5,219 matches
-
întreaga compoziție evenimentul Învierii a devenit o înfățișare a stărilor imobile ale existenței. Spațiul picturii este împărțit în trei straturi orizontale care, deși se petrec, abia interacționează între ele. Capul și umerii lui Hristos ajung până la cer, iar doi dintre gardienii adormiți au capetele țintuite în mijlocul câmpului pictural. Există însă o distincție clară între starea adevăratei vieți care unește pământul cu cerul în figura lui Hristos și celelalte două straturi, cerul gol deasupra orizontului și culmea lipsei de sensibilitate a realității
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
își pot asigura singure cazarea și hrana, acestea vor avea drept de ședere în adăpost până la rezolvarea acestor deziderate de către stat sau de către organizațiile neguvernamentale, prin cursuri de calificare profesională, internarea minorilor în așezăminte sociale etc. Art. 24. - (1) Corpurile gardienilor publici înființate pe lângă consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București asigură paza adăposturilor publice din zona de competență. (2) La primirea în adăpost se aduc la cunoștința victimei mijloacele juridice prin care să-și protejeze bunurile rămase la agresor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Ministerului Sănătății și Familiei și al proprietarului adăpostului. Arondarea este o condiție fără de care nu se poate acorda avizul de funcționare a adăpostului, prevăzut la art. 23, alin. (4). (5) Ministerul de Interne, prin unitățile de poliție, va sprijini corpurile gardienilor publici pentru exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile prevăzute de lege. Art. 25. - Internarea victimelor sau a agresorilor în centre de tratament și reabilitare se face numai cu acordul acestora. Pentru minori acordul este dat de părinți sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
destin deopotrivă hărăzit cu geniu și stigmatizat de nefericire. Elocvent este portretul schițat chiar din poemul ce dă titlul volumului de debut; este portretul unui mare însingurat, suficient sieși, hrănindu-se doar cu aer, placid însoțit cu viața și vajnic gardian lumii: "Trăiesc pe spinarea mea sar din mine/ am casă la aeroport/ beau aer mănânc aer sunt singur ocolit/ ca stâlpii cu emblema cap de mort// nevastă-mea viața își scutură de mine covoarele/ a devenit obișnuință, cu ochi pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Cronica”, „Munca”, „Revue roumaine” ș.a. Prima carte de autor, placheta Fiord imaginar (1978), e urmată de studiul Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări (1980), după care V. revine susținut și precumpănitor la poezie, cu Gardienii luminii (1982), Amintiri dintr-o popicărie (1983), Ucide-mă, fericire (1984), Haltă în paradis (1987), Vară de noiembrie (1990). A editat, însoțindu-le de prefețe sau postfețe, volume de Tudor Vianu, Petre Ispirescu, Alexandru Macedonski, I. L. Caragiale. Fiord imaginar lansa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
continua cu Nerval, Montale, Quasimodo, Esenin, René Char, Emil Botta, Constant Tonegaru, Nichita Stănescu („hiperboreeanul”), mai târziu Ileana Mălăncioiu (maestra parabolei tragice cu tăișuri atroce). Alte „faruri” vin din pictură - Bosch - și mai ales din cinematografie - Federico Fellini. Începând cu Gardienii luminii, alături de o (discretă) partitură amar erotică, nou și îndrăzneț este zvâcnetul revoltei sub „palpitul grețos al disperării”, al dezgustului de „lepra cuvintelor” și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
viața fizică și sufletească sub comunismul opresiv nu lipsește din poezia scrisă de V., Vară de noiembrie fiind doar o recapitulare: sordidul cotidian, rigole murdare, magazine pustii, mulțimi larvare în stațiile autobuzelor, frigul, foamea, „porția/ gramajul dresajului”, întunericul, frica, pânda „gardienilor”, „servitutea continuă a uralelor și aplauzelor”, „eczema abdicărilor fără număr”, căderea în subdemnitate, ca a popicelor mecanice, ca a saltimbancilor ratați, duplicitatea, lipsa solidarității, așteptarea colectivă adulmecând „o furtună, un trăsnet”, protestatarul solitar care se autoincendiază pe o pârtie, „aparteul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
mai ales prin radiografierea snobismului drept „treapta cea mai înaltă a mimetismului lumii caragialești”, s-a dovedit o teză provocatoare pentru comentatorii ulteriori. SCRIERI: Fiord imaginar, pref. Nicolae Balotă, Iași, 1978; Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări, București, 1980; Gardienii luminii, București, 1982; Amintiri dintr-o popicărie, București, 1983; Ucide-mă, fericire, București, 1984; Haltă în paradis, București, 1987; Vară de noiembrie, București, 1990. Ediții, antologii: Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de..., pref., edit., București, 1976; Tudor Vianu, Scrieri despre teatru, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
