5,216 matches
-
chiabur..., cu pămînturi multe..., prea multe..., cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii cu ea...! Gh. P. doi: Păi, da..., n-aveam... încă..., dar dacă aveam...? Gh. P. unu: Măi tovarășe Paleu, da
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ăla al tău nu-i zi să nu facă pe deșteptul cu bancurile... Cu Bulă, cu... dracu' cu lacu'... pe seama realităților socialiste... Știi... și-ai vrea să-l vezi student, nu? Costache: Da..., eu îi tot spun... îl învăț... îl educ... cum mă educați dumneavoastră pe mine... Securistul: Ce să-l înveți, cînd și tu... Ce să mai vorbim... nu ești total convins... Te mai îndoiești, e adevărat? Costache: Da..., e-adevărat... fir-ar să fie de îndoială... că nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu-i zi să nu facă pe deșteptul cu bancurile... Cu Bulă, cu... dracu' cu lacu'... pe seama realităților socialiste... Știi... și-ai vrea să-l vezi student, nu? Costache: Da..., eu îi tot spun... îl învăț... îl educ... cum mă educați dumneavoastră pe mine... Securistul: Ce să-l înveți, cînd și tu... Ce să mai vorbim... nu ești total convins... Te mai îndoiești, e adevărat? Costache: Da..., e-adevărat... fir-ar să fie de îndoială... că nu pot să mă debarasez
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
total... Securistul: Ei, cînd o să crezi fără rezerve, cînd o să arzi, cînd o să fii un om nou, și pe dinăuntru și pe dinafară, cînd o să-ți dai și viața pentru... Costache: Mi-o dau. Securistul: Ei, atunci o să-l poți educa și pe fiul tău. Altfel... Costache: Da, înțeleg, tovarășe colonel... sînt aproape gata... cred că mai am puțin... și... cu ajutorul dumneavoastră ajung eu la un nivel de conștiință..., nu se poate să nu ajung! Securistul: Eu nu-ți spun să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Costache: (bine direcționat spre casetofon de către colonel) Eu sînt acum un om nou. Vă mulțumesc. (un semn agitat al securistului... Costache a înțeles) Dar mai mult partidului îi mulțumesc... care ne ajută... și care ne vrea numai binele... și ne educă... și ne iartă dacă greșim... căci există un conducător... un mare conducător... care ne îndrumă ca un părinte suprem... și ne dă pîinea cea de toate zilele... și băutura... și ne iubește... și ne dojenește... cu blîndețe... și ne apără
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
devenind abate (regula benedictină acorda spațiu larg cântului coral); devenit diacon și trimis la Constantinopol, a luat contact cu liturgia bizantină în toată splendoarea ei; reîntors la Roma și făcut arhidiacon, i-a fost încredințat cubicularium (locul unde copiii erau educați la canto). Ca papă, a știut să accepte situația liturgică diferențiată a diferitelor biserici (pluralismul liturgic) și s-a dovedit a fi un om de acțiune în toate sectoarele vieții bisericești, dedicându-se, îndeosebi, reformei Sf. Liturghii. Toate aceste elemente
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a voinței umane cu cea divină, dobândirea virtuții inspirate de modelul suprem reprezentat de Hristos, mântuirea sufletului prin credință și educație. Realizarea lui nu poate fi posibilă decât prin parcurgerea a trei etape: convertirea, instrurea și desăvârșirea. Cei covertiți trebuie educați pentru viața creștină. În ce privește cea de-a doua treaptă, un rol important îl are educația religioasă, dar nu pot fi ignorate nici educația morală, intelectuală, estetică și chiar fizică. Religia se preocupă de educarea omului, conducându-l spre Împărăția cerului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
astfel de comori, care nu contrazic adevărurile religiei, va fi mai aproape de Dumnezeu. În lucrarea sa Etica, Sfântul Vasile îi îndeamnă pe copii să-și asculte și să-și onoreze părinții, iar pe aceștia de pe urmă îi sfătuiește să-și educe copiii în disciplină și iubire de Dumnezeu, dar cu bunătate și blândețe. În Regulile pe larg, el îi sfătuiește pe călugări să-i primescă pe lângă mânăstirile lor pe copiii orfani, ori pe cei aduși de bună voie de părinți pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Gură de Aur a fost convins de valoarea vieții ascetice, fără a pretinde însă ca toți copiii să fie supuși educației, pe care aceasta o presupune. În scrierile sale despre educație, el atrage atenția părinților asupra datoriei de a-și educa urmașii, începând încă de la cea mai fragedă vârstă, în credință și în disprețul bunurilor terestre înșelătoare. Educația este o problemă fundamentală a omului, pentru că în lipsa ei apar toate relele posibile. Un copil lipsit de educație poate ajunge chiar un vrăjmaș
