5,089 matches
-
peisaj exotic, care se face ecoul celui tahitian din tablourile lui Gauguin. E ceva de exuberanță horticolă, de junglă tropicală, de seve care alimentează florile mari, cărnoase. Pe acest fundal, nudurile par să împrumute ceva din această exuberanță, feminitatea este explorată într-o dimensiune arhetipală. Senzualitatea nu are nimic artificial, construit, însă panourile evocă scenarii inițiatice ale unor surorități emblematice, precum cel intitulat Cochetărie, care este reprodus în Adevărul literar și artistic 180 din octombrie 1922. Reproducerea panoului este reluată în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dorințe mâinile sunt împreunate ca pentru o rugăciune care, extrasă contextului religios, devine rugăminte pe când în cea de-a doua s-a strecurat deja o anumită severitate, iar gesticulația reflexivă reclamă o altă dominantă posturală cu o notă meditativă. Sculptorul explorează stările difuze de tristețe, nostalgie, remușcare, accentuând însă liniile nudului, ca în Întristare (Chagrin), Pocăința, Femeie plângând sau Proiect de monument funerar (Amintiri triste), unde chipul femeii este ascuns de faldurile părului despletit, cu sugestia erotică pe care o comportă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt cu mici excepții aceleași, ca și cum sculptorul ar fi ales să reproducă nu un tip, sau, mai degrabă, un arhetip, o față ovală, cu trăsături abia pronunțate, indicând acel preformat sau neformat, stadiu incipient al materiei în căutarea unei forme, explorând propria dimensiune ontologică. Apropierea de sculptura esențializată a lui Brâncuși sare în ochi, putem oricând compara Muza adormită în diferitele ei variante dar și Domnișoara Pogany cu Himera Apei pentru a sesiza similitudinile alfabetului plastic al celor doi artiști. Aceaste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
căutarea identității, a exprimării Sinelui, a delimitării și manifestării Însușirilor personalității sale. Mai dispus și orientat spre individuare prin personalizare, adolescentul refuză uniformizarea distinctivă percepută ca uniformizare distructivă, anihilare a Eu-lui. Este aici implicat rolul specialistului „mustăți de pisică” să exploreze fenomenul și să ofere soluții noi care implică cheltuieli modice și satisfac atât trebuințele adultului și adolescentului. Se poate elabora un soft flexibil În care nevoia de individuare personalizare să se structureze cu cea de uniformizare distinctivă, luând În considerare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
echipele de cercetare/cercetători individuali și selectate pe baza estimării meritelor lor. PROBLEMELE SOCIALE - punctul de pornire al paradigmei dezvoltării sociale Identificarea problemelor sociale reprezintă punctul de pornire al schimbării sociale. Formularea unei probleme declanșează o motivație colectivă de a explora posibilitățile de acțiune. Societățile se confruntă continuu cu probleme sociale specifice: delincvență, tensiuni și conflicte sociale, catastrofe naturale, criză economică. Soluționarea problemelor duce frecvent la perfecționarea sistemului. Un exemplu tipic este societatea americană. Aceasta este centrată pe „problemele sale sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
c) instituirea practicii cămătăriei, care, alături de capitalul comercial, a îndeplinit funcția de distrugere a economiei de subzistență și de ruinare a vechii clase a nobilimii. Sociologii care au urmat generației pașoptiste și îndeosebi cei ai epocii interbelice au avut de explorat o societate diferită, mult mai diferențiată, cu o plajă diversificată de urgențe - pe scurt, o societate mai problematică decât antecesorii lor. Societatea de la finele secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX se prezenta ca un spațiu de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modelului social european drept cadru general de analiză. Capitolul își propune să contribuie la analiza dezvoltării sociale și să răspundă la întrebarea „Ce se înțelege prin modelul social european?”. Prima parte a lucrării abordează problematica definirii modelului social european și explorează relația dintre acesta și politica socială europeană. A doua parte se concentrează asupra etapelor dezvoltării modelului social european, mai precis asupra instrumentelor legale privind decizia statelor membre de a coopera în plan social în direcția coordonării și dezvoltării unui set
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individuale ale educației, dar și regulile generale după care funcționează mecanismele mentale în procesele educative. Ne referim, de pildă, la variatele studii de psihologia învățării - în general, pe grupe de vîrstă etc. De asemenea, este foarte posibil ca, atunci cînd explorăm anumite performanțe școlare, să ne intereseze nivelele de inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul în care educația se integrează în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte diversă de perspective teroretice, conceptuale și de viziune. Nu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
