5,186 matches
-
facă cunoscuți în lume „cu fapte tot mărețe”. Din Sfătuirile patriotice, scrise în 1821, cea mai cunoscută rămâne Glasul poporului subt despotism, străbătută de un grandios patos justițiar îndreptat împotriva „cumplitei tiranii” și de visul libertății robilor care „își rup fiarele”: „Răscoală-te, inima mea, din a răbdării boală!/Grozav! Grozav ai suferit! Grozavă te răscoală!/ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie./ Zdrobită azi în pulbere, pe loc să nu mai fie!” La unire („Uniți în dragoste aveți/Voi, orice biruință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
fermecă soare:/ La mormânt urlă, cu scrâșniri plânge,/De morți când seul, fălci, oase strânge./ Aici făclia neadormită/Dospește, arde, cade uimită;/ Apoi se scoală, fuge nebună,/ În vas de nouă frați sânge-adună”. Peaza bună reînvie credința magică în „iarba fiarelor”, aducătoarea de comori. Reușită este, în Ielele, atmosfera de noapte valpurgică și răsfrângerea ei onomatopeică. Deși în limite modeste, se inaugurează aici poezia de specific etnic și sugestie folclorică. Cu ironie, se folosesc motivele fantastice și în satiră, când poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
de niște locuri prăpăstioase și muntoase și de văi păduroase, și neputând să le treacă călare, își lăsă acolo iubitul său cal, pe care nimenea altul nu încălecase, și, pătrunzând pe niște căi nepătrunse de oameni și locuite numai de fiare sălbatice și printre piscuri înalte, gol, rănit la mâini și desculț, mergea pe cărări aspre și neumblate, marele în vitejii și furiosul ca un leu în luptă..." etc. Adevărata istoriografie moldoveană începe cu Grigore Ureche († c. 1647). Cronica lui românească
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
casa mea, nu-mi trebuește să fiu". Cutare comedie e vrednică de imaginația lui Lorenzo de Medici. Un pretendent la tron pică în mâinile Brîncoveanului, care are gustul de a da împricinatului savante onoruri voievodale. "Domnul" cu suita lui în fiare și cătuși, sprijinit de subțiori, e dus cu pompă de bâlci până în divan, unde îl ia în primire adevăratul vodă, mustrîndu-l mieros. O altă uimitoare scenă este aceea în care Brâncoveanu, iritat de jafurile clucerului Costandin Știrbeiu, îl cheamă la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
infernală, Cărarea-i încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stânci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dâmburi, de șerpi ascunși în găuri, De toate-acele fiare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă. Copacii întind brațe lungi, amenințătoare, Nălțând pe toată culmea cîte-o spânzurătoare; Și stâncile, fantasme pleșuve, mute, oarbe, Deschid largi negre peșteri menite de a soarbe În umbra lor adâncă și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
corespunde un stil romantic țipător pe o judecată umflată, prăpăstioasă. Fraza are un puls simetric trinitar artificios și vibrează de înfocare lirică, din care, nu-i vorbă, ies câteodată imagini uimitoare. Moscova e "o imensă pădure, prin care sălta o fiară sălbatecă, numită Ivan cel Groaznic"; patria noastră ar trebui să devină un rai "păzit la hotarele sale de mii de îngeri cu săbii înflăcărate". Fragmentul de roman Copilăriile lui Iancu Moțoc, retipărit sub titlul Ursita, localiza în epoca lui Ștefan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
câștiga aderenți la sate și a trezi oroarea de serviciul militar. Izbucnise tocmai afacerea Dreyfus. Vlahuță cultivă nu numai scena zdrobirii soldatului-țăran în bătăi, ci și aceea a învățătorului bătăuș. Instigația școlărimii de la Contemporanul e reluată literar. "Domnu" e o fiară cu voluptatea turnatului la bancă, și scriitorul nu-și aduce aminte trainic din epoca băncilor decât de o strașnică bătaie. Vlahuță are în fond oroare de violență și toate schițele lui sunt obsedate de figura omului care suferă. Se pare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cătlăbugi, la Scheia, la Cosmin, la Lențești... Unde sunt... bătrânul Manuil și Goian, și Știbor, și Cînde, și Dobrul, și Juga, și Gangur, și Gotcă, și Mihai spătarul, și Ilea Huru comisul, și Dajbog pârcălabul, și Oană, și Gherman, și fiara paloșului... Boldur?... Pămînt!... Și pe oasele lor s-a așezat și stă tot pământul Moldovei ca pe umerii unor uriași!..." Viforul ne înfățișează un epigon al marelui Ștefan, pe Ștefăniță, blazat, apăsat de memoria moșului, invidios de slava lui postumă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Teatralizarea Amintirilor lui Creangă (Catiheții de la Humulești) e concurată de geniul, el însuși dramatic, al humuleșteanului. VICTOR ION POPA Un bun roman, curat, epic, aproape polițist, este Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa (1895-1946), tratând despre fuga de fiară încolțită a lui Manlache Pleșa, care, fost ocnaș, se teme, cu prilejul unei crime de care e nevinovat, să nu fie tras la răspundere tot el. Pleșa nu se lasă până ce nu prinde pe adevăratul criminal și numai atunci iese
