9,472 matches
-
nivelul lor didactic. Dar nu a reușit să le altereze funcția identitară, căci manualul este, în continuare, construit pe diferențierea discursivă a unui grup față de altele (fie ele state, etnii, confesiuni etc.). Iar delimitarea de celălalt presupune, inevitabil, apelul la ficțiune, la ierarhizări avantajoase, la sentimente și resentimente 72 greu de înlăturat. În cazul românesc, manualele au fost supuse celor mai drastice revizuiri la scurt timp după ocuparea țării de către armata sovietică (1944). În numele "democratizării" și "de-fascizării", au suferit incredibile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
înțeleasă"199. Deși ea are multe chipuri, dorința de verosimil a publicului obligă autorul să nu se îndepărteze cu totul de trecutul acceptat și autentificat. Oricât de romanțată ar fi o istorie, nu i se îngăduie o retragere completă în ficțiune. Dimpotrivă, de dragul adevărului echivalat adeseori cu rigoarea sau cu impersonalitatea expunerii, alteori cu fetișizarea surselor istorice se presupune că cititorul acceptă o scădere drastică a calităților literare ale expunerii. Este, mai ales, cazul istoriilor cantitative și al manualelor școlare cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au fost reluate pe marginea paginilor, într-un aide-mémoire practic și concis, însoțit adesea de ilustrații grăitoare. Prin gruparea grafic distinctă a informațiilor "științifice" se evita restrângerea povestirii în perimetrul legendei, cea din urmă fiind percepută ca o formă de ficțiune plasată în decor de epocă, dar neargumentată istoriografic, așa cum apare în cărțile lui Dumitru Almaș. Apelul la documentul scris și la autori era însoțit de o minimă judecată asupra lor, nu foarte pretențioasă, dar suficientă pentru a obișnui cititorul cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
comune publicului adult provinciile românești, de exemplu presupunând că cititorul imatur va primi, la nevoie, un anume ajutor în lectură. Dorința de a nu se îndepărta de probitatea istorică l-a făcut să-și tempereze judecățile de valoare, să evite ficțiunea pură, excesele tehniciste sau polemica istoriografică. A reușit să păstreze în limite rezonabile controversele istoriei noastre, atunci când s-a referit la o posibilă prezență umană pe teritoriul de astăzi al României acum 600 de mii de ani (folosind el însuși
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai spun cu veacuri mai târziu cronicarii și călătorii străini, ar fi fost negricios la față". Fragmentul respectiv este un exercițiu de completare a unui gol de informație verificabilă prin retrodicție 245. În astfel de situații, istoricul-povestitor își asumă deschis ficțiunea ca probabilitate, mărturisind că "eu unul, cred în adevărul legendelor (s.n. C.M.)"246. Intenția sa principală a rămas, totuși, aceea de a se raporta la știința istorică. A introdus treptat în povestire termeni de specialitate cum ar fi arheologie, preistorie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
deplinei unități naționale". Amintind și de intrarea suveranilor în Bucureștiul eliberat, lecția se încheia cu bilanțul "jertfei" românești din anii 1916-191851. Reintrarea în război", la sfârșitul anului 1918, avea în aceste pagini o dimensiune mai mult geografică și simbolică, întreținând ficțiunea "continuității de luptă", atât pentru Antantă, cât și pentru noi. Fiind varianta cea mai extinsă cantitativ a istoriei românilor de uz școlar de după 1989, manualul conținea, între altele, și mențiuni despre unele confruntări militare târzii, din 1918-1919. Erau doar adăugiri
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sovietic și-a construit în Moldova un discurs istoric adecvat, considerat, în manual, o "fantezie" politică: istoria națională, ba chiar și alfabetul latin (substituit cu cel chirilic) au fost mereu denigrate de autorități, cu intenția de a acredita existența unei ficțiuni, a poporului și a limbii "moldovenești"85. Manualul prezintă consecvent formele de rezistență 86 împotriva acestor agresiuni identitare, insistând pe efortul de prezervare a valorilor culturii românești. În această luptă, intelectualii au fost eroii cei mai îndrăgiți, Uniunea Scriitorilor fiind
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un volum bilingv pe tema școlii din perioada comunistă, care propune câteva lucrări scrise ori desenate de elevii anului 2008128. Remarcabil la această lucrare este faptul că a permis trecerea în scopuri civice și formative 129 spre un exercițiu de ficțiune controlată, ignorând etapa colectării mărturiilor de la cei care cunosc efectiv subiectul propus. Se presupune deci că societatea postcomunistă a conservat suficiente mostre de "copilărie socialistă" vehiculate în mass-media, pe internet 130, în literatură, în colportajul poveștilor de familie 131 care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai insistent de educația politică a elevilor. Pionierul, personaj special creat în acest scop de propaganda epocii, ar fi trebuit să transforme orice copil într-un devotat al sistemului. El reprezenta idealul vieții de școlar și, pentru a susține această ficțiune, s-au inventat simboluri, ierarhii și ritualuri specifice 139. Copiii de atunci nu au simțit însă acest lucru ca fiind o intruziune politică explicită; decât, poate, ajutați de părinții lor. Au perceput-o, în primul rând, ca pe o formă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
