5,930 matches
-
centrală în teoriile privind etiopatogenia acestei forme de boală. Tentanta la prima vedere, ipoteza virală privind etiopatogeneza DZ tip 1 rămâne încă incomplet elucidata. Cu ani în urmă, această ipoteză a fost susținută pe baza mai multor observații, mai mult empirice: debutul DZ tip 1 era (și este încă) de regulă asociat cu un factor infecțios (viral sau bacterian); în unele cazuri, relația parotidita epidemică-diabet sugera un caracter cauzal, infecția urliană precedând instalarea diabetului cu 1-2 luni; caracterul sezonier al DZ
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
În De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor. E posibil ca și alți Înțelepți ai timpului să fi emis reflecții similare În acel context politic. Noi știm sigur Însă că Miron Costin a formulat, În urma unor observații empirice, o teorie pe care psihologii au dezvoltat-o trei secole mai târziu, În urma unor cercetări experimentale: teoria factorilor situaționali (cei care au puterea de a determina atitudinile și comportamentul unei persoane, evoluția sa). Când discută despre personalitate, cercetătorii ultimelor decenii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
viața străzii, cu bandele care furau sau comiteau violențe, cu latura Întunecată a societății, dar unde a Învățat și „strategii” de cartier, adică să descifreze aluzii situaționale care te pot transforma și supune. Concluziile sale sunt confirmate de multe observații empirice după care oamenii care s-au format În contexte sociale defavorizante și au fost nevoiți să recurgă la acțiuni imorale pentru a răzbi În viață au Învățat că ceea ce numim În mod convențional „rău” poate oferi soluții de supraviețuire. Cum
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acționa din umbră. Un comportament Învățat, desigur, dar deprins Într un mediu social-politic cu o experiență bogată În tehnica „muncii de culise”, a clandestinității. Ei sunt moștenitorii unei memorii colective care acționează ca o prereprezentare a prezentului, ca o cunoaștere empirică sau ca un filtru cognitiv primitiv, alimentat din unele idei-sursă În adolescență și tinerețe; individul obișnuit nu uită niciodată primele principii, schemele cognitive de bază, imaginile generice și limbajul proprii epocii sau situației În care le-a deprins. Acestea acționează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
24 și IGT din 27 centre în SUA. Intervenția prin modificarea stilului de viață, cu sau fără metformin, s-a adresat persoanelor la risc pentru T2DM. După cum afirmă autorii programului, intervenția pe stilul de viață s-a bazat pe literatura empirică privind nutriția, efortul fizic și controlul comportamental al greutății (30-33). Obiectivele programului: (1) scădere în greutate cu cel puțin 7% cu menținerea ei, și (2) un minim de 150 min de activitate fizică de intensitate similară cu mersul rapid. Elementele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
recăderile sunt repetate și frecvente apare riscul de selecție a speciilor chimiorezistente. Repetarea frecventă a examenului bacteriologic al sputei cu antibiogramă este obligatorie, deși rareori acesta poate fi efectuat în condiții tehnice corecte. Din acest motiv se preferă o conduită „empirică” ce urmărește o acoperire largă a speciilor „neobișnuite” din sputa bronșiectaticilor: gram negativi, stafilococi, anaerobi. Alegerea antibioticelor poate fi ajutată de examenul microscopic al sputei care furnizează o orientare utilă asupra morfologiei și tinctorialității florei dominante din spută. A treia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
e general? dar nu dispar fenomenele de marginalitate, devian?? ?i de delincven??. Pragmatismul american preseaz? sociologii s? lase la o parte tradi?ia speculativ? a f?uritorilor de sisteme teoretice ?i s? elaboreze cuno?țin?e �pozitive�, fondate pe cercetarea empiric? inductiv? cu aplică?îi sociale imediate. Sprijinul financiar dat de familia Rockefeller sociologilor este substan?ial. Purnell Act sus?ine guvernamental sociologia. Studen?ilor li se dau de citit culegeri de texte consacrate unui obiect empiric particular. Sociologia american? într
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
