6,757 matches
-
ei concep cetatea, abia aceștia pot fi supuși împreună cu proiectul lor probei responsabilității. Dar e verosimil că, odată ce au dobîndit această știință, odată ce au interiorizat-o, ei vor fi ajuns la capătul căutării și al dezbaterilor, putînd fi primiți ca filozofi legislatori în cetatea unde domnește oikeiopragia Societățile vechi puteau pretinde să întrupeze sau, mai degrabă, să se orienteze după o ordine ideală, fiindcă acceptau în economia lor imaginea propriei depășiri. Erau societăți deschise pe verticală, contemplînd, în diferite moduri, o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transcenderii, ca trepte ale unui destin uman complet. Pustnicii creștini ai Egiptului își aveau primele locuri de retragere aproape de așezările orășenilor și țăranilor ; în ochii acestora, asceții erau, potrivit expresiei lui Peter Brown, eroii spațiului din Afară. în lumea greacă, filozoful e cineva care se rupe metodic de viziunea comună asupra lucrurilor, încercînd să trezească în sine și în ceilalți o privire zenitală asupra lumii și asupra propriei vieți. De aceea, el le apare concetățenilor săi ca un om admirabil, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
neștirbite rostul de ghid, autoritatea și prestigiul, în măsura în care se mențin transparente față de adevărul pe care îl proclamă. Nu ca obiectivări ale transcendenței conving ele astăzi, ci ca vectori către ea. O spunea recent, într-un interviu publicat de Dilema veche, filozoful și teologul Jean-Yves Lacoste cînd declara abrupt și expresiv : nu mă interesează creștinismul, ci Christos Riscul tîrziu modern este ca, lăsată în grija persoanei, transcendența să se coloreze relativist, să apară drept chestiune de opinie ori de construcție individuală, subordonată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar și pentru Platon, alegerea filozofică esențială, hotărîrea gîndirii, este un act al voinței. Ea este cea care, în filozof, se decide cu toate riscurile pentru ordinea integrală a adevărului. Filozoful este un om care își conduce întreaga viață potrivit voinței de adevăr. Așa cum le face să apară, în tradiția ebraică și creștină, episodul inaugural al Facerii, libertatea omului și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar și pentru Platon, alegerea filozofică esențială, hotărîrea gîndirii, este un act al voinței. Ea este cea care, în filozof, se decide cu toate riscurile pentru ordinea integrală a adevărului. Filozoful este un om care își conduce întreaga viață potrivit voinței de adevăr. Așa cum le face să apară, în tradiția ebraică și creștină, episodul inaugural al Facerii, libertatea omului și responsabilitatea lui sînt legate tot de tema alegerii, a liberului arbitru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
împreună cu Principiul lui imutabil. Pentru Platon, alegerea filozofică se face între adeziunea la un adevăr particular sau parțial (acesta sau acela, după cum este pe moment util, așa cum fac sofiștii) și adeziunea la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală. Filozoful alege întregul cu toate părțile lui, mai degrabă decît o parte sau alta ; alege principiul cu toate consecințele lui mai degrabă decît anumite consecințe cu excluderea celorlalte.2 în sens filozofic, ca și religios, libertatea de alegere poate conduce dincolo de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că a dat astfel un fundament rasismului, stabilind inegalitatea de natură dintre omul liber și sclav. Dar acuzația se dovedește neîntemeiată dacă ținem seama că participarea la rațiune e gîndită de Aristotel tot după modelul creșterii, ca și libertatea. Pentru filozof, sclavul este similar copilului care, prin natură, va crește și va ajunge om cu mintea întreagă, capabil de rațiune la măsura ei completă Mai discutabili sînt poate ideologii actuali care, invers decît Aristotel, apropie copilul de sclav, pentru a pleda
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de existență pe care, luîndu-și-l ca model, ființa se înalță, acoperindu-și progresiv verticala, pînă ce ajunge pe culme și se realizează ca variantă unică, personală de univers inteligibil 4. Pierre Hadot insistă pe faptul că grija de sine a filozofului antic nu viza, așa cum interpretează Michel Foucault, construirea sinelui individual, ci, dimpotrivă, transformarea, depășirea, universalizarea lui, realizarea părții celei mai bune a sinelui, care e, în fond, un sine transcendent. Tema însoțitorului ceresc, a îngerului călăuzitor și proteguitor pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe propria piele ; pot fi transformați ei înșiși în simbol fără referent, în drum oprit locului. Pot ajunge stîlp de sare, precum femeia lui Lot, sau, mai hazliu, se pot vedea încununați cu pene și preschimbați în păsări, precum acei filozofi încrezători doar în certitudinile