2004. Idem, Explorări în comunismul românesc, vol. II, Editura Polirom, Iași, 2005. Constantinescu, Titel, Frica și alte spaime. Jurnal, 1978-1989, vol. I, Editura Victor Frunză, București, 2000. Crăciun, G., Iași, 12-14 septembrie 1985: Vizita celui mai iubit fiu al poporului. Ficțiune și adevăr, Editura Noël, Iași, 2006. Diradurian, Eliza, Amintiri ale unei profesoare și directoare de la Școala Armeană din București (1950-1955), Editura Ararat, București, 2002. Dragomir, Corneliu, Rememorări ale vieții cotidiene din timpul comunismului într-un oraș provincial. Studiu de caz
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Jean-François Soulet, Istoria imediată, traducere de Mircea Platon, Editura Corint, București, 2000, p. 100). 5 S-a observat că, în multe țări foste socialiste, publicul larg a ales să ignore rezultatele cercetării științifice, optând masiv pentru mărturii personale, opere de ficțiune, anchete jurnalistice sau campanii mass-media pe tema istoriei "contemporane" (Jutta Sherrer, op. cit., p. 106). Studiile antropologice sugerează că, în anumite situații, se poate instala o tăcere grea dar consensuală asupra unei întregi epoci, acceptându-se doar referințe codificate, sublimate, la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
abilitatea militară și marile victorii ale comandanților" și atribuind altora eventualele lor nereușite. O astfel de viziune împarte lumea în "cei buni" și "cei răi". Nu acceptă povestiri contradictorii sau viziuni plurale asupra lumii și rămâne în mod special deschisă ficțiunii istorice. Vezi Claudia Fischer, Writing about History without Heroic Pathos? Some Remarks on the Best Contributions to the 1998 Student's Competition on Ukrainian History, în Joke van der Leeuw-Roord (ed.), op. cit., pp. 120-128. 31 Unii cercetători se îndoiesc serios
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
curând o lecție de dirigenție sau o gazetă de perete model. Plasarea în intriga povestirii a unui personaj infantil ce se dorește a fi, în același timp, cât mai autentic și cât mai "educativ" este, de altfel, o tehnică specifică ficțiunii istorice pentru copii vezi Ann Lawson Lucas, Danielle Thaler (eds.), Presence of the Past in Children's Literature, Praeger Publishers, Westport, Connecticut, London, 2003, p. 3 pe care Almaș a exersat-o și cu alte ocazii (conform Hristu Cândroveanu, op. cit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
teme de istorie medievală sau de modernitate timpurie. 233 Demersul său este, din start, diferit de cel al povestirilor lui Dumitru Almaș. El își propune o formă de popularizare a unor informații istorice verificate științific, pe când Almaș construiește fragmente de ficțiune istorică plasate în decor de epocă. 234 Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, p. 8. 235 Idem, Cum s-a născut poporul român?, ilustrații Radu Olteanu și Simona Bucan, Editura Humanitas, București, 2001, p. 5. 236
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au fost înmânate de un "grup de șoimi ai patriei, pionieri și tineri (câte 10 din fiecare categorie, din care câte 5 fete și 5 băieți)" (vezi G. Crăciun, Iași, 12-14 septembrie 1985: Vizita celui mai iubit fiu al poporului. Ficțiune și adevăr, Editura Noël, Iași, 2006, pp. 102-103). 146 De fapt, din explicațiile solicitate, era vorba despre Ziua Armatei, sărbătorită la 25 octombrie. Confuzia provine din practicile recente. Ziua eroilor a fost instituită în perioada interbelică, ignorată în perioada comunistă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în a fi narat (Notre seule certitude c'êst d'ętre narré Paul Ricoeur). Narațiunea a existat în orice societate; ca și metafora pare să fie peste tot. Uneori activă și evidentă, alteori fragmentară și ascunsă, ea subîntinde nu doar ficțiunea literară sau conversația, ci și pro-iectele cotidiene, planul unei întreprinderi, intriga cinematografică. Producerea de narațiuni este strategia care ne permite să facem lumea inteligibilă, fiind un model esențial de organizare a datelor. Întrebat fiind de o mamă care dorea să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și-a dovedit deplina eficacitate euristică într-un cîmp extins, cel al discursurilor non figurative" (D. Bertrand, apud J. Brès, 1994: 27). Modelul actanțial a fost recuperat de publicitate, comunicarea politică, juridică etc., ceea ce a contribuit la extinderea narativității de la ficțiune și cotidian la medicină, istorie, discurs științific în genere. Prin intermediul acestei riguroase poziționări sintactice mesajul publicitar, de pildă, va construi căutarea eroului (cowboy-ul care fumează Marlboro) generată de un destinator (supra eul unei societăți moderne în care virilitatea este reprezentată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o reia la rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu structura compozițională a intrigii, ci valorile sale, lecția morală indusă și/sau dedusă. "De fapt, în ficțiune lectorii caută aserțiuni despre lume" (J. Smarr, apud Kibedi-Varga, 1989: 68). În raport cu lumea reală, lumea posibilă a basmului, de pildă, oferă o imagine compensatorie, idealizată a victoriei binelui și pedepsirii răului (C. Bremond, 1973, Les bons récompensés et les méchants