fost și primul istoric, remarca P. Chaunu, căutând să vadă, ca mai toți istoricii de seamă, și dincolo de umbra uneltelor sale. Pentru el, ca și pentru noi, istoriografia este un instrument antiamnezic, dacă se poate spune așa, iar istoricii niște "gardieni ai memoriei". Întâiul sepulcru se anunță, în această perspectivă, ca expresie a unei funcții istorico-mnemotehnice. Istoria se întâlnea din capul locului cu poezia și metafizica. "Oamenii întâi cântă, apoi scriu. Cei dintâi istorici au fost poeți", spunea Bălcescu, în spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
stimulând astfel donațiile în favoarea teledonului. Sentimentul de culpabilitate generează un comportament altruist la o distanță de câteva secunde, până la câteva minute, după cum a arătat acest experiment: Psihologul Richard Katzev a realizat câteva experimente într-un muzeu. Un experimentator deghizat în gardian se apropia de unii vizitatori care aveau imprudența să atingă exponatele. El le determina un sentiment de culpabilitate, apostrofându-i fățiș, spunându-le că deteriorau opere de artă prețioase, că asta era interzis și că făceau ceva reprobabil. La ieșirea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
reacția subiecților. R. Katzev a constatat că indivizii care se simțeau vinovați că ar fi deteriorat operele de artă își ofereau spontan ajutorul vizitatorului ghinionist căruia i-au căzut lucrurile pe jos, decât persoanele care nu au fost apostrofate de gardian. Sentimentul de vinovăție resimțit i-a incitat inconștient pe acești vizitatori să adopte comportamente altruiste, ca pentru a fi iertați sau pentru a se revanșa. Experimentul de mai sus arată efectele culpabilității asupra comportamentelor generoase și altruiste. Când provocăm cuiva
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
10): "Astfel, în Statele Unite ale Americii, fenomenul provoacă împușcături în licee și gimnazii. S-a propagat și s-a extins chiar și la clasele primare, cum o arată cazul copilului de șase ani răpus de colegii lui. Supravegherea video și gardienii în uniformă și-au făcut apariția în numeroase școli. Niște elevi au vrut să dea foc unei școli dintr-o periferie pariziană. Alții au intrat la închisoare. În țările noastre, puternic afectate de sărăcie și analfabetism, situația se agravează și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fiu, Camil. Sunt multe întâmplări hazlii legate de dr. Tausig, unele din ele povestite de Rudolf Suțu în volumul “Iașii de odinioară”, apărută în anul 1926. “Pe când era medic la spitalul Sf. Spiridon, i s-a adus la cunoștință că gardienii de la ospiciul Golia (care ținea de Spiridonie pe atunci), scăpaseră un nebun. EPAMINONDA CHRISTIDE (HRISTIDE) S-a născut în orașul Vaslui, la 27 iunie 1885. Tot aici va urma cursurile școlii primare și liceale, pe care le-a absolvit în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
da prioritate pe străzile Capitalei, ambulanțelor Salvării: „Se știe de toată lumea că intervențiile Salvării au un caracter de extremă urgență, datorită căreia în multe cazuri ajutorul dat a putut fi de mare folos. Pentru aceea dar, agenții de circulație și gardienii publici, în special la răspântii, vor continua ca și până aci să înlesnească trecerea ambulanțelor, fără ca acestea să piardă din timp, de îndată ce și-au făcut apariția”. Din 1925, la cursele automobilistice, Salvarea colaborează și acordă sprijin ACRR (Automobil Clubul Regal
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
infirmerie se afla cumnatul meu, dr. Stere Cepi, căsătorit cu sora mea, Dona și vroiam să-l văd. Îmi făcusem planul să inventez o boală, ca să pot rămâne în infirmerie alături de cumnatul meu. Consultațiile medicului se făceau în prezența unui gardian. Când am ajuns în fața lui Topa, am început să-i spun în dialect aromân, intenția mea. Îl rugam să mă opereze neapărat de apendicită, tocmai pentru a putea sta internat acolo, ca să vorbesc cu cumnatul meu. Profesorul Topa a înțeles
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
dialect aromân, intenția mea. Îl rugam să mă opereze neapărat de apendicită, tocmai pentru a putea sta internat acolo, ca să vorbesc cu cumnatul meu. Profesorul Topa a înțeles imediat și a zis, „Da, o să te operez.” Ne-a auzit însă gardianul care nu înțelegea nimic din ce vorbeam. Ne-a înjurat pe amândoi și ne-a cerut să-i explicăm ce am zis. Eu i-am răspuns că i-am explicat domnului doctor simptomele bolii pe limba noastră medicală. Ne-a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
, Aurel (13.ÎI.1932, Oradea - 18.V.1993, București), traducător. Este fiul Eufemiei (n. Hoduț) și al lui Vasile Covaciu (numit inițial Lupu), gardian public și apoi plutonier de miliție, si frate cu Ioan Covaci. După ce își face studiile liceale la Beiuș și Oradea (1942-1950), C. se angajează, la București, ca redactor la revista „Flacăra” și ulterior la „Contemporanul” (1951-1954), câțiva ani fiind concomitent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
