5,440 matches
-
in primul rînd, una a timpului nedefinit, tot așa și pictură să, apăsata de tonalitățile grave, de straturile de culoare suprapuse, isi definește expresia în fulgurații luminoase, într-o densitate ce solicită acuitatea privirii, lasind cu greu să se citească geometriile severe ale arhitecturii. Există și aici o apropiere extrem de mare între urbanitatea orașului și spectacolul veșniciei, descoperit la periferiile sale. în lumina crepusculara, cele două lumi își împrumuta una celeilalte formele, expresii ale imaginației, în încercarea omului de a uni
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
începe ea însăși să se autocunoască. Raționamentul este formulat în primă linie sub formă de dialog, care decurge după regulile logicei, enunțate pentru prima dată de filosofii greci. Cu ajutorul rațiunii - cuvântul grec corespunzător ""logos"" este greu de tradus - se dezvoltă geometria, teoria muzicei și astronomia. Filosofia presocratică s-a dezvoltat din filosofia naturii în regiunea ionică din Asia Mică în diferite școli: Filosofii naturii încercau să înțeleagă fenomenele naturale și modul lor de desfășurare. Primul filosof cu această tendință, în același
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
erau matematicieni renumiți și au influențat filosofia lui Platon, precum și ""Cartea elementelor"" a lui Euclid. Prin dovedirea imposibilității de a măsura rapoartele de lungime ale laturilor unui poligon regulat, au demonstrat că numerele raționle sunt insuficiente pentru determinarea acestor lungimi. Geometria, teoria muzicii, teoriile calendarului și ale rapoartelor astronomice, elaborate de școala pitagoreică au rămas valabile până după sfârșitul evului mediu. Într-o formă elementară, Heraclit pune bazele dialecticii cu două milenii înaintea lui Hegel. Celebra maximă "" Totul curge"" (πανα ρει
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
cunoaște foarte puțin despre doctrina acestei școli. Unul din reprezentații ei, Menedemos, a transferat sediul școlii la Eretria ("școala din Eretria"). Școala megarică a fost creată de Euclid din Megara (a nu se confunda cu matematicianul Euclid din Alexandria, creatorul geometriei clasice, zise "euclidiene"). Filosofii megarici au jucat un rol important în dezvoltarea logicii, dând preferință dialecticii, și a metafizicii. Reprezentanți ai școlii megarice: Filosofia clasică greacă s-a dezvoltat mai departe și în epoca elenistică. Astfel la Alexandria a luat
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
În trigonometrie și geometrie, triangulația este un mod de determinare a poziției unui punct prin măsurarea unghiurilor dintre aceasta și alte două puncte de referință a căror poziție este cunoscută și care constituie o bază fixă, în locul măsurării directe a distanței spre punct (trilaterație
Triangulație () [Corola-website/Science/332970_a_334299]
-
în analiză, a introdus noi metode în munca sa asupra funcțiilor algebrice (de exemplu: seriile lui Puiseux) și a contribuit la dezvoltarea mecanicii cerești. La 10 iulie 1871 a fost ales în unanimitate membru al Academieo Franceze de Științe, secția geometrie. Fiul său, Pierre Puiseux, a fost și el matematician, astronom și alpinist. Fratele său a fost istoricul Léon Puiseux. Mare alpinist și membru fondator al „Clubului Alpin Francez” (în franceză: Club alpin français), face parte din precursorii alpinismului fără ghid
Victor Puiseux () [Corola-website/Science/332997_a_334326]
-
detașat o bucată de metal, creând pe suprafața de rulare un gol de mai mult de 50 mm în lungime și de 10 mm în profunzime. 4.2. Deformare sau aliniere defectuoasă a șinelor - orice defecțiune legată de continuitatea și geometria șinei de cale ferată, care necesită scoaterea din funcțiune a șinei sau restricționarea imediată a vitezei permise. 4.3. Defecțiune de semnalizare rezultând într-o stare periculoasă a semnalului - orice defecțiune tehnică a sistemului de semnalizare (a infrastructurii sau a
LEGE nr. 55 din 16 martie 2006(*actualizată*) privind siguranţa feroviară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270357_a_271686]
-
sin 2a, cos 2a, │ │ │sin a + sin b, sin a - sin b, cos a + cos b, │ │ │cos a - cos b (transformarea sumei în produs) Aplicarea unor metode diverse pentru ● Aplicații vectoriale și trigonometrice în │ │4. Analizarea unor configurații geometrice pentru │geometrie: CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD) *Font 8* ┌───────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐ │ Competențe specifice │ Conținuturi 1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de │Mulțimi de numere │ │numere utilizate în algebră și a formei de scriere ● Numere reale: proprietăți ale puterilor cu │ │a unui număr
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