C. Wright Mills care denun?? alienarea claselor mijlocii, c�rd??ia elitelor economice, politice ?i militare etc. ?i �n Fran?a se afirm? o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi sociale, sociologia fiind acum mai sensibil? la mizele empirice dec�ț la �sirenele teoretice�. Institu?iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) dau sociologiei noi comenzi de cercetare, finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak o �nt?resc. Aceast? reconstruc?ie a sociologiei nu se face �ntr-un mediu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dintre sociologiile f?cute �n diferite ??ri care traduc efectele contextelor socio-istorice. Cre?te rolul UNESCO ?i al Statelor Unite �n dezvoltarea sociologiei. ??rile occidentale au beneficiat de un ajutor financiar considerabil din partea marilor funda?îi americane pentru dezvoltarea cercet?rîi empirice, fiind ?i astfel completate finalit??ile planului Marshall. �n Europa Occidental?, sociologii se ocup? �n principal de condi?iile punerii �n act a politicilor sociale ale Welfare State-ului. �n lumea non-european? sociologia a cunoscut o dezvoltare �n Australia, Japonia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
forme diferite ?i unii ajung chiar pe punctul de a pronun?a inexisten?a �sistemului�. Distinc?ia �ntre metodele calitative ?i cantitative r?m�ne, �ns? aceste dou? tipuri de procedur? tind s? se completeze reciproc �n cadrul lucr?rilor empirice. Tehnicile ?i instrumentele de culegere ?i de prelucrare a datelor au atins un grad �nalt de performan?? ?i de precizie. Sociologia este un instrument de �problematizare� a socialului ?i suscit? �ntreb?ri pe care societatea ?i le pune sie?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin con?inut, ci prin modul �n care �?i trateaz? obiectul. Windelband conchidea c? psihologia trebuie a?ezat? printre disciplinele nomotetice, ea neput�nd servi că fundament ?tiin?elor spiritului. La r�ndul s?u, Rickert sus?ine c? realitatea empiric? poate admite demersuri diferite, care trimit �ns? la dou? atitudini ?tiin?ifice fundamentale, la dou? mari moduri de cunoa?tere (generalizant ?i individualizant), �n care reg?sim distinc?ia obi?nuit? �ntre ?tiin?ele naturale ?i ?tiin?ele spiritului. Pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
easc? aceast? dilem?? Partea a II-a DUP? 1918 Introducere La ie?irea din primul r?zboi mondial, sociologia este un proiect intelectual afi?at, identificat ca loc al elabor?rilor teoretice originale ?i al unui ansamblu de investiga?îi empirice. Rare s�nt, totu?i, cazurile �n care produc?ia să atest? transpunerea �n act, �ntr-un demers empiric, a unui program teoretic ?i metodologic. Sinuciderea lui Durkheim ?i Etică protestant? ?i spiritul capitalismului a lui Weber s�nt, �n aceast
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologia este un proiect intelectual afi?at, identificat ca loc al elabor?rilor teoretice originale ?i al unui ansamblu de investiga?îi empirice. Rare s�nt, totu?i, cazurile �n care produc?ia să atest? transpunerea �n act, �ntr-un demers empiric, a unui program teoretic ?i metodologic. Sinuciderea lui Durkheim ?i Etică protestant? ?i spiritul capitalismului a lui Weber s�nt, �n aceast? privin??, �ntreprinderi pe c�ț de exemplare, pe at�ț de izolate. F?r? �ndoial?, contribu?iile disciplinei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
principii noi ?i investigate cu metode noi. Sociologia este bogat? �n elabor?ri teoretice, �n bun? parte speculative; este bogat? ?i prin recolta de fapte culese prin anchete care, dac? au contribuit �n mod considerabil la cre?terea cunoa?terii empirice a c�torva domenii limitate, nu au l?rgit �nc? �n?elegerea socialului. Totu?i, esen?ialul proiectului posibil al sociologiei este aproape �n totalitate explicitat. Exist? adev?rate programe de cercetare: determinismul �faptelor sociale� la Durkheim, comprehensiunea ac?iunii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu adev?raț activ al ?colii durkheimiene, asigur? men?inerea unei produc?îi ?tiin?ifice de calitate, care marcheaz? totu?i o anumit? distan?are fă?? de paradigmă ini?ial? (Halbwachs, 1924, 1930), �nr?d?cin�nd sociologia �n cercetarea empiric? ?i, mai ales, interes�nd-o de realitatea social? contemporan?. Trec�nd dincolo de excluderea durkheimian?, de drept dac? nu de fapt, a psihologiei ?i economiei, Halbwachs a re�nnoit ?i aprofundat analiza faptelor, a �reprezent?rilor colective�, studiind condi?iile sociale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i prea �ngust? �n demersuri � a?a cum �nv??aser? ultimii elevi ai lui Durkheim � ale c?ror eforturi ar fi permis disciplinei s? amorseze în extremis un proces muta?ional indispensabil care s? o fac? s? reg?seasc ? dimensiunea empiric? �n care se ilustrase prin tradi?ia leplaysian?. 2. Sociologia german? Spre deosebire de cazul francez, sf�r?ițul primului r?zboi mondial marcheaz? �n Germania �nceputul unei ere burgheze ?i nu declinul ei. �nfr�ngerea din 1918 a pus cap?ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pentru studiul societ??