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Despre trufie și educația copiilor, ci un credincios devotat. Sfântul Ioan nu condamnă învățătura laică, ce poate fi folositoare omului, dar consideră că mult mai importantă este educația religioasă, pentru ca sufletul să poată aspira la mântuire. În concepția sa, a educa înseamnă a avea grijă de mântuirea sufletului lor. Educația este asemenea unei arte, care se săvârșește în vederea accederii la lumea viitoare. De ea depinde întreaga noastră existență. Educația trebuie să înceapă cât de devreme, atunci când sufletul ia orice formă îi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
să aibă conducere orașului. În esență, este vorba de formarea omului ca ființă rațională, eliberată de impulsuri și pasiuni lumești. El propune ca, modalitățile de realizare a educației trebuie să fie în armonie cu scopul propus. Mai întâi, se vor educa simțurile copilului, asemănate cu porțile acelui oraș, care este sufletul. „Locuitorii” orașului sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și rațiunea, de care, ca educatori, trebuie să ne apropiem cu grijă, căci fiecăruia îi corespunde atât o virtute cât și un
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este simțul tactil, prezentat la nivelul întregii suprafețe a corpului. Educarea acestui simț presupune îndepărtarea copilului de la viața leneșă și molatecă. Pentru a-i educa pe copii este necesar ca profesorul să știe să se coboare la nivelul lor și să-i ajute pe toate căile posibile, ceea ce nu este ușor, căci a modela spiritul este mult mai dificil decât a prelucra marmora sau a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
utilizată tot mai mult în sociologie în investigarea problemelor de eficacitate: în loc de a face un calcul al beneficiului funcțional total pe baza unei analize integral științifice, deocamdată imposibil de realizat în cele mai multe cazuri, se utilizează într-un mod sistematic și educat capacitatea naturală de estimare a eficacității pe care actorii reali nu o au. Dacă oamenii fac în mod curent estimări ale beneficiului funcțional global, procesele prin care ei realizează asemenea operații pot fi explicate, amplificate, corectate, într-un cuvânt educate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cel puțin în unele cazuri, luăm decizii raționale, în sensul că facem calcule de eficacitate. Aceasta nu înseamnă că aceste calcule sunt și corecte în mod necesar. Utilizând însă capacitatea „naturală” de cunoaștere de care dispunem și mecanismele de raționare, educându-le, corectându-le și amplificându-le, putem să realizăm calcule de beneficiu funcțional din ce în ce mai bine, chiar în condițiile în care metodele riguroase ne lipsesc. Costultc " Costul" În evaluarea funcționării unui element trebuie să luăm în considerare, pe lângă eficacitatea sa, și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Relații de acomodare/dominare. În funcționarea lor, sistemele sociale, inclusiv în situația în care sunt subsisteme ale aceluiași sistem, intră în contacte laterale sau de vecinătate. Ele interacționează, se influențează reciproc, pozitiv saunegativ, dezvoltă cerințe reciproce. Școala, de exemplu, poate educa la tineri o mentalitate științifică, disfuncțională pentru sistemul religios. Din acest motiv, biserica, dacă este într-o poziție favorabilă, va încerca să preseze „lateral” asupra școlii, pentru ca aceasta să adopte o atitudine neutră față de religie sau chiar de a îngloba
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dacă o familie oarecare este capabilă să asigure o educație normală unui copil și, ca urmare, să recomand sau nu adopția. Problema este complexă. Pentru a o rezolva, ar trebui să fac o predicție asupra capacității familiei solicitante de a educa un copil. Ar trebui probabil să fac o prognoză asupra evoluției copilului atât în ipoteza că ar rămâne în casa de copii, cât și în cea a înfierii de către familia în discuție. Formulată în acești termeni, problema devine practic insolubilă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale, respectiv de declinul viziunii tradiționale asupra lumii sociale divizate În clase. În acest sens, A.A. Cournot (1988) a propus o periodizare seculară a istoriei, corespunzător unui ciclu de trei generații care se influențează unele pe altele: tinerii sunt educați de părinții aflați, la rândul lor, În contact cu generația anterioară, marcând, astfel, prin contact direct, două generații succesive. În acest mod, momentul secolului va reflecta legătura naturală Între trei, patru sau chiar cinci generații, imprimând tineretului marca discuțiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generală este că, de la o generație la alta, În educație tendința dominantă este de a fi mai indulgentă decât cea anterioară. Întotdeauna, generația intermediară sau pivot este inovatoare, adoptând, moduri de educație flexibile cu privire la copii, chiar dacă generația Însăși a fost educată Într-un stil sever. Sociologii francezi observă o mai mare apropiere Între generații. Discordanțele dintre mărturisirile părinților și cele ale copiilor demonstrează că vorbele (cuvintele) nu au aceeași semnificație pentru unii și pentru ceilalți. Criteriile de evaluare s-au schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
