5,962 matches
-
Hacik, preotul Hagop (Iacob) din Sis (azi orașul Kozan din sud-estul Turciei), Hagi Markar din Djugha (azi orașul Djulfa din regiunea Nahicevan din Azerbaidjan) și Hagi Krikor (Grigorie). La începutul secolului al XX-lea, N.A. Bogdan considera că datarea acestui edificiu în anul 1395 este certă. Istoricii Dan Bădărău și Ioan Caproșu au afirmat că această inscripție este un „fals grosolan”. Elementul care a determinat această concluzie este menționarea anului 1395 de la sfârșitul inscripției; acesta este considerat un an stabilit după
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
în ochii credincioșilor armeni, încât să poată oferi darul lor bisericii". Biserica a fost reparată de mai multe ori în decursul timpului în urma cutremurelor și distrugerilor provocate de tătari, fiind poate chiar și rezidită în unele perioade. Din cauza deselor reconstrucții, edificiul și-a pierdut stilul propriu armenesc. În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse la mahomedanism, Ștefan Rareș
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Mitropolia, Trisfetitele, Curtea gospod, Podul vechi, Târgul de jos, Heresteaua și Sfântul Constantin până peste Bahlui, au ars și biserica Tălpălari, distrugându-o până la goliciunea zidurilor". Zidurile Bisericii „Sf. Grigore” au fost dărâmate în 1860 și s-a început rezidirea edificiului, dar lucrarea a fost întreruptă din lipsa banilor, clădirea rămânând "zidită numai din cărămidă și acoperită", după cum relatează N.A. Bogdan. Amenințată de ruină, această clădire a fost demolată complet în 1899. În secolul al XIX-lea, biserica se întreținea din
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
a avut loc un exod al armenilor, numărul membrilor comunității a scăzut dramatic, iar cei care au rămas nu au mai avut puterea financiară de a repara și restaura lăcașul multisecular. Cutremurul din 4 martie 1977 a deteriorat grav acest edificiu, în special cele două turle, existând riscul ca acestea să se prăbușească. Pentru a salva biserica de la prăbușire, prof.dr.ing. Anatolie Mihul (n. 1923) de la Facultatea de Construcții din cadrul Institutului Politehnic Iași, împreună cu asistentul său, Ionel Gosav, au apelat la o
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
și două intrări separate (una pe latura vestică și alta pe cea sudică). Intrarea principală de pe latura sudică este monumentală, fiind încadrată de patru coloane cu capitelurile sculptate, iar cele două turle subțiri de piatră asigură eleganță și zveltețe întregului edificiu. În interior se remarcă amplitudinea bolților, sprijinite pe arce piezișe, care întăresc impresia de monumentalitate a edificiului, balconul (cafasul) susținut de patru coloane, catapeteasma cu două uși împărătești și două altare laterale, lucrate din lemn cu încrustații și motive florale
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
sudică este monumentală, fiind încadrată de patru coloane cu capitelurile sculptate, iar cele două turle subțiri de piatră asigură eleganță și zveltețe întregului edificiu. În interior se remarcă amplitudinea bolților, sprijinite pe arce piezișe, care întăresc impresia de monumentalitate a edificiului, balconul (cafasul) susținut de patru coloane, catapeteasma cu două uși împărătești și două altare laterale, lucrate din lemn cu încrustații și motive florale. Ca și la celelalte biserici armenești, și altarul Bisericii armenești din Iași este situat la o înălțime
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
1705, fapt dovedit de inscripția dăltuită în pragul de sus al ușii spre naos. Lăcașul de cult este construit din bârne de stejar; are un plan dreptunghiular, cu absida în prelungire, poligonală, cu trei laturi. În secolul al XIX-lea edificiul a fost extins spre vest, prin adăugarea unui pronaos, peste care s-a ridicat o clopotniță scundă, cu foișor simplu și fleșă piramidală. Se remarcă și ancadramentul intrării, de pe latura sudică, bogat ornamentat, cu un chenar din cruci piezișe și
Biserica de lemn din Șoimuș () [Corola-website/Science/317690_a_319019]
-
sau chiar cu unele imediat de la nord, din zona Hălmagiului, realizarea de la biserica din Roșia este modestă, nu lipsită însă de un anumit efect estetic. Înălțimea turnului (14,40m de la sol la crucea din vârf) este perfect proporțională cu dimensiunile edificiului. Alcătuirea sa este simplă: o prismă construită din scânduri de brad dispuse vertical, având încheieturile acoperite de șipci a căror ritmică generează sugestia de elansare a turnului. Sugestia este întărită de panta acoperișului bisericii, mult mai abruptă decât la celelalte
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