cu vectori pentru a │cu un scalar, proprietăți ale înmulțirii cu un │ │descrie configurații geometrice date │scalar; condiția de coliniaritate, descompunerea ● Rezolvarea triunghiului dreptunghic │ │2. Utilizarea unor tabele și formule pentru calcule│● Cercul trigonometric, definirea funcțiilor │ │în trigonometrie și în geometrie │trigonometrice: sin : [0,2Pi] → [-1,1], Analizarea și interpretarea rezultatelor │sin: ● Reducerea la primul cadran; formule │ │ │trigonometrice: sin (a + b), sin (a - b), │ │ │cos (a + b), cos (a - b), sin 2a, cos 2a, ● Modalități de calcul a lungimii unui segment
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
a unei│● Vectorul de poziție a unui punct │ │configurații geometrice plane date ● Vectorul de poziție a punctului care împarte 3. Utilizarea calcului vectorial sau a metodelor │un segment într-un raport dat, teorema lui │ │sintetice în rezolvarea unor probleme de geometrie │Thales (condiții de paralelism) │ │metrică ● Vectorul de poziție a centrului de greutate al │ │4. 1. Identificarea elementelor necesare pentru │Aplicații ale trigonometriei în geometrie │ │calcularea unor lungimi de segmente și a unor ● Formulele (fără demonstrație): cos (180° - x) │ │2. Utilizarea
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
a metodelor │un segment într-un raport dat, teorema lui │ │sintetice în rezolvarea unor probleme de geometrie │Thales (condiții de paralelism) │ │metrică ● Vectorul de poziție a centrului de greutate al │ │4. 1. Identificarea elementelor necesare pentru │Aplicații ale trigonometriei în geometrie │ │calcularea unor lungimi de segmente și a unor ● Formulele (fără demonstrație): cos (180° - x) │ │2. Utilizarea unor tabele și a unor formule pentru │= -cos x; sin (180° - x) = sin x │ │calcule în trigonometrie și în geometrie ● Modalități de calcul a
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
Aplicații ale trigonometriei în geometrie │ │calcularea unor lungimi de segmente și a unor ● Formulele (fără demonstrație): cos (180° - x) │ │2. Utilizarea unor tabele și a unor formule pentru │= -cos x; sin (180° - x) = sin x │ │calcule în trigonometrie și în geometrie ● Modalități de calcul a lungimii unui segment 3. 1. Identificarea caracteristicilor tipurilor de │Numere reale │ │numere utilizate în algebră și a formei de scriere ● Numere reale: proprietăți ale puterilor cu │ │a unui număr real în contexte variate │exponent rațional, irațional
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 28 iunie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 30 iunie 2016. (22^5) Actualizarea cărților funciare individuale derivate din cartea funciară a titlurilor de proprietate din sector cu geometria individuală a imobilelor, se poate realiza pe baza acordului unanim al proprietarilor cu privire la recunoașterea limitelor și a amplasamentelor, precum și a suprafeței imobilelor, iar în lipsa acordului unanim, pe baza unei hotărâri judecătorești definitive. ---------- Alin. (22^5) al art. 11 a fost
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273051_a_274380]
-
din cartea funciară a titlurilor de proprietate din sector, în care se menționează titularul dreptului de proprietate asupra parcelelor din titlurile de proprietate. (22^5) Actualizarea cărților funciare individuale derivate din cartea funciară a titlurilor de proprietate din sector cu geometria individuală a imobilelor, se poate realiza pe baza acordului unanim al proprietarilor cu privire la recunoașterea limitelor și a amplasamentelor, precum și a suprafeței imobilelor, iar în lipsa acordului unanim, pe baza unei hotărâri judecătorești definitive. (22^6) Proprietarul înscris în cartea funciară individuală
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 35 din 28 iunie 2016 (*actualizată*) privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272982_a_274311]
-
artistice. Pictură celor cinci artiști italieni futuriști este adaptată timpului în care trăiesc, constituindu-se în avangardă artistică, corespunzând avangardei tehnologice. Dacă unui observator neinițiat mecanismele, motoarele sau bicicletele i se par lipsite de poezie, pentru futurismul italian, dinamismul, forța, geometria mașinilor, viteza devin teme fundamentale. Creația futuriștilor datorează mult divizionismului ("„Pointilismului”") și cubismului, si a influențat, direct sau indirect, curentele artistice ale secolului al XX-lea, începând de la "cubofuturism" în Rusia (1910), până la reprezentanții artei "chinetice" în anii șaizeci. Muzee
Futurism () [Corola-website/Science/297581_a_298910]
-
de lucru mecanic de către forțe acționând din exterior asupra sistemului. O transformare a unui sistem închis în înveliș adiabatic se numește "transformare adiabatică". Sinteza rezultatelor experimentelor amintite constituie formularea clasică a "principiului întâi al termodinamicii": Conform unei teoreme fundamentale din geometria diferențială, rezultă că lucrul mecanic formula 22 produs într-o transformare adiabatică de la o stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este independent de stările intermediare (curba formula 25) și există o funcție formula 26 astfel încât formula 27 Funcția este o "funcție de stare
