5,421 matches
-
trimitere la sărbătoarea aceasta, ci doar la anul jubiliar. Numai în literatura deuterocanonică (Tob 2,2; 2Mac 12,32) apar termenii pentēkostḗs hēméra sau hē heortè și apoi în Philon din Alexandria și Josephus Flavius. Cu alte cuvinte, nici limba ebraică și nici limba greacă a Bibliei nu au un termen tehnic pentru a desemna această sărbătoare, termen ce va apărea abia în jurul secolului al II-lea î.C. Constatăm totuși că în ebraica biblică există tendința de a face din
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Josephus Flavius. Cu alte cuvinte, nici limba ebraică și nici limba greacă a Bibliei nu au un termen tehnic pentru a desemna această sărbătoare, termen ce va apărea abia în jurul secolului al II-lea î.C. Constatăm totuși că în ebraica biblică există tendința de a face din šăbû’ôt un nume propriu, dându-i astfel caracterul de termen tehnic. a) Cunoaștem foarte puține lucruri despre această sărbătoare. „Sărbătoarea secerișului” (hag haqqășîr) este consemnată în primul calendar cultual din Ex 23
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
grotă de la Qumran; textul complet s-a păstrat doar în limba etiopiană antică; Sacchi 1981, pp. 179 ș.u.) 6,21 se afirmă: „E vorba de sărbătoarea jurămintelor, sărbătoarea primițiilor. Dublă este sărbătorea și dublu este conținutul său...”. În originalul ebraic trebuie să fi fost šăbû’ôt, termen utilizat și pentru „săptămâni” deoarece šăbû’ôt este plural comun și pentru šăbû’ah, „jurământ” și pentru šăbû’a „săptămână”! Astfel, printr-un joc de cuvinte, se scoate în evidență combinația dintre săptămâni
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
limita să celebreze doar cele două sărbători ale Paștelui și festivitățile toamnei (cf. capitolul următor), exista înclinația de a considera Rusaliile o sărbătoare mai puțin importantă decât altele. În realitate, cei doi termeni folosiți pentru desemnarea acestei sărbători, ‘ășéret în ebraică și Pentēkostḗ în greacă, ne dovedesc mai degrabă că Rusaliile erau considerate exclusiv în funcție de Paște și Azime, nu însă ca sărbătoare în sine, dar ca o încheiere a acestora. Caracterul său secundar decurge și din transmiterea sa în liturgia creștină
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
transmiterea sa în liturgia creștină, făcând excepție unele grupuri sectare; faptul că în țările de limbă germană există o a doua zi de Rusalii, nu diminuează cu nimic importanța sărbătorii. 11.3. Rusaliile După cum am văzut, informațiile date de Biblia ebraică despre Rusalii sunt foarte sărace astfel că nu-i putem reconstrui nici dezvoltarea, nici ideologia originară și nici liturgia. Singurul fragment care ne furnizează unele detalii despre ea l-am citat mai sus, care datează de la începutul perioadei populare despre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de notat că în Noul Testament, autorul Fap 2 pare să raționeze asemănător. În acest fragment accentul cade, este adevărat, pe împlinirea profeției din Ioel 2, dar acesta e un element escatologic ce nu are nimic de-a face cu Rusaliile ebraice. Mai important este însă conceptul pe care îl scot în relief: așa cum Rusaliile ebraice celebrau darul Torei, la fel Rusaliile apostolice creștine sărbătoreau predica primilor apostoli, în special a lui Petru, pe care biserica îl recunoștea ca temelie a sa
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fragment accentul cade, este adevărat, pe împlinirea profeției din Ioel 2, dar acesta e un element escatologic ce nu are nimic de-a face cu Rusaliile ebraice. Mai important este însă conceptul pe care îl scot în relief: așa cum Rusaliile ebraice celebrau darul Torei, la fel Rusaliile apostolice creștine sărbătoreau predica primilor apostoli, în special a lui Petru, pe care biserica îl recunoștea ca temelie a sa. Precum Moise „urcase” pe Sinai să aducă Torah , la fel și Isus „urcase” la
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
antice, în care substratul agricol e deja uitat cu totul. 12 Sărbători și solemnități: Sărbătorile de toamnă 12.1. O succesiune de sărbători Sărbătorile de toamnă reunesc o serie de festivități pe care le vom analiza în continuare. În Biblia Ebraică, în iudaismul mediu, dar și în unele părți din Noul Testament, acestui timp i se dădea o însemnătate deosebită, după cum o dovedește chiar și numai durata sa. Din izvoarele biblice și postbiblice înțelegem că includea diferite celebrări: o sărbătoare (finală) a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