cerului sensibil din finalul lui Timaios. Același păcat intelectual al idolatriei e denunțat de Cusanus 1, care face din el o culpă transconfesională. Cardinalul departajează ignoranții limitați, în credința lor, la explicațiile sau desfășurările multiple ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Dumnezeu să fie adorat în deplină libertate. în modernitate, teoria infernului și a paradisului și-a diminuat ori și-a pierdut puterea de a ne ordona viețile. și-a epuizat capacitatea de a descrie geografia lumii de dincolo. Pe Berdiaev, filozof al libertății, ea îl revolta, dat fiind că transformă viața spirituală în proces judiciar, răpindu-i persoanei tocmai libertatea și responsabilitatea. Paradoxul societăților vechi stă în faptul că pentru a asigura persoanei condiții de realizare completă se foloseau mijloace tari
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu se rezumă, în ce privește trupul, doar la refuzarea sau la denigrarea lui. și acolo, trupul poate simboliza pierduta condiție de integralitate, proprie primului proiect al omului, ca în discursul lui Aristofan din Banchetul. Mai mult, pentru antici, fie ei medici, filozofi sau oameni de rînd, trupul omenesc se afla într-o minunată continuitate cu cosmosul în întregul lui. Era animat de același foc care făcea să strălucească stelele ; respira în același ritm cu pămîntul străbătut de ape ; putea vedea fiindcă ochiul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de la autori la teme spirituale, René Guenon expune, de pildă, deosebirea existentă în hinduism dintre eliberarea efectivă și totală atinsă de spiritualul desăvîrșit și eliberarea amînată, accesibilă omului tradițional comun. în Phaidon, Socrate vorbește despre deosebirea dintre destinul post-mortem al filozofilor absorbiți definitiv în cerul intelectual și destinul celorlalți, fie că sînt pioși și ajung în pămîntul pur, fie că au de parcurs alte și alte stadii de existență. în ambele tradiții, eliberarea totală poate fi asociată cu acea distanță verticală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
degradarea planetei, arme cu putere de distrugere uriașă, inginerie genetică) și privește mai nuanțat posibilitățile cognitive ale științei. El e, poate, mai dispus acum să ia în seamă poziția celor care studiază relația dintre religie și știință (epistemologi, istorici și filozofi ai religiei și ai științei), anume că religia și știința reprezintă variante diferite, dar complementare de raționalitate și de înțelegere a realului ; că nu există un etalon care să permită măsurarea celor două tipuri de cunoaștere, astfel încît să poată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
deschidere spre transcendent și autosuficiență, între itineranță a conceptului spre limita lui non umană și sedentarizarea lui? A privi critic (în sensul discernămîntului) ideile despre Dumnezeu, a identifica ceea ce în ele este prea omenesc și ceea ce e divino-uman ține, pentru filozofi ca Berdiaev sau Simone Weil, de un ateism purificator care se refuză transcendentului redus sau adaptat la categorii mundane: putere, dreptate de tip penal, sociomorfism, raționalism rezistent la depășirea de sine. A dinamita asemenea concepții înseamnă a curăța distanța verticală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a fost separată de stat prin legea din 1905, pentru a ieși, la sfîrșitul secolului XX, din discreția sferei private și a se manifesta în spațiul public ca opțiune personală, ca publicizare a unui privat. îndărătul sobrietății lor științifice, analizele filozofului francez lasă să se ghicească o undă de melancolie pricinuită de anemierea unității cetățenești, republicane. în schimb, autorii care lucrează pe terenul anglo-saxon, unde varietatea culturală, etnică, religioasă face de mult parte din logica peisajului public, mizează mult mai ofensiv
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția modernității. într-adevăr, pentru specialiștii de azi, ca și pentru gînditorii Renașterii sau pentru un filozof ca Berdiaev, Origen reprezintă teologul libertății : nu numai fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă practică o teologie în libertate, mizînd pe pluralitatea sensurilor și a interpretărilor, eventual în tensiune, pe cercetarea deseori polemică, dar riguroasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
această radicală dezvrăjire. Ea e întrucîtva purificatoare, de vreme ce ne arată cu o limpezime brutală că societatea, istoria, cosmosul pot fi doar simboluri, nu întrupări ale transcendentului, că singurul loc unde el se întrupează este inima profundă a persoanei. Nikolai Berdiaev, filozof răsculat împotriva categoriilor de general-obligatoriu, colectiv, ierarhie obiectivată, vorbea despre necesitatea, în vremea noastră, de a concepe nu doctrina tinde să fie formulată după modelul legii civile, în paragrafe precis stabilite și obligatorii. Ea riscă să piardă astfel suplețea paradoxului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
