6,312 matches
-
socialist și în construcția comunistă, Editura Politică, București, 1959. ***Lenin. Scurtă schiță biografică, Editura Politică, București, 1967. Levy, Robert, Gloria și decăderea Anei Pauker, traducere de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Editura Polirom, Iași, 2002. Massino, Jilil, "Anonimatul femeii în estetica României ceaușiste", în Ciupală, Alin (coord.), Despre femei și istoria lor în România, Editura Universității din București, 2004, pp. 137-157. Mattews, Owen, Copii lui Stalin. Trei generații de dragoste și război, traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu, Meteor Press
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
David, Nicolas H. Wright, "Abortion Legislation: the Romanian Experience", în Studies of Family Planning, vol. II, nr. 10, 1971, pp. 205-210. Kollontay, Alexandra, The Communism and the Family, London, The Worker's Socialist Federation, 1917. Massino, Jill, "Anonimatul femeii în estetica României ceaușiste", în Alin Ciupală, Despre femei și istoria lor în communism, Editura Universității București, 2004, pp. 137-155. Eadem, "Marital roles and relations in state socialist Romania", în Journal of Women's History, vol. 22, nr. 1, 2010, pp. 34-60
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
S.F., Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, vol. II, Instituții și practici, Editura Polirom, Iași, 2011. Kligman, Gail, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, traducere din engleză de Marilena Dumitrescu, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000. Massino, Jill, "Anonimatul femeii în estetica României Ceaușiste", în Despre femei și istoria lor în România, Ciupală, A. (coord.), București, 2004, http://ebooks.unibuc.ro/istorie/ciupala/ anonimatul femeii.htm McDonald, P., Low fertility and the state: the efficacy of policy, Population and Development Review 32
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
20emancipare%20a%20femeii.pdf (accesat la 28 iulie 2014). 57 Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, fond Documentar, dosar nr. 13414, vol. 91, f. 2. 58 Ibidem, f. 1. 59 Ibidem, f. 2. 60 Jilil Massino, "Anonimatul femeii în estetica României ceaușiste", în Alin Ciupală (coord.), Despre femei și istoria lor în România, Editura Universității din București, 2004, pp. 137-157. 61 A se vedea, pe larg, Luciana M. Jinga, "Gen și mobilizare politică...", pp. 205-221. 62 Nicolae Ceaușescu, "Cuvântare cu privire la
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
and everyday life in state socialist Eastern and Central Europe, New-York, Palgrave Macmillan, 2009; Eadem, "Marital roles and relations in state socialist Romania", în Journal of Women's History, vol. 22, nr. 1, 2010, pp. 34-60; Eadem, "Anonimatul femeii în estetica României ceaușiste", în Alin Ciupală, Despre femei și istoria lor în communism, Editura Universității București, 2004, pp. 137-155. 18 Ioana Pârvulescu, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas, București, 2009. 19 Direcția Generală de Statistică, Anuarul Statistic al Republicii Socialiste România
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a femeii în discursul comunist", în Ghizela Cosma, Virgiliu Țârău (coord.), Condiția femeii în România în secolul XX. Studii de caz, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, pp. 199-201. 24 Ibidem, p. 204. 25 Vezi Gill Massino, "Anonimatul femeii în estetica României socialiste", în Alin Ciupală, Despre femei și istoria lor, pp. 137-155. 26 Vezi Corina Doboș (coord.), Luciana Jinga, Florin Soare, Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu. O perspectivă comparativă, Editura Polirom, Iași, 2010. 27 Constatarea personală, la capătul celor doi
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nupțialității, inclusiv aspecte legate de rangul nașterilor, se găsesc atât în studiul lui Ghețău, publicat de INED în 1983, cât și în analiza mult mai recentă a profesorului Rotariu, în Demografia și sociologia populației. 1 Jill Massino, "Anonimatul femeii în estetica României Ceaușiste", în A. Ciupală (coord.), Despre femei și istoria lor în România, București, 2004, p. 1, http://ebooks.unibuc.ro/istorie/ciupala/ anonimatul femeii.htm. 2 Susan Gal, Gail Kligman, Politicile de gen în perioada postsocialistă. Un eseu istoric
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nefiresc pentru cunoașterea obiectivă rămâne totuși profund real și activ pentru reveriile inconștientului. Visul este mai puternic decât experiența.” Apa și visele, Psihanaliza focului, Aerul și visele, Pământul și reveriile odihnei, Pământul și reveriile voinței reprezintă, de fapt, eseuri de estetică literară bazate pe imaginația materială sau a complexelor. Premisa acestei etape de creație este constituită de faptul că “arta ține de o natură grefată”. Imaginile poetice sunt grefate pe anumite elemente ale materiei: “Credem că este cu putință să stabilim
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