bază un ciclu predominant agricol al festivităților principale ale anului (cf. textele citate Ex 23,16; 34,22), după cum am observat deja (cf. 11.1.a), mai apare o festivitate legată de un pelerinaj la sanctuarul local: sărbătoarea recoltei, în ebraică ḥag hă’ăsîf (rădăcina ’ăsaf, „a aduna”). Se deosebește de sărbătoarea secerișului deoarece aceasta se referă la strângerea cerealelor (cf. 11.1.a pentru „calendarul agricol de la Ghezer”); „recolta” (ultima) are loc însă la sfârșitul verii și se referă la
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
referă la strângerea cerealelor (cf. 11.1.a pentru „calendarul agricol de la Ghezer”); „recolta” (ultima) are loc însă la sfârșitul verii și se referă la culesul fructelor și al viei. În Dt 16,13 se vorbește de „rodul ariei”, în ebraică bĕ’åspĕkă miggårnĕkă, cu trimitere directă la treierat care în regiune continuă toată vara întrucât nu există pericolul ploilor. Prin urmare, cu privire la cereale, sărbătoarea marchează ultimul termen până la care recoltele trebuiau culese din arie pentru a nu fi afectate de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
continuă toată vara întrucât nu există pericolul ploilor. Prin urmare, cu privire la cereale, sărbătoarea marchează ultimul termen până la care recoltele trebuiau culese din arie pentru a nu fi afectate de ploile iminente. Lev 23,39 vorbește generic de „rodul pământului”, în ebraică tĕbû’at hă’ăreș. Ca în toate sărbătorile cu caracter agricol și aici întâlnim o atmosferă de bucurie și optimism. a) Alături de acești termeni, mai sunt alte două denumiri de sărbători agricole care nu mai erau celebrate în epoca istorică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
c) Iată însă ceea deducem din izvoare: imprecizia datării sărbătorii se datorează, în mare parte, tocmai caracterului său agricol care trebuia să permită o anumită flexibilitate în stabilirea cronologiei. În Ex 34,22 data este stabilită „la întorsul anului”, în ebraică tĕqûfat haššănăh (rădăcina năqaf „a întoarce”), adică la sfârșitul său. S-ar crea astfel o coincidență între anul obișnuit, format din luni după calculul fazelor lunii, și anul agricol, dat fiind că ambii coincideau în privința sărbătorilor de toamnă. În Ex
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
astfel o coincidență între anul obișnuit, format din luni după calculul fazelor lunii, și anul agricol, dat fiind că ambii coincideau în privința sărbătorilor de toamnă. În Ex 23,16 se vorbește însă de „ieșirea anului” (către un nou ciclu), în ebraică bĕșē’t haššănăh, adică Anul Nou (rădăcina jășăh are întotdeauna în acest caz înțelesul de „a ieși [pentru a merge la muncă]”, în timp ce bw’ înseamnă „a se întoarce [de la lucru]”). Observăm în ambele cazuri, în ciuda opiniei comune, că timpul e
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
atât „cort”, cât și „colibă”, dar totodată și „podea (a unei scene)”, „prelată (a unui car)” sau „locuință” în sens generic, astfel că nu putem baza exagerat pe eventualitatea interpretării. e) În fine, unii comentatori au asociat termenul „cort”, în ebraică ’ōhel, căruia Os 12,10 îi dă un sens escatologic, cu celebrarea sărbătorii în chestiune; însă, în acest text de orientare escatologică ce poartă amprenta redactării Dtr a cărților lui Osea și Ieremia, lipsește aluzia la această sărbătoare prin evocarea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în sinagogă), de origine cananeeană, considerat drept cel oficial, calculat după fazele lunii și ciclul agricol. Unii comentatori au observat, pe bună dreptate, că e cel puțin bizar că, în ciuda atestării în tradiția iudaică, confirmată de popoarele limitrofe, în Biblia ebraică lipsește orice aluzie la faptul că prima zi a lunii a șaptea ar fi fost ziua de Anul Nou; dimpotrivă, conform Ex 23 și 34, această zi n-ar cădea în prima zi a lunii a șaptea, ci spre ziua
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
înainte de toate, că e considerată la același nivel cu sâmbăta, în care, la fel ca în marile sărbători, înceta lucrul. În această zi este prevăzută oficierea unui ritual complex de sacrificii, în special de ispășire și, caz unic în Biblia ebraică, se vorbește și de postul comunității. b) Numele solemnității și mențiunea sa în contextul unor sacrificii de ispășire fac trimitere la Lev 16, un alt capitol, probabil mai vechi, dedicat și el în întregime „Zilei Ispășirii”. Din punct de vedere
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
întregului popor a cărui vină este transferată asupra capului „țapului ispășitor” trimis în pustiu și destinat lui ‘ăză’zēl, un demon care în iudaismul mijociu va fi identificat cu unul dintre îngerii decăzuți, aceasta fiind o temă absentă în Biblia ebraică. c) În primele două rituri se face aluzie la templul din Ierusalim prin intermediul „cortului întâlnirii”, pe baza Lev 10,21 ș.u.; 26 (cf. 23,40 ș.u.); e posibil ca, încă dintr-o perioadă antică, aceste rituri să fi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