iar în măsura în care ni le amintim, visul ne rămâne, prin modalitățile de elaborare (vezi capitolul III), de neînțeles. Pentru a împiedica mesajele inconștiente să revină în conștient, există un mecanism de supraveghere numit cenzură. Pentru a demonstra caracterul refractar al acestui gardian psihic, Freud compară cenzura cu Cerberul, redutabilul câine al Infernului grec. Inconștientul conform teoriei lui Jung Pentru Jung, inconștientul nu este constituit doar din conținuturi refulate. Este în egală măsură un depozit de cunoaștere, în care se găsesc simbolurile și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
un film interzis celor care au sub 18 ani. Strategia ar putea consta din a le cere însoțitorilor majori, care au voie să intre în sala de cinema, să atragă atenția asupra lor, strigând, fluierând, împingându-se unii în alții. Gardianul, preocupat să îi supravegheze pe agitatori, l-ar neglija pe minor, care, discret, ar putea să intre fără probleme. În vis, deplasarea procedează la fel. Ea păcălește cenzura (gardianul), făcându-l să creadă că pericolul este într-un anumit punct
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
atragă atenția asupra lor, strigând, fluierând, împingându-se unii în alții. Gardianul, preocupat să îi supravegheze pe agitatori, l-ar neglija pe minor, care, discret, ar putea să intre fără probleme. În vis, deplasarea procedează la fel. Ea păcălește cenzura (gardianul), făcându-l să creadă că pericolul este într-un anumit punct (în realitate inofensiv), pentru ca ea să-și devieze supravegherea și să lase să scape conținuturile esențiale. Iată de ce, în vis, detaliile au o mare importanță și constituie deseori cheia
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
yang, fără a nega apartenența la un sex specific. Înger Îngerul simbolizează intermediarul dintre Dumnezeu și om. El are o funcție de mediator, de protector și de intermediar. În vis, este o întruchipare pozitivă a ghidului, a mesagerului, dar și a gardianului care veghează asupra persoanei. Indică fie o nevoie, fie un sentiment de securitate psihică și afectivă (îngerul meu păzitor veghează asupra mea). În plus, îngerul sintetizează noțiunile de înțelepciune și ascultare. Aplicat la copil, exprimă comportamentul adaptat din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
php, descărcat în 2008). DSL. DTP. DV. ELR. Euroactiv-ro" (www.euroactiv.ro). EZ. "Fanatik". FC I. Florea, I. D., A. Vamanu, Ov. Popa, Drojdiile. Biotehnologii clasice și moderne, Ars Docendi, 2002. G. Liiceanu, U.I. GA. GALR. "Gazeta de Sud" "Gândul". "Gardianul". GSp. Hallmark TV. Halmaghi, M., Memorator de psihologie, [București], Booklet, [2006]. Hamangiu, C., Codul civil adnotat, Editura Librăriei Carol Müller, 1887. Hasdeu, B. P., Ioan-Vodă cel cumplit, Chișinău, Litera, 1997. Hasdeu, B. P., Opere, IV, București, Academia Română, Fundația Națională pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
scaunul electric. Celula îi este transformată într-un birou confortabil, cartea apare și are un succes monstru. Firește, sunt satirizate racilele capitalismului, goana după bani, totul se vinde, totul se cumpără, senzaționalismul presei, publicitatea agresivă, cinismul mercantil al editorilor, corupția gardienilor, ipocrizia preotului. Dar fără „ură de clasă”, fără „înfierări” și „demascări” încrâncenate, totul cu un umor de bună calitate, ironii inteligente, enormități comice. Lumea capitalistă nu e prezentată ca o rezervație de monștri, dar ca o uriașă caricatură în care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
3 piloți din actul 8 (începutul actului) - bătaia de pe pod ; - 1 pilot din actul 8 - capul lovit al lui Goldsmith pe birou ; - 1 pilot din actul 8 - prim-planul unui cap lovit de glonte ; - 1 pilot din actul 8 - omorîrea gardienilor lui Lang ; - 2 piloți din actul 9 - scena bătăii aplicate lui Lang ; - 1 pilot din actul 9 - de la replica „Ți-ai făcut bine treaba” pînă la replica „De ce i-ați dat drumul” ; - 1 pilot din actul 10 - bătaia din gară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mediatică nesolicitată. În diverse logici situaționale, strategia de comunicare este cerută de dimensiunile funcției prezidențiale. În perioadele de criză internă sau internațională, în conjuncturile electorale sau în timpul exercitării curente a puterii, vorbim despre administrarea diverselor aspecte simbolice ale rolului de: gardian al instituțiilor, garant al unității naționale, arbitru, figură tribuniană, șef militar și diplomatic. Situația comandă alegerea virtualităților care compun repertoriul identității prezidențiale. Din această perspectivă, politica externă are un instrumentar propriu foarte puternic, pentru că permite mobilizarea, sub comanda președintelui, simbol
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]