încrederea matematicienilor în teorema lui Pitagora. La fel, ar fi absurd să se considere că fizicienii și chimiștii nu sunt convinși de ceea ce pot demonstra în laborator, chiar dacă înainte de experiențe au fost de altă părere. Atunci de ce am considera că filozofii nu sunt convinși niciodată de demonstrațiile raționale?10. Majoritatea teiștilor cred în Dumnezeu pentru că au fost convinși prin dovezi că este cel mai rezonabil să creadă într-o ființă perfectă. Așadar, de-a lungul timpului trebuie să fi existat motive
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nivelul paradigmei, al imaginii generale teoretice asupra științei respective, Întrucât această imagine se schimbă pe măsura acumulării cunoștințelor umane, fiind evidentă În aplicabilitatea tehnică a noilor descoperiri științifice. Conceptul de paradigmă a fost introdus În știință de Thomas Kuhn46, un filozof al științei și un epistemolog, fost profesor de istoria științei la Universitatea Berkeley din California, Universitatea Princeton și la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Este unul dintre cei mai influenți filosofi ai științei. În cartea sa, "Structura revoluțiilor științifice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nivelul paradigmei, al imaginii generale teoretice asupra științei respective, Întrucât această imagine se schimbă pe măsura acumulării cunoștințelor umane, fiind evidentă În aplicabilitatea tehnică a noilor descoperiri științifice. Conceptul de paradigmă a fost introdus În știință de Thomas Kuhn46, un filozof al științei și un epistemolog, fost profesor de istoria științei la Universitatea Berkeley din California, Universitatea Princeton și la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Este unul dintre cei mai influenți filosofi ai științei. În cartea sa, "Structura revoluțiilor științifice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acestea a constat În trimiterea tinerilor la studii universitare În străinătate, cu precădere În Germania. Unul dintre acești studenți japonezi, care studia la Leipzig, În Germania, avându-l ca profesor pe marele savant Ostwald Wilhelm Friedrich (1853-1932), chimist, fizician și filozof, Laureat al premiului Nobel pentru chimie În 1909, Într-o pauză i-a spus acestuia că bărbații de stat ai patriei sale Îl Însărcinaseră să afle, de la profesorii săi, În ce chip s-ar putea alege din tot tineretul nipon
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acestea a constat În trimiterea tinerilor la studii universitare În străinătate, cu precădere În Germania. Unul dintre acești studenți japonezi, care studia la Leipzig, În Germania, avându-l ca profesor pe marele savant Ostwald Wilhelm Friedrich (1853-1932), chimist, fizician și filozof, Laureat al premiului Nobel pentru chimie În 1909, Într-o pauză i-a spus acestuia că bărbații de stat ai patriei sale Îl Însărcinaseră să afle, de la profesorii săi, În ce chip s-ar putea alege din tot tineretul nipon
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Bucurie ne-ncetată Noua ne-a adus. Păstorii la înștiințare Îndată-au plecat; Și Lui, ca-unui Mare-Împărat I s-au închinat. Ingerii din cer cântau, Pe Cristos îl lăudau; Păstorii versuri frumoase Cântau și fluierau, Păstorii versuri frumoase Căntau și fluierau. Filozofii de departe Îndat-au venit, Și Lui, ca unui Împărat Scump dar i-au cinstit. Aur, smirnă și tămâie, Mila Domnului să fie; Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie, Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie! Sculați, sculați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
urmărit s ar putea obține doar acționând activ spre a face bine. Datoria de a face bine semnifică, pe lângă respectarea autonomiei și înfrânarea vătămării, o contribuție activă la bunăstarea individului. A face bine este o normă etică considerată de către unii filozofi drept o obligație morală, în timp ce alții (inclusiv Kant) o apreciază drept un merit, un act de caritate, astfel încât nu putem spune că o persoană este imorală dacă nu reușește să producă un beneficiu prin acțiunile sale. Este posibil să nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
el să simtă de timpuriu împotrivirea neevitabilă a societății pentru ca să învețe cât e de greu săși poarte singur de grijă, să îndure lipsa și să dobândească libertatea independent (I. Kant, 1992, p. 23). Pentru a-și susține punctul de vedere, filozoful german propune și un set de reguli care ar trebui urmate pentru ca elevul să dobândească singur libertatea: 1. Copilul să fie lăsat liber chiar din prima sa copilărie și în toate momentele (cu excepția situațiilor în care s-ar putea răni
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]