redactată în două-trei pagini și constituie un argument al opțiunii pentru tema lucrării și a cercetării/proiectelor realizate. În această secțiune se prezintă sintetic situația cercetărilor anterioare în sfera temei alese, motivația alegerii temei (indicîndu-se direcțiile care nu au fost explorate sau care solicită investigații suplimentare și reconsiderări) și formularea explicită a scopului cercetării. De asemenea, se va prezenta pe scurt structura lucrării, rezumînd conținutul capitolelor. b)Cadrul teoretic al problemei studiate va fi inclus în unul sau două capitole, astfel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
înlocuit-o cu una neoficială, din partea Camerei Americane de Comerț din București. Atît președintele Camerei, Max Ausnit, cît și Malaxa, Jacques Bachori și Ionică Weiss voiau să facă o vizită în Statele Unite, pentru a reînnoi vechile legături comerciale și a explora viitorul relațiilor comerciale 551. Berry vedea în includerea lui Malaxa în delegație un indiciu al dorinței regimului Groza de a explora noi oportunități în privința comerțului cu Washingtonul 552. Delegația a plecat în iunie, cu mult tam-tam din partea presei locale, generat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bachori și Ionică Weiss voiau să facă o vizită în Statele Unite, pentru a reînnoi vechile legături comerciale și a explora viitorul relațiilor comerciale 551. Berry vedea în includerea lui Malaxa în delegație un indiciu al dorinței regimului Groza de a explora noi oportunități în privința comerțului cu Washingtonul 552. Delegația a plecat în iunie, cu mult tam-tam din partea presei locale, generat, se pare, de Malaxa, care sugerase că grupul respectiv avea să caute investitori americani care să ajute la construirea unei puternice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Agenția de Ajutorare și Reconstrucție. Prin acest aranjament financiar, România trebuia să achite 90% din această sumă; Comitetul de Distribuire dorea ca guvernul român să folosească restul de 10% pentru activități de ajutorare 561. În acest timp, Malaxa continua să exploreze noi oportunități comerciale. Încercase să cîștige controlul asupra acelei linii de credit de 7,5 milioane de dolari, însă fără succes. Dar România începuse noi tratative cu Banca Națională Chase, în vederea acordării unui împrumut de 50 milioane de dolari și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fabrici și universități din New York, Chicago, Los Angeles și Cape Kennedy 1264. Pe 8 iulie, Statele Unite și România au semnat un acord de lărgire a contactelor științifice și tehnologice. Spre deosebire de alte acorduri de schimb, care erau întotdeauna vagi, acest document explora un teren nou. Ambele guverne conveneau să facă schimb de informații industriale și tehnologice, "inclusiv înțelegeri în domeniul acordării brevetelor și specializării, cu protecția corespunzătoare a drepturilor industriale." Acesta era un nou pas înainte, căci se punea în discuție un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un tratament comercial preferențial din partea multor țări occidentale, printre care și Statele Unite. În afară de aceasta, fiind o "țară în curs de dezvoltare", avea mai mult acces la piața Lumii a Treia, o zonă comercială pe care Ceaușescu abia începuse să o exploreze 1503. Afacerile cu Africa aveau să-l facă un concurent al Moscovei, iar cererea pe care o făcuse în martie, de a i se asigura tratament preferențial din partea Comunității Economice Europene era primul demers de acest gen făcut de o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
special cărbune bituminos și produse agricole, printre care boabe de soia, piele de vită, grîu nemăcinat și porumb. În schimb, exporturile românești au constat, în proporție de 32%, în păcură și benzină. Autoritățile administrative din ambele țări erau dornice să exploreze noi piețe. Deși volumul comerțului bilateral era de aproape 500 de milioane de dolari, din care Statele Unite aveau un avantaj net de 30 de milioane, atît Carter, cît și Ceaușescu, aveau nevoie de un volum mai mare de exporturi 1915
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ocazie, Baldrige l-a vizitat pe președintele Ceaușescu și i-a transmis un mesaj din partea președintelui Reagan, care-i ura toate cele bune și își exprima speranța în dezvoltarea relațiilor bilaterale 2092. În cele două zile ale întrunirii, delegații au explorat noi modalități de lărgire a comerțului, în special în domeniile chimiei și metalurgiei. Cu această ocazie, România a încheiat contracte cu o serie de companii americane, printre care General Electric, 3-M, Schaffer Grinding Company, Pitman-Dreitzer și Vitco Company 2093