sunt posibile astfel de judecăți. Cu alte cuvinte, nu s-a atins deloc ceea ce Kant consideră a fi problema generală a criticii rațiunii pure: cum sunt posibile judecățile sintetice a priori? În cazul matematicii, Kant răspunde la această întrebare în "Estetica Transcendentală". Aici, el identifică două principii ale cunoștințelor a priori: spațiul și timpul. Pentru a ajunge la aceste principii, Kant își propune să facă două lucruri: în primul rând să izoleze "sensibilitatea, făcând abstracție de tot ce intelectul gândește aici
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
formularea legilor fizicii" și oferă un argument pentru ideea că această potrivire este miraculoasă. Problema sa privește utilitatea conceptelor matematice în producerea de descrieri fizice de succes, iar la ea se ajunge imediat ce realizăm că sursa acestor concepte ține de estetică. După Steiner, Wigner oferă următorul silogism: (1) Conceptele C1, C2, ..., Cn sunt într-un mod nerezonabil utile. (2) Aceste concepte sunt matematice. (3) Concluzie: conceptele matematice sunt într-un mod nerezonabil utile. (Steiner 1998: 45) După cum se poate vedea, acest
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
important care a contribuit la acceptarea lor în matematică a fost estetic. Dar nu este cazul. Așa cum vom vedea în secțiunile următoare, altele au fost motivele care au făcut ca numerele complexe să fie acceptate în matematică. Rolul jucat de estetică în matematică este mai degrabă unul extern: considerațiile estetice apar după ce s-a ajuns la un anumit rezultat în rezolvarea unei probleme și nu contribuie propriu-zis la găsirea acelui rezultat ca și în cazul descoperirii de către A. Wiles a unei
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
o imposibilitate interioară autentică. Este specia eternă și greu de culpabilizat a scriitorilor apolitici din vocație, indiferentă la soarta cetății (zeci, sute, mii de exemplare în literatura universală), a turnului de fildeș, a refugiului în cultură. Literatura apolitică evazionistă după estetica oficială aparține acestei categorii. Ultima expresie ar defini, după mulți, însăși forma tipică a rezistenței literare românești din ultimele decenii. Nu-i mai puțin adevărat că această formă de rezistență comodă, prudentă, fără mai riscuri, uneori chiar de-a dreptul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
arta reprezintă ultimul scop al tuturor revoluțiilor: libertatea și fericirea individului (cf. p. 144)? Și ce se poate spune, de fapt, despre teoria comunistă-marxistă a transformării muncii, odată societatea de clasă abolită, într-o activitate liberă, creatoare, autotelică, pe scurt estetică (p. 132)? Când ne amintim că drumul spre această admirabilă societate a trecut și mai trece încă printr-un foarte lung lanț de Gulaguri, Katynuri, poliții secrete, teroriste etc., etc., concluzia nu poate fi decât una singură: ne aflăm în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
țării noastre, un moment de luciditate se impune cu toată necesitatea. Concluziile vin de la sine. Un prim handicap și probabil cel mai serios este lipsa unei reale tradiții filozofice, speculative și teoretice. în definitiv: de când datează adevărata filozofie și implicit estetica literară românească, multă-puțină, câtă există? Ea este foarte recentă. O putem data cu destulă precizie, începând doar cu deceniile doi și trei ale secolului nostru. Nu ne gândim la filozofia de catedră, ci la filozofia așa zicând extrauniversitară, cu note
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sistem radical autonomist, bazat pe noțiunea de capodoperă. Nu ne interesează acum nici dificultățile, nici insuficiențele acestui sistem. Reținem pe de o parte doar efortul de sinteză, pe de alta, tendința de a veni cu o soluție originală. Până atunci estetica literară românească n-a dat decât compilații sau teze universitare, unele foarte solide, citabile, cunoscute mai peste tot (D.D. Roșca și Liviu Rusu, îndeosebi 1). Momentul următor, al lui Tudor Vianu, parcurge aceleași etape: o însumare de cunoștințe estetico-literare și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
estetician: Istoria ideii de geniu, Simbolul artistic și Tezele unei Filozofii a operei arată în mod limpede posibilitățile creatoare ale lui Tudor Vianu. Practicând pe scară tot mai largă, pe de o parte, istoria ideilor literare, iar pe de alta estetica literară pe baze lingvistice, el și-a dat seama că numai în acest mod se poate constitui, la noi, o adevărată tradiție, un început, în orice caz, de reflecție literară personală. Ea a fost pur și simplu desființată, putem spune