același raport între suveran și mutarea arcei reiese și din Ps 132; conform 2Sam 15, Absalon organizează tentativa de lovitură de stat chiar în timpul sărbătorilor de toamnă (2Sam 157 afirmă: „La sfârșitul [miqqēș] a patru ani” [conform versiunii LXX; textul ebraic spune patruzeci, ceea ce este absurd]; traducerea exactă nu este „după patru ani”, cum redau unele traduceri, ci „la sfârșitul a”); din aceste exemple ne putem da seama că 1Reg 8 nu este un text sporadic. b) Și liturgia samariteană ne-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
dacă am accepta existența unei astfel de sărbători, ar trebui să recunoaștem că psalmii citați ar primi o explicație logică și satisfăcătoare; același lucru e valabil pentru o lungă serie de elemente mitice ce apar în diferite părți din Biblia ebraică. În ciuda motivațiilor în favoarea acestei sărbători, obiecțiile nu lipsesc. Izvoarele nu sunt suficiente pentru a confirma existența sa în Regatul lui Iuda. Pe plan metodologic, ne putem întreba: dacă mai multe fenomene sunt aparent asemănătoare între ele, sunt din acest motiv
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
C.) care a încercat să restabilească conținutul credinței israelite pe care ei îl credeau originar: alianța și angajamentul personal al celui credincios, la care se adăuga împlinirea meticuloasă a Torei, acum codificată și devenită lege a Statului persan pentru populațiile ebraice. g) Eventualitatea ca sub domnia hasmoneilor (începând cu a doua jumătate a secolului al II-lea până în anul 63 î.C.) să se fi încercat resuscitarea unor elemente ideologice antice sau mai degrabă prezentate ca atare (cf. 12.6.c
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
trebuie exclusă chiar dacă nu avem la dispoziție niciun izvor credibil care să ateste acest lucru. 13 Sărbători și solemnități: Pûrîm și Ḥanukkăh 13.1. Sărbătoarea Purim Una dintre sărbătorile ce nu a dobândit niciodată un caracter central se numește în ebraică pûrîm (la singular pûr), „sorți”, un termenul necunoscut atât în ebraică cât și în alte limbi semitice nordice, astfel încât textul Cărții Esterei, unde apare, simte nevoia de a-l traduce cu termenul obișnuit gōrăl, „soartă”; din acest motiv i s-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
să ateste acest lucru. 13 Sărbători și solemnități: Pûrîm și Ḥanukkăh 13.1. Sărbătoarea Purim Una dintre sărbătorile ce nu a dobândit niciodată un caracter central se numește în ebraică pûrîm (la singular pûr), „sorți”, un termenul necunoscut atât în ebraică cât și în alte limbi semitice nordice, astfel încât textul Cărții Esterei, unde apare, simte nevoia de a-l traduce cu termenul obișnuit gōrăl, „soartă”; din acest motiv i s-a căutat originea în akkadiană și persană și în prima dintre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
carnavalului. De aici și caracterul său secundar. Pentru a remedia orientarea prea puțin spirituală, în cărțile deuterocanonice găsim o serie de adăugiri ce constau în rugăciuni și aprecieri teologice. 13.2. Sărbătoarea Ḥanukkăh Un caz aparte este sărbătoarea „Consacrării”, în ebraică ḥanukkăh, de la rădăcina ḥănak, „a inaugura”, „a dedica” (cf. Num 7,10; 2Cr 7,9; Neh 12,27) și „a instrui”, dacă se referă la persoane. Traducerea greacă a LXX redă prin enkainía sau enkainismós, „a reînnoi” și termenii derivați
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o poruncă ce-l invită pe cel credincios să se „odihnească” (ebr. tišbōt, „te vei odihni”; versiunea greacă a LXX, codexul Vaticanus, traduce ușor diferit poiḗseis...anápausis, „vei face ... odihnă”; codex Alexandrinus redă prin anapaúseis sau anapaúsēs, traducerea literală din ebraică) după șase zile de lucru. Săptămâna începe de fapt cu ziua de odihnă, urmată de șase zile de lucru. Obligația odihnei se extinde la cei care locuiesc împreună în aceeași casă și la pământ; un motiv întemeiat pentru a evita
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
motivațiile sale teologice - datează dintr-o epocă antică. b) În scrierile istoriografiei Dtr și în cele atribuite profeților preexilici sâmbăta apare foarte des în paralelism cu luna nouă; de aceea, e necesar să ne ocupăm și de această sărbătoare. Termenul ebraic tehnic pentru „lună nouă”, după cum am notat deja (cf. 12.4.d) este ḥṓdeš (de la rădăcina ḥădaš, „a reînnoi”); el va indica în cele din urmă întreaga lună calculată după sistemul de referință al calendarului lunar, fiind prima sa zi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]