Remus? / Romei de ieri i-a rămas doar numele, ne-au rămas doar simple nume” . Apărut în 1980, romanul Numele Trandafirului, care l-a impus pe semioticianul Eco drept romancier este o carte cât o întreagă bibliotecă, cât biblioteca din Edificiu și la fel de labirintică și plină de sensuri ascunse. Numele personajului principal, William de Baskerville, face aluzie la două personaje, detectivul fictiv Sherlock Holmes (compară cu "Câinele din Baskerville", romanul lui Conan Doyle) și William Ockham (vezi secțiunea următoare). Descrierea fizică
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
înconjoară biserica. În 1922 biserica este din nou reparată. Planul bisericii este dreptunghiular, raportul dintre lungimea (19,7 m) și lățimea (6,2 m) bisericii diferind mult față de alte biserici. Semnele crestate pe stâlpii prispei vin să întărească părerea că edificiul a suferit diferite intervenții ce i-au modificat considerabil forma. Intrarea în biserică se face pe latura de sud unde sunt două întrări. O intrare ce duce în pronaos este străjuită de un frumos portal sculptat. Cea de-a doua
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
bisericii: ""Poinar Miklos assessor consistorialis 1797"". O ultimă inscripție, în limba latină indică faptul că în 1797 a avut loc doar o renovare a bisericii: ""Hoc templum ren(o)vatum est in anno 1797"". Probabil datorită modificărilor aduse în timp edificiului, întâlnim în cazul acestei biserici soluții de acoperire a spațiilor interioare ce diferă cumparativ cu majoritatea bisericilor din zonă. Absida altarului a fost deplasată spre răsărit fapt ce a dus la tăvănirea ei cu scânduri de brad. De asemenea bolta
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
se află în satul cu același nume, sat aparținător de comuna Măgești, județul Bihor. Aflată în imediata apropiere a noii biserici de zid, cele două edificii de cult amintesc parcă de trecutul și prezentul comunității. Construită în anul 1768, biserica poartă hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". Într-un document de la 1769 se arată că biserica de lemn din localitate a fost construită de preotul Simion
Biserica de lemn din Josani () [Corola-website/Science/317855_a_319184]
-
sediu două etaje Consiliului Suprem al Magistraturii și un etaj - Agenției de Achiziții Publice”. În plus, afirmațiile precum că postul NIT TV va ajunge în stradă după expirarea contractului au fost total nefondate, deoarece în 2008 compania aprivatizat în același edificiu 1 732,2 m (etajele 1, 9, 10) la prețul de 3 637 lei/m . Ulterior, Victor Bodiu, a mai declarat că NIT a devastat un etaj al sediului, pe care îl arenda: „Un etaj al sediului, pe care îl
NIT TV () [Corola-website/Science/317848_a_319177]
-
1936, Biserica „Sf. Constantin și Elena” a devenit biserică parohială. Lăcașul de cult a fost pictat în interior, în tehnica frescă, între anii 1969-1974. Începând din 1999 s-au efectuat o serie de lucrări de reparații, renovare și extindere ale edificiului bisericii, sub supravegherea preotului paroh Ștefan Ropotă. În 1999 s-a înlocuit catapeteasma veche cu una nouă, din lemn de stejar și de trandafir. Biserica a fost extinsă prin adăugarea unui nou pridvor de aproape 150 metri pătrați, cu două
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
a fost cea mutată la Leurda. Sub aspectul planimetriei, biserica prezintă un plan dreptunghiular ce se încheie spre est cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, prin intermediul unei prispe. Interiorul edificiului este compartimentat în pronaos, naos și altar. În zona naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan drept, din
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
aflăm preocupat de configurarea urbanistică a unei zone mai largi din preajma acestei biserici. Acel spațiu care se prelungea către podul de piatră construit în vremea aceluiași domn peste pârâul Cacaina (în zona actuală Bucșinescu), se afla atunci la periferia orașului. Edificiul actual a fost construit de Gheorghe Duca voievod, în anul 1638, în doar 30 de zile, la sfârșitul celei de-a treia domnii moldovenești. Biserica a fost închinată de Gheorghe Duca vodă la Arghirocastro (lângă Adrianopol, Bulgaria), în schimbul Mănăstirii Hlincea
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
de animale. La începutul secolului al XX-lea s-a adăugat bisericii pe latura de sud un pridvor având deasupra sa o clopotniță cu două etaje. După spusele lui N.A. Bogdan, ea funcționa în aceeași perioadă ca parohie fără filiale. Edificiul a fost grav afectat de cele două războaie mondiale și de cutremurele din secolul al XX-lea. În 1922 s-au efectuat importante lucrări de reparații, cu acest prilej adăugându-se șase contraforți de susținere cu scopul de a mări