îi germane (�Nu-i o alt? ?tiin?? �n afară celei a na?iunilor�, scria Ț�nnies) agitate de mi?c?ri de o amploare ?i de o gravitate extreme. S�nt �ntreprinse ?i c�teva cercet?ri empirice remarcabile, dar f?r? leg?tur? cu preocup?rile teoreticienilor ?i cu conceptele lor � �n contrast cu opera at�ț de puternic integrat? a lui Max Weber. Am spune a?adar c? este mai u?or s? identific?m sociologi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ideologi. Teoretiz?ri sistematice pu?în fecunde Dintre cei trei �p?rin?i fondatori� � Simmel, Weber ?i Ț�nnies � doar ultimul ?i-a continuat opera sub Weimar elabor�nd o teorie a opiniei publice (1922) ?i conduc�nd cercet?ri empirice asupra patologiei sociale (1925-1929). La Heidelberg, Marianne Weber anim? un salon influent ?i studios ?i dirijeaz? publicarea operelor postume ale șo?ului s?u care, �nainte de moartea survenit? �n 1920, participase la elaborarea noii Constitu?îi germane. Din lotul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
empiric? a sociologului, von Wiese d? demersului s?u o orientare pozitivist? cu at�ț mai original? (?i, �n acela?i timp, măi marginal?) �n epoc? (Wiese, 1926) cu c�ț ea este �nso?it? de veleit??i de cercetare empiric? ?i de aplicare practic? sub forma teoriei organiz?rîi. R?mas la distan?? de nazism, acest autor a fost desemnat s? prezideze destinele disciplinei dup? 1945. Cu Freyer ?i Spann teoria se �nvecineaz? cu ideologia. La Leipzig, primul combate �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
inspiratorului s?u Gy�rgy Lukacs � pentru care doar proletariatul poate ajunge la con?tiin?a totalit??îi istorice (1923) � �i va aduce repro?urile lumii literare [31:311-330]. C�mpul sociologiei politice face obiectul unor importante investiri teoretice ?i empirice. El este dominat de c?tre Michels, care n-a �ncetat s?-l exploreze sub toate aspectele, at�ț �n Germania unde s-a n?scut, c�ț ?i �n Italia unde l-a condus evolu?ia ideilor sale politice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lucr?rile pionierilor �n domeniul mobilit??îi sociale (Mitgau, 1928; Geiger, 1932). Aparte de acest curent, �n Austria, economistul liberal Joseph Schumpeter �?i conținu? lucr?rile teoretice asupra claselor sociale (1951), iar Paul Lazarsfeld, pe atunci socialist, conduce cercet?ri empirice asupra tineretului (1931) ?i ?omajului (1933). Sociologii germani sub nazism Instaurarea celui de-al treilea Reich pune cap?ț cu brutalitate acestui elan. DGS �?i ?ine ultimul congres �n 1934 sub controlul ideologilor nazi?ți ?i pune cap?ț activit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
terii. Pragmatismul american (Pierce, Dewey, James) preseaz? sociologii s? abandoneze tradi?ia speculativ? a f?uritorilor de mari sisteme teoretice pentru a elabora cuno?țin?e cu adev?raț �pozitive� � adic? degajate �ntru totul de ideologii ?i fondate pe cercetarea empiric? inductiv? cu aplică?îi sociale imediate. Credin?a �n progres r?m�ne fundamental? �n sociologia american? a celei de-a două perioade, numai c? aceasta nu mai ?ine de reformă moral?, ci de ac?iunea social? condus? ?tiin?ific
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin ne�ncrederea �n demersul ipotetico-deductiv care pleac? de la un corp sistematizat de postulate pentru a studia un fenomen social particular �n cadrul problematicilor construite dup? �ra?ionalit??i� specifice. Acestea din urm? definesc mai mult formule originale de investigare empiric? a faptelor c?rora cercet?torul le r?m�ne �ntru totul supus, dec�ț abstrac?îi conceptuale prin mijlocirea c?rora aceste fapte s? fie construite ?i interpretate. Acest empirism este deci �n mod natural pluralist: fiecare ?coal? �?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
descriptive ?i adesea ele nici nu se reclam? de la �ecologia urban?� dec�ț pentru a accede la un statut academic. Nu este mai pu?în adev?raț �ns? c? ele caut? s? dovedeasc?, prin grijă cu care �?i situeaz? obiectul empiric �ntr-o problematic? global?, autonomizarea cercet?rîi empirice �n raport cu reformismul cu vederi scurte � pentru a �nscrie interven?ia politic? �n cadrul cunoa?terii ?tiin?ifice a unei realit??i sociale �n care trebuia restaurat? armonia f?r? a-i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reclam? de la �ecologia urban?� dec�ț pentru a accede la un statut academic. Nu este mai pu?în adev?raț �ns? c? ele caut? s? dovedeasc?, prin grijă cu care �?i situeaz? obiectul empiric �ntr-o problematic? global?, autonomizarea cercet?rîi empirice �n raport cu reformismul cu vederi scurte � pentru a �nscrie interven?ia politic? �n cadrul cunoa?terii ?tiin?ifice a unei realit??i sociale �n care trebuia restaurat? armonia f?r? a-i bulversa structurile [44]. Cu toate acestea, la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]