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deteriorării imaginii României legate de drepturile omului, companiile americane încă mai voiau să trateze cu Bucureștiul. Pe 10 noiembrie, s-au deschis, în New York City, lucrările celei de-a 15-a sesiuni a Consiliului Economic Româno-American. Delegații ambelor țări au explorat noi modalități de extindere a comerțului 2531. Oamenii de afaceri americani sperau ca relațiile comerciale cu România să nu aibă soarta celor polono-americane. În anii care au urmat după anularea Clauzei Poloniei, comerțul bilateral cu America a scăzut cu 50
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1.1. Drumul mnemonic spre națiune Teza generală de la care pornim este că naționalismul, statul-națiune, identitatea națională și memoria colectivă sunt cusute între ele în aceeași unică țesătură cultural-politică. În plan mai concret, teza specifică pe care dorim să o explorăm în cuprinsul acestei lucrări afirmă rolul crucial jucat de memoria istorică în facerea națiunii române, iar mai apoi în construcția statalității naționale românești. Cele două teze pe care le avansăm, deși tributare "naționalismului metodologic" întrucât vizează realități social politice strict
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în același paragraf unitatea etnico-lingvistică și cutumiară a poporului român, unitatea sufletească și morală, unitatea de destin istoric, precum și aspirațiile spre întregirea politică a corpului românesc despicat în numeroase stăpâniri. După ce vom urmări procesul de unificare a panteonului național, vom explora în continuare firul din urmă al țesăturii care redă conceptul de unitate, anume dimensiunea unității politice. b. Unitatea panteonului românesc. Generația precedentă de manuale românești de istorie (Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) a creat nu doar memorii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în intențiile unioniste și planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom explora detaliat în cele ce urmează, ca un derivat al temei unității politice. d. Unitatea intențională. Portretizarea lui Mihai Viteazul ca naționalist idealist, motivat în acțiunile sale de cucerire a Ardealului și Moldovei de intenții unificatoare în sensul reîntregirii națiunii române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
niciun altul aceasta este concluzia unanim împărtășită destinul istoric românesc poartă pecetea indelebilă a tragicului. În răspărul direcției fanaticismului naționalist se contrapune orientarea critică din cadrul consensului naționalist prevalent pe întreaga lungime a interbelicului românesc. Momentul critic al naționalismului poate fi explorat pe două planuri: i) nivelul programatic, al declarațiilor de intenție; ii) nivelul concret al interpretării istorice. Pe planul programatic, aripa critică a naționalismului interbelic își concretizează intențiile într-o serie de manifeste, care de regulă formează secțiunile introductive ale manualelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociale: "clasa muncitoare începe să-și îndeplinească misiunea ei istorică de a duce societatea înainte" (Roller, 1952, p. 427). Din acest moment, istoria română se confundă aproape în totalitate cu istoria mișcării muncitorești. Motivul sacrificial din martirologia mișcării muncitorești este explorat prima oară cu ocazia prezentării evenimentelor din 13 decembrie 1918, în care "au căzut peste o sută de morți și mulți răniți" sub focurile forțelor represive cărora guvernul burghezo-moșieresc le-a dat ordin să tragă în manifestanți (Roller, 1952, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului comunist specifică "pierzătorilor tranziției". Astfel, este de așteptat ca modul de raportare nostalgic față de trecutul comunist să fie o strategie de a face față prezentului dificil într-o proporție mai mare în rândul indivizilor cu venituri economice scăzute. Am explorat această ipoteză realizând o crostabulare între modul în care indivizii își percep situația economică (relevată de răspunsurile la întrebarea " Ați obținut suficienți bani din sursa dumneavoastră principală de venit pentru a vă cumpăra ceea ce aveți nevoie cu adevărat?") și modul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
preferabilă. Deși minoritar, procentul de 35,8 la sută este unul surprinzător de mare pentru adolescenți care nu au luat pentru niciun moment contact direct cu realitatea pre-decembristă a comunismului românesc. Analizele statistice pe care le-am rulat pentru a explora factorii care structurează atitudinea față de comunism a populației de peste 18 ani (pe baza de date "New European Barometers") a relevat existența unui set de factori care au o puternică influență asupra modului în care indivizii se raportează retrospectiv față de trecutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]