integrează perspective educaționale, sociologice și psihologice despre organizațiile sociale, precum și cercetarea asupra efectelor mediului din familie, școală și comunitate asupra rezultatelor educaționale. Recunoașterea ca principiu central al acestei teorii a „istoriei legăturilor strânse Între instituțiile majore care-i socializează și educă pe copii” (Epstein, 1992, 1140-1141) determină ca anumite obiective, cum e succesul școlar, să constituie un interes mutual pentru oamenii fiecărei instituții, ce este atins prin acțiunea și suportul lor cooperant. Această perspectivă este imaginată ca trei sfere ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scăderea prăpastiei dintre generații și o mai mică scindare a vârstelor vieții (apud Attias-Donfut, 2000). În Le choc des générations, Bernard Preel identifică șapte generații de-a lungul secolelor omenirii : 1. generația 1916-1925: este „generația istoriei unui miracol”, Îndrumată și educată sub motoul: „Munca, familia, patria”; 2. generația 1925-1935: este „generația libertății regăsite”, generația norocoasă sau generația sandwich; 3. generația 1935-1944: este „generația precoce”, de tranziție; 4. generația 1945-1954: este „generația mai 1968”, generația de vârstă medie, a celor aflați la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
constantă (Blaze Koneski, Miodrag Pavlović, Vasko Popa, Oscar Davićo, Ivo Andrić, Desanka Maksimović, Miroslav Krleza ș.a.). L. are meritul de a întreține interesul cititorilor pentru scrisul în limba română, de a încerca să le formeze gustul și de a-i educa în spiritul respectului față de valorile artistice autentice. C.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
contacte necesare pentru a servi cât mai bine interesul canadienilor" într-o "Canadă democratică și liberă în care principiile conservatoare sunt bine articulate, întelese și implementate" (Manning Centre, 2010: 12). Scopul de bază al acestui centru este acela de a educa și de a crea rețele de agenți politici ai conservatorismului. Principiile democrației populare, odinioară etalate cu mult sârg, beneficiează acum de o singură frază în primul manifest al centrului intitulat " Situația mișcării conservatoare în Canada". Este de remarcat că democrația
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
este inconștient și, deci, incapabil de a înghiți sau cu tulburări grave de deglutiție, tratamentul trebuie să evite calea orală. Se administrează intravenos 30-50 ml soluție glucoză 33% a cărei eficacitate este imediată. În condițiile în care anturajul este corect educat, se poate administra o fiolă de glucagon, i.m. sau s.c., ușor de executat chiar și la pacienții agitați și necooperanți. Trebuie menționat faptul că glucagonul este mai puțin eficient în caz de efort fizic prelungit și hipoglicemii repetate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
scopul este „politizarea” (adică impregnarea minții copiilor), familiarizarea lor cu mărețele realizări ale epocii. Copilul e format prin îndoparea cu mituri și teze partinice: mitul învățătoarei sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului comunist, mitul eroului popular educat în spiritul noii epoci. Un idilism care sensibilizează pentru marile valori socialiste, un discurs care elogiază eroismul continuu și dislocă convingerile și deprinderile nepărtinice. O pedagogie pretins civică ce convertește totul în strategii ideologice de îndoctrinare, în propagandă și dogmă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a tuturor tipurilor de eroi pozitivi, creați parcă după modelul propus cândva de Cernîșevski. În romanul Ce-i de făcut?, scris în închisoare, acest ideolog al „omului nou” construiește un model-standard de erou romantic, animat de dorința de a-i educa pe cei aflați în întuneric, de a elibera omul obișnuit de necunoaștere, de a aduce lumină și moralitate în viața cotidiană. Romanul revoluționarului rus poartă un subtitlu: Schițe pentru oamenii noi. Romanele, nuvelele și filmele pe care le analizează Mitchievici
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]