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu-și dezvăluie clar toate potențele literare. Sinistre, printr-un greșit dostoievskism, ele se inspiră din domeniul morbidului și prezintă demenți sifilitici, alcoolici, sinucigași, copii vițioși, mame perverse, preoți concupiscenți. Titlurile înseși sunt de genul fioros: Sângele, Monstrul, Omul și fiara. Autorul preferă pe adolescenți: "Brrr! am oroare de omul matur". M. Blecher, bolnav adevărat, a refăcut Der Zauberberg al lui Thomas Mann cu observație autentică din viața tuberculoșilor osoși, interesante ca reportaj superior, respingătoare în aspectele erotice. Petru Șerbănescu, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
egiptean, a voit să meargă în tabăra sultanului Egiptului, hotărât și înarmat doar cu scutul credinței (Ef 6,6). Fiind capturat de sarazini, a spus: „Eu sunt creștin. Duceți-mă înaintea conducătorului vostru”. Ei l-au dus înaintea sultanului. Când fiara învrăjbită l-a văzut pe Francisc, l-a recunoscut drept un om al lui Dumnezeu și s-a transformat într-un om blând, apoi l-a ascultat cu multă atenție timp de câteva zile în timp ce le vorbea despre Cristos lui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
urm.; Ex Ponto, III, 57-58). 72 Cfr. Eseul despre sublim, XLIV, 10: "De aceea poate, pentru oamenii de felul nostru, e mai bine să fim supuși decât liberi: căci altfel, dacă poftele noastre insațiabile, s-ar dezlănțui împotriva aproapelui, asemenea fiarelor ieșite din cușcă, ar arde cu răul lor întreaga lume". Vers. ROSTAGNI. 73 La conceptul de libertate politică se va face referire în cele ce urmează. 74 Tristia, V, XII, 45-46. 75 Tristia, II, 307-308: Nec tamen est facinus, versus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Bucuroasă, privirea trece, apoi, la alt grup de elemente, altă scenă, alt tablou... În Grui-SÎnger, Alecsandri cultivă fiorosul din natură, măreția lirică În orgia vegetală. Elementele materiale alcătuiesc un grandios tablou de Întunecimi sublime: cărări Încîlcite, neguri sure, umbre mortale, fiare „povestice”, peșteri negre și amenințătoare, arbori cu ramurile Încrucișate ca niște spînzurători, stînci „fantasme pleșuve, mute, oarbe” etc. Toate semnele infernului din natură sînt convocate pentru a zugrăvi un „cuib al spaimei”, spectacol de cruzimi materiale: „În funduri de prăpăstii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mitică, o „țară de jale”, un colț de rai: „Șesuri, văi, norii din cer În urmă-i departe per. Cine-o vede, o zărește Ca o stea care lucește Și-n văzduh se mistuiește. În codrii mereu pustii Unde urlă fiare mii...” În acest peisaj global, totalizant, nuanțele se pierd. „Codrii de verdeță”, „munții [... ] răsunători” văile Înverzite, recile izvoare șopotitoare, plaiurile Îngerești, luncile armonioase formează un spațiu față de care poetul manifestă cea mai pură evlavie. Peste acest spațiu se arcuiește un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Maghiara) este a plasa subiectul Într-un sistem de simboluri generale În care orice conotație a ideii dispare. Calul aprig ca un leu, calul negru ca păcatul, sînul dulce ca un crin, inima mîndră ce saltă de emoție ca o fiară, ochii mîndri, rupți din rai, dulci ca soarele din mai sînt imagini scoase dintr-un ritual. Obiectul liric trece prin acest ritual poetic, plin de formule gata făcute, și iese eliberat de orice mister. „Figura” spiritului trebuie căutată, atunci, În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a efemerului n-ar fi posibilă, deci, "omenia", fiindcă "cine nu se culcă cu moartea nu poate avea grăuntele de labilitate necesar iubirii de oameni și al sentimentului de egalitate în fața neantului universal, fără care viața e o luptă de fiare". Iar în această "luptă de fiare" se vede obligat să intre, în pofida voinței sale, și nobilul, "omenosul" erou lovinescian. Așa se face că, după moartea tatălui, Bizu pleacă din München, renunțând pentru totdeauna la cariera de clasicist (păstrează totuși o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deci, "omenia", fiindcă "cine nu se culcă cu moartea nu poate avea grăuntele de labilitate necesar iubirii de oameni și al sentimentului de egalitate în fața neantului universal, fără care viața e o luptă de fiare". Iar în această "luptă de fiare" se vede obligat să intre, în pofida voinței sale, și nobilul, "omenosul" erou lovinescian. Așa se face că, după moartea tatălui, Bizu pleacă din München, renunțând pentru totdeauna la cariera de clasicist (păstrează totuși o ediție a Georgicelor și una a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