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
cutremurele din secolul al XX-lea. În 1922 s-au efectuat importante lucrări de reparații, cu acest prilej adăugându-se șase contraforți de susținere cu scopul de a mări rezistența bisericii. Cutremurul din 4 martie 1977 a produs unele avarii, edificiul suferind unele lucrări de reparații în anul 1978. În curtea bisericii s-a construit între anii 1992-1994 o casă de prăznuire cu hramul „Înălțarea Domnului”. În perioada 1994-2001 s-au efectuat importante lucrări de reparații și consolidare, cu purtarea de
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
de procese în instanțe la Iași, Bacău, Vaslui, Neamț, Suceava, Sf. Gheorghe (Covasna), Tg. Mureș, Cluj, Oradea, Dâmbovița (Târgoviște), București, Buzău, Brașov etc. Biserica „Ziua Crucii” din Iași a fost construită din bolovani de piatră de pe Dealul Repedea și cărămizi. Edificiul are o formă treflată. Pereții bisericii sunt susținuți de șase contraforți, care au fost adăugați cu prilejul reparațiilor din 1922. În interior lăcașul de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvorul având deasupra un turn-clopotniță cu două etaje (adăugat la
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
Gavriil Callimachi (1760-1786), Leon Gheucă (1786-1788), Iacov Stamate (1792-1803), Meletie Lefter (1844-1848) și Sebastian Rusan (1950-1956). Biserica "Sf. Gheorghe Vechi" din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Acest edificiu este inclus pe listă ca parte a Ansamblului Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și are ca perioadă de datare anii 1758-1766. Biserica „Sf. Gheorghe” - Mitropolia Veche din Iași a fost construită prin strădania mitropolitului Gavriil Callimachi (1760-1786). În februarie 1760, mitropolitul
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
sau de anumite sărbători religioase, ea fiind păstrată ca monument istoric. După al doilea război mondial, această biserică a fost restaurată între anii 1950-1952 de către mitropolitul Sebastian Rusan (1950-1956), al cărui mormânt se află în exterior, lângă peretele nordic al edificiului. După înscăunarea ca mitropolit a lui Iustin Moisescu (1957-1977), s-au efectuat importante lucrări de consolidare în exteriorul și interiorul bisericii. Odată finalizate aceste lucrări, Catedrala Veche a devenit muzeu mitropolitan, aici fiind expuse mai multe artefacte bisericești cu valoare
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
și primat al Bisericii Ortodoxe a Greciei, împreună cu mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Biserica „Sf. Gheorghe”- Mitropolia Veche prezintă trăsături arhitecturale comune cu cele ale mai multor biserici zidite în aceeași perioadă: Biserica „Sf. Teodori”, Biserica Curelari ș.a. Edificiul are o bogată ornamentație în relief în care se îmbină barocul constantinopolitan cu influențe din clasicismul rus. Edificiul era compus inițial din exonartex, pronaos, naos și altar. La începutul secolului al XIX-lea s-au efectuat unele modificări în urma cărora
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Mitropolia Veche prezintă trăsături arhitecturale comune cu cele ale mai multor biserici zidite în aceeași perioadă: Biserica „Sf. Teodori”, Biserica Curelari ș.a. Edificiul are o bogată ornamentație în relief în care se îmbină barocul constantinopolitan cu influențe din clasicismul rus. Edificiul era compus inițial din exonartex, pronaos, naos și altar. La începutul secolului al XIX-lea s-au efectuat unele modificări în urma cărora au dispărut bolțile și turlele. Atunci au fost adăugate frontonul dinspre vest și cele de deasupra absidelor laterale
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Pavilion se numește fie o clădire mică, pitorească, situată într-o grădină, într-un parc sau la extremitățile unui edificiu, fie o clădire izolată într-o pădure, pe malul unui lac etc. Tot "pavilion" se numește fiecare dintre clădirile de sine stătătoare ale unui ansamblu de clădiri, care alcătuiesc o unitate administrativă sau sunt destinate unui singur scop precis, ca
Pavilion (construcție) () [Corola-website/Science/318177_a_319506]
-
interior pereții și iconostasul sunt împodobiți cu icoane pe sticlă de la Nicula. Biserica a fost pictată în anul 1988. Această biserică este amenințată cu dispariția. Au apărut crăpături mari în tencuiala pereților și sunt necesare lucrări de consolidare atât a edificiului propriu-zis cât și a terenului pe care este construită. Lucrările de consolidare a scheletului din lemn ar duce oricum la sacrificarea picturii în frescă realizată în urmă cu 20 de ani. Aceste lucrări depășesc posibilitățile micii comunități locale, care, și
Biserica de lemn din Ogești () [Corola-website/Science/318198_a_319527]