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ani mai tîrziu, nenumăratele sinteze teoretice și analize consacrate parabolelor biblice, spoturilor publicitare, romanelor și benzilor desenate nu fac decît să consolideze centralitatea narațiunii în orizontul de așteptare al publicului contemporan (fascinat de mit și istorie, de fapt divers și ficțiune) și al cercetării pentru că "cel mai bun gen de dovadă în istorie" (dar și în multe alte domenii)," cel mai apt să tranșeze și să convingă toate spiritele, este narațiunea completă" (A. Thierry, apud R. Barthes). Conform triadei semiotice: sintaxă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
proceda la segmentarea textului (cf. supra schema narativă greimasiană). În etapa următoare se va furniza reprezentarea matricială a textului la nivelul configurației de personaje (cf. D. Rovența, 1976), prilej cu care se va raporta lumea actuală la lumea posibilă a ficțiunii (sau istoriei exemplare). Identitatea narativă (cf.P. Ricoeur, Temps et Récit III) a unei persoane sau a unei comunități este locul geometric al rezolvării rupturii între ficțiune și istorie; "viețile oamenilor devin mai lizibile atunci cînd pot fi interpretate în funcție de poveștile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Rovența, 1976), prilej cu care se va raporta lumea actuală la lumea posibilă a ficțiunii (sau istoriei exemplare). Identitatea narativă (cf.P. Ricoeur, Temps et Récit III) a unei persoane sau a unei comunități este locul geometric al rezolvării rupturii între ficțiune și istorie; "viețile oamenilor devin mai lizibile atunci cînd pot fi interpretate în funcție de poveștile care se spun despre acei oameni, după cum istoria unei vieți este mai ușor inteligibilă atunci cînd îi sînt aplicate modele narative împrumutate istoriei propriu-zise sau ficțiunii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ficțiune și istorie; "viețile oamenilor devin mai lizibile atunci cînd pot fi interpretate în funcție de poveștile care se spun despre acei oameni, după cum istoria unei vieți este mai ușor inteligibilă atunci cînd îi sînt aplicate modele narative împrumutate istoriei propriu-zise sau ficțiunii (dramă sau roman)... interpretarea eului găsește în povestire, alături de alte semne și simboluri medierea privilegiată" (P. Ricoeur, 1990: 138). În dubla constituire (a sinelui și acțiunii) narativitatea intervine ca entitate mediatoare a triadei descriere / povestire / prescriere (altfel spus, definire a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
odată cu oficializarea dualismului gîndirii occidentale: res extensa/vs /res cogitans și reducerea sacrului la profan, umanitatea a utilizat unicitatea semnului și nu ambiguitatea simbolului. Pentru etnologii și istoricii religiilor care au hrănit curentul antropologic actual, mitul nu este sinonim cu ficțiune, ci semnifică histoire vraie, esențială, exemplară. Mitul este povestirea unei creații din timpul fabulos al începuturilor (illo tempore). Mitul este într-un fel modelul exemplar al oricărei creații. Lévi-Strauss combătînd prejudecata atașată gîndirii sălbatice (și anume subdezvoltarea, ilogismul), ca și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ci și întreaga gramatică narativă sînt dirijate de intenția publicitară care instituie propriile sale evidențe pe baza unui verosimil cultural (filosofic și religios cf. Lindekens, 1985: 280), dar și mitologic am adăuga noi. Infrastructurat de universul dorinței, discursul publicitar privilegiază ficțiunea, proiecția Ego-ului într-un univers mitic în care este sau poate să fie eroul. În egală măsură discursul publicitar este subîntins de un univers ludic (P. Charaudeau, 1983: 102) al jocurilor de cuvinte, al ironiei, rimei și simetriei, prin care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mari specialiste în limbi și literaturi clasice din Europa. Cu toate acestea, imaginația ei nu se poate rezuma la domeniul faptelor. Mai degrabă a determinat-o să combine erudiția cu experiența personală și să le transforme pe cele două în ficțiune, poezie și dramă, pe parcursul unei producții literare ce se întinde pe mai mult de șapte decenii între 1920 și 1980. Din punct de vedere filosofic a fost o pesimistă care a crezut că puține schimbări au marcat condiția umană de-
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]