuri: o aspr? penalizare a Legiunii ? i a na? ional??? r? ni? tilor. Rezultatul a confirmat o concluzie prev? zut? dinainte. Dar Ducă nu a prea avut ocazia s? se bucure de triumful s? u. La 29 decembrie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de pe vremea domniilor fanariote. Mul? i dintre cei s? răci au fost deposeda? i de averile lor care au fost v�ndute la licită? îi publice. Un anun? tipic din publică? ia oficial? �Monitorul oficial� referitor la o asemenea licită? ie este elocvent: �La 11 septembrie se va organiza o licită? ie public? a dou? c?m?? i, trei ce? ți cr? pate, un pahar ? tirbit, un degetar, dou? c�rje cu numele Costache ? i Gradu gravate pe ele, un mosor cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost deposeda? i de averile lor care au fost v�ndute la licită? îi publice. Un anun? tipic din publică? ia oficial? �Monitorul oficial� referitor la o asemenea licită? ie este elocvent: �La 11 septembrie se va organiza o licită? ie public? a dou? c?m?? i, trei ce? ți cr? pate, un pahar ? tirbit, un degetar, dou? c�rje cu numele Costache ? i Gradu gravate pe ele, un mosor cu a?? , suportul unui pahar cu picior spart ? i o pung? cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�nd Hitler a promis �25 de ani de pace�, Iorga a replicat: �Nu? l cred pe Hitler, ci �n Mein Kampf�111. Ascensiunea ? i atrac? ia nazismului nu constituiau o problem? numai pentru Rom�nia. O mare parte a Europei ie? ițe din Criz? era z? p? cît? de ademenirea (sau teamă) ici a fascismului (de fascism), colo a comunismului (de comunism) ? i �? i pierduse r? bdarea din cauza �ncetinelii cu care rezolva problemele Europei democra? ia, �n multe cazuri av�nd �n frunte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? fie a? a. Urm? toarele evenimente din 1936 vor deschide drumul Conferin? ei de la Hossbach. �n timpul alegerilor din Fran? a (c?? tigate de Frontul Popular), Iorga era �ngrijorat. Dup? ce Leon Blum a devenit prim? ministru, Iorga comenta cu satisfac? ie c? vocea acestuia r? sună la Geneva a? a cum r? sunase mai �nainte ? i cea a lui Laval. Blum vorbea despre pace, despre inviolabilitatea frontierelor ? i despre respectarea tratatelor. �Nici nu?? i po? i imagina c�ț de mult te
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
orice dictatur? �. Dar Iorga era �nsp? im�ntat de spectacolul ororilor dezl? n?uite. El era de p? rere c? influen? a sovietic? nu explică acest lucru, explică? ia fiind caracterul na? ional. �ntreba �ns?: �Ce face sistemul de educa? ie din Spania? � C�nd Franco ? i?a f? cut Declară? ia, Iorga a f? cut urm? torul comentariu: �Este deplorabil că armata s? intervin? �n politic? , dar dac? politică devine un sport pentru ucigă? i, interven? ia aceasta devine obligatorie�. ?i cum anarhi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au fost trimi? i de acolo unde �nc? o crim? nu conteaz? practic�. Dar Mussolini era adeptul expansiunii totale. Urm? toarea victim? de pe lista lui avea s? fie Albania. �n 1934, atunci c�nd Mussolini ? i?a trimis flotă �ntr? o demonstra? ie de for?? �n fă? a coastelor albaneze, Iorga a protestat, �n ciuda simpatiei sale (conform spuselor lui) fă?? de Italia �latin? �118. C�teva luni mai ț�rziu au fost asasina? i Regele Alexandru I al Iugoslaviei ? i ministrul afacerilor externe al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ional?. El era un �teatru plutitor� (ceea ce francezii numesc �vedet? �), cu ? aradele, atitudinile maiestuoase ? i gesturile lui dramatice. Ce s? a ales din toate acestea atunci c�nd a sosit clipă adev? rului? Gregorovius descria politică italian? că o combină? ie de Cesar Borgia ? i Condotieri cu mentalitatea lui Machiavelli. Iorga �i atribuia lui Mussolini calit?? ile lui Iulius Caesar, dar istoria a demonstrat c? lucrurile st? teau altfel 123. Mussolini putea g? și sprijin pentru ambi? iile sale numai al? turi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Du meinst zu schieben, aber du wirst geschoben! Iorga a sesizat �n mod corect natură rela? iilor dintre dreapta rom�neasc? ? i nazismul ? i fascismul: �Dreapta noastr? este hitlerist? , nu mussolinian? �. Avea s? fie mai greu de g? sit o explică? ie atunci c�nd Mussolini a devenit �hitlerist�. Iorga a �ncercat s? sugereze c? zarva f? cut? de dreapta rom�neasc? nu f? cea dec�ț s? slujeasc? n?zuin? elor revizioniste ale ungurilor 127. Pentru Mussolini (a? a cum i? a spus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i? a spus ginerelui s? u, contele Ciano), na? iunile mici nu erau dec�ț ni? te �pioni� pe tablă de ? ah internă? ional? , iar noi ? tim la ce fel de soart? se referea el128. Iorga scotea �n mod inteligent din discu? ie problemă sprijinirii de c? tre Mussolini a revizionismului maghiar, afirm�nd c? �Mussolini d? dovad? de iște? ime spun�nd toate acestea, iar ungurii s�nt pro? ți dac? �l cred�129. �n noiembrie 1932, Fran? a ? i URSS au semnat un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vizită la Bucure? ți a ministrului de externe francez, Barthou, �n singură tentativ? serioas? a Fran? ei de a contracara expansiunea nazismului �n Europa de sud? est131. Iorga nu putea �n nici un caz s? aib? �ncredere �n URSS ? i a continuat s? resping? orice preten? ie a internă? ionalismului proletar că o motiva? ie a politicii de for?? a ru? ilor. Vedea �ntotdeauna �n această un ? ovinism total. Mult �naintea multor contemporani (? i chiar a multor comuni? ți), Iorga scria: �Nu s�nt �mpotriva comunismului, nici a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
francez, Barthou, �n singură tentativ? serioas? a Fran? ei de a contracara expansiunea nazismului �n Europa de sud? est131. Iorga nu putea �n nici un caz s? aib? �ncredere �n URSS ? i a continuat s? resping? orice preten? ie a internă? ionalismului proletar că o motiva? ie a politicii de for?? a ru? ilor. Vedea �ntotdeauna �n această un ? ovinism total. Mult �naintea multor contemporani (? i chiar a multor comuni? ți), Iorga scria: �Nu s�nt �mpotriva comunismului, nici a poporului rus�, ci a cruzimii asiatice ? i a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Transilvaniei), pentru c? Hitler avea nevoie de petrol. Hitler i? a dat personal asigur? ri lui Gheorghe Br? tianu ? i le? a spus ungurilor s??? i exercite revizionismul �n direc? ia Cehoslovaciei. �Aceasta ar trebui s? fie suficient pentru o genera? ie de unguri�. Iorga a luat not? de pozi? ia Germaniei, scriind c? Berlinul i? a dat o contralovitur? revizionismului maghiar. Acest lucru se datora lui Alfred Rosenberg, ideologul nazi? tilor. Iorga continuă, explic�nd c? Berlinul �ndreptase gre? elile Romei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]