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în acest mod se poate constitui, la noi, o adevărată tradiție, un început, în orice caz, de reflecție literară personală. Ea a fost pur și simplu desființată, putem spune chiar asasinată, de invazia și introducerea prin forță și dictat a esteticii literare marxist-leniniste. Ea arunca practic la coș întreaga gândire literară europeană declarată ca idealistă. Deci, peste lipsa de tradiție internă, s-a adăugat o a doua cauză: instaurarea dogmatismului feroce marxist-leninist impus prin traduceri de penibile, simpliste și primitive manuale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nivel și mod de percepție culturală. Toate insuccesele propagandei externe provin din aceste împrejurări esențiale: neadecvarea, în primul rând, a sistemului la orizontul de așteptare al publicului extern căruia i se adresează (ca să folosim și noi o expresie curentă a esteticii receptării). Ficțiunea totalitară impune peste tot suprarealitatea construcției sale abstracte, pur ideologice, datelor realității imediate. Fiindcă o contrazic în mod radical, acestea sunt total negate, ignorate, declarate inexistente. Nu sunt luate niciodată în calcul. Sistemul funcționează ca întotdeauna în gol
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Calitate sau defect? Ambele teze se pot susține, în contexte diferite. încă un exemplu foarte recent: o excelentă antologie despre dandism (Dandysmul, Iași, Polirom, 1995) realizată de Adriana Babeți, începută, se pare, înainte de 1989. Ea opune o formulă integral-estetizantă unei estetici ideologice radical opuse. Gestul, inconformist, este însă la fel de valabil și după 1989. Căci a lansa o carte despre dandism, în mizeria economică actuală, reprezintă un gest de independență morală, dar și de avangardă, ca să nu spunem chiar de sfidare socială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu... coincide (și el este perfect îndreptățit să nu coincidă neapărat) cu imperativul tău etc. Apare deci un conflict insolubil, care relativizează și dizolvă orice judecată critico-literară pretins absolută. Mai poate fi amintit, în trecere, și faptul că sociologia lecturii, estetica receptării și alte considerații moderne, inclusiv de ordin istoric-literar, elimină și ele, cu bune argumente, și mitul judecății absolute. Există, uneori, în sfârșit, și întrebări legitime, de genul: ce autoritate a autorizat, instituit, consacrat etc., de fapt, pe criticul zis
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1-4, 1994, pp. 118-121. 3. Criză de structură in: România literară, XXVI, 15, 22-28 aprilie 1993. Răspuns la ancheta Există o criză a culturii? cu următoarele întrebări: Există astăzi în România o criză a culturii? De ce natură (economică, socială, morală, estetică etc.) este această criză? Socotiți criza culturii legată exclusiv de condițiile tranziției? Ce efecte ale crizei actuale întrevedeți pentru cultura de mâine? Considerați necesară reaprecierea moștenirii culturale a epocii comuniste? Vedeți vreo legătură între această reapreciere și soluțiile culturale în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
interpretează proza eliadescă din perspectiva gnozei (tot la o astfel de grilă apelează Liviu Petrescu și Marta Petreu când analizează Nouăsprezece trandafiri: Orfeu din proza citată devine eroul central al unei soteriologii, un Salvator amnezic), Lăcrămioara Berechet face apel la estetica tantrică, Sabina Fânaru definește printr-o relație dialogică legătura dintre creația științifică și cea literară, cele două domenii fiind înțelese ca un unic hipertext, constituit pe relația de intertextualitate internă care stă la baza sintagmei de "operă totală"63, Marcel
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Folclorul ca instrument de cunoștere, în ciclul "idiotului" (caracterizat prin teoria miracolului irecognoscibil, "alunecarea" planurilor temporale, discontinuitatea timpului), apare o nouă tipologie a personajului cu o altă atitudine și un alt mod de a se raporta la lume: "idiotul" din estetica expresionistă, corespunzând unei "noi estetici și unei modalități noi prin care sacrul se dezvăluie în lumea modernă"186. (M. Lovinescu nota apariția unui om simplu, "dacă nu de rând, prin naivitatea căruia străpung misterele. Un om simplu căruia i se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în ciclul "idiotului" (caracterizat prin teoria miracolului irecognoscibil, "alunecarea" planurilor temporale, discontinuitatea timpului), apare o nouă tipologie a personajului cu o altă atitudine și un alt mod de a se raporta la lume: "idiotul" din estetica expresionistă, corespunzând unei "noi estetici și unei modalități noi prin care sacrul se dezvăluie în lumea modernă"186. (M. Lovinescu nota apariția unui om simplu, "dacă nu de rând, prin naivitatea căruia străpung misterele. Un om simplu căruia i se întâmplă lucruri extraordinare și care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
se poate detecta la nivel pragmalingvistic este utilizarea adverbului modal firește și a locuțiunii adverbiale modale fără îndoială - două ocurențe în fragmentul citat - ca mijloace de redare a siguranței care guvernează existența plină de greșeli a lui Gavrilescu). În perspectiv esteticii tantrice - nuvela văzută ca scenariu al stării de Bardo, descrisă în Cartea tibetană a morților - eroul înfruntă zeitățile cosmice, simbolizate în text prin cele trei fete, în realitate forțe psihice de care sufletul a fost legat în existența terestră 329
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]