combativă și o orientează. Urmând aceeași atitudine de clasă, Dan Deșliu scoate o invectivă puternică Împotriva satrapilor, Îndopați cu vlaga mulțimii: «Balaurii cu pântece rotunjite din plânsorile lor obidite, scorpii străvechi, Îmbuibate din suferințele adunate și toate jivinele necurate și fiarele care le-au dijmuit bucuria și soarele!» Metoda aceasta lirică de reînsuflețire a simbolurilor colective menite să poarte aspirațiile populare, prezintă și un aspect discutabil. Ea rămâne valabilă cu condiția ca să nu devină, prin abuz, un fel de scop În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
colective moștenite. Observația aceasta se Întărește când ne gândim că, pentru poet, și «muntele» și «moșierul» sunt balauri. Ori, dacă una din direcțiile luptei noastre creatoare este transformarea naturii, acțiunea nu presupune neapărat și considerarea ei ca o văgăună de fiare. Cu atât mai mult cu cât, de când brigadierii au oferit versului ocazii de a alerga printre ei pe șantiere, publicul s-a ales cu imagini clișee de tip: «Jiul-hidră antedeluviană» și muntele conceput ca o altă bestie enormă și informă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
crâncen răzvrătite Vin armate roșii țara să ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE. - Balada tovarășului care a căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate) «Vor trece secole și milenii Dar gloria ta va străluci tot mai puternic, gloria orașului care a nimicit fiarele, gloria orașului care a eliberat omenirea, gloria orașului marelui Stalin, capitală a comunismului Moscova». (Radu PĂDURE. - Moscova roșie, Moscova aurie) «Și-n Moscova cetate și omenirii școală Într-un birou tăcut din marele Kremlin, Ne vede și zâmbește tovarășul Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
realității, o privire „roză” asupra greutăților pe care le avem de Înfruntat. (Ă). Poetul Ștefan Tănase, pornind de la o viziune schematică a figurii dușmanului de clasă, construiește imagini nerealiste, ridicole chiar. (Ă). Când poeta Petra Duțu scrie despre „lupta Împotriva fiarei asupritoare, Împotriva clicii trădătoare”, sau când Ion Zăgan amintește că: «Muribund Apusu-și zvârle ceața; Lutul năclăit de sânge-l vrea», cititorul nu cunoaște deloc mai bine, mai adânc pe dușmani. (Ă). Apropierea la suprafață, stângace, de problemele Înfățișării artistice
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în vânzare bijuterii și diferite zaharicale sau băuturi răcoritoare, ce făceau deliciul copiilor: bragă, pistil, salep - un fel de bragă fierbinte -, limonadă, înghețată, alviță ș.a. Peisajul era întregit de locuitorii de etnie rromă, care comercializau o paletă largă de prodese - fiare vechi, flori de tot soiul, porumb fiert, „floricele”, obiecte din lemn sau os, cazane, ceaune etc. Trebuie să precizăm faptul că aceste realități economice locale - caracterizate, din punct de vedere etnic, printr-o incontestabilă dominație evreiască - erau valabile, în debutul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
V. Lupu și Matei Basarab, după care bărbatul era stăpânul familiei. Având această „dezlegare” legală, soțul putea, de fapt, avea dreptul, „să-și bată femeia, <<dar nu prea afară din cale>>, precum și dreptul de a o întemnița sau pune în fiare pentru anumite greșeli”. Acest spirit legislativ nu a fost întru totul abandonat nici de Codul Civil cuzist (valabil și azi), nici de modificările ulterioare aduse acestuia, cu atât mai mult cu cât sursa de inspirație pentru juriștii români a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un anumit număr de animale domestice. De pildă, Ionica Vasile (casnică din Mărgineni) urma să aducă în casa viitorului soț (agricultor din Bacău-Fântânele) următoarea „avere” (ianuarie 1892): „1.600 lei în numerar, doi boi la căruță și un plug cu fiarele necesare (240 lei), 12 oi (120 lei), haine, așternuturi și alte obiecte în valoare de 240 lei”. La polul opus se aflau sumele vehiculate în jurul căsniciilor contractate în lumea marilor negustori sau, putem, doar, presupune, a marii burghezii. Spre exemplu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repede și să fugă de complicațiile sentimentale. Drama Casandrei este fără lumină și fără speranță, căci, explică moralistul, „există dureri în miezul cărora, nemaiavând nimic, putem câștiga totul; dar suferința Casandrei e goală de orice speranță; un zeu sau o fiară ucide timpul înainte de a sosi în inima ei; și nu compasiunea ne poate apăra; compasiunea are nevoie de viitor; ca și dragostea”. Ideea unui Narcis erou tragic (erou camusian) este de natură să alarmeze spiritul. Ipoteza este însă acceptabilă pentru că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]