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
(n. 17 august 1601, Beaumont-de-Lomagne aproape de Montauban, Franța d. 12 ianuarie 1665, Castres, Franța) a fost un avocat, funcționar public și matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale vaste în diferite domenii ale matematicii, precursor al calculului diferențial, geometriei analitice și calculului probabilităților. Lui Fermat îi este atribuit într-o măsură mai mică calculul modern, în special, pentru contribuția sa referitoare la tangente și punctele staționare. Fermat este considerat de unii autori "părinte" al calculului diferențial "și" al teoriei
Pierre de Fermat () [Corola-website/Science/296852_a_298181]
-
îi este atribuit într-o măsură mai mică calculul modern, în special, pentru contribuția sa referitoare la tangente și punctele staționare. Fermat este considerat de unii autori "părinte" al calculului diferențial "și" al teoriei numerelor. A avut contribuții și în geometria analitică și probabilitate. S-a născut în orașul Beaumont-de-Lomagne din Occitania. Tatăl său, Dominic Fermat, era un bogat negustor de piei și consilier al orașului Beaumont-de-Lomagne. Copilăria și-a petrecut-o în orașul natal. Sub presiunea familiei, Fermat s-a
Pierre de Fermat () [Corola-website/Science/296852_a_298181]
-
publicându-și descoperirile în lucrarea: "Doctrinae analyticae inventum novum" ("Noua descoperire în doctrina analitică"), apărută în 1670. Ca matematician, Fermat a fost un autodidact, dar și un matematician diletant. Cu toatea acestea, a adus contribuții deosebite în domeniul teoriei numerelor, geometriei analitice (alături de René Descartes) și a fost creator al calculului probabilităților (alături de Blaise Pascal). A aplicat calculul diferențial pentru aflarea tangentei la o curbă. În 1639 a stabilit o metodă generală pentru rezolvarea problemelor de maxim și de minim, metodă
Pierre de Fermat () [Corola-website/Science/296852_a_298181]
-
arătat legătura acestora cu alte probleme de teoria numerelor. În domeniul algebrei, Fermat a furnizat o metodă de eliminare a unei necunoscute între două ecuații cu două necunoscute și a întreprins numeroase cercetări în legătură cu teoria ecuațiilor. A aplicat algebra în geometrie prin rezolvarea unor ecuații pe cale geometrică (rezolvarea grafică a ecuațiilor). A rezolvat ecuații cu numere întregi, precum și cuadratura a mai multor curbe. Fermat este unul dintre precursorii calculului probabilităților și a contribuit la deschiderea unei noi etape în teoria combinărilor
Pierre de Fermat () [Corola-website/Science/296852_a_298181]
-
noțiune de distanță dintre doi vectori. Este în special cazul spațiilor Banach și spațiilor Hilbert, care sunt fundamentale în analiza matematică. Din punct de vedere istoric, primele idei care au condus la noțiunea de spațiu vectorial pot fi găsite în geometria analitică, matricele, sisteme de ecuații liniare, și vectorii euclidieni din secolul al XVII-lea. Abordarea modernă, mai abstractă, formulată pentru prima dată de către Giuseppe Peano în 1888, cuprinde obiecte mai generale decât spațiul euclidian, dar o mare parte din teorie
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
vectorii euclidieni din secolul al XVII-lea. Abordarea modernă, mai abstractă, formulată pentru prima dată de către Giuseppe Peano în 1888, cuprinde obiecte mai generale decât spațiul euclidian, dar o mare parte din teorie poate fi văzută ca extensie ideilor din geometria clasică idei, cum ar fi drepte, planuri și analogii în dimensiuni superioare. Astăzi, spațiile vectoriale au aplicații în toată matematica, în științe și inginerie. Acestea sunt noțiunile liniar-algebrice adecvate pentru a trata sisteme de ecuații liniare; a oferi un cadru
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
a trata obiecte fizice sau geometrice, cum ar fi . Aceasta, la rândul său, permite examinarea proprietăților locale ale varietăților prin tehnici de liniarizare. Spațiile vectoriale pot fi generalizate în mai multe moduri, ceea ce duce la mai multe noțiuni avansate în geometrie și algebra abstractă. Conceptul de spațiu vectorial va fi explicat în primul rând prin descrierea a două exemple concrete: Primul exemplu de spațiu vectorial constă din săgeți într-un plan, pornind de la un punct fix (originea). Acestea sunt folosite în
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
elementul invers al oricărui vector sunt unice. Alte proprietăți rezultă din legea distributivității, de exemplu "a"v este egal cu 0 dacă și numai dacă "a" este egal cu 0 sau v este egal cu 0. Spațiile vectoriale rezultă din geometria afină prin introducerea de coordonate în plan sau în spațiul tridimensional. În preajma lui 1636, Descartes și Fermat au pus bazele geometriei analitice prin echivalarea soluțiilor unei ecuații cu două variabile, cu puncte de pe o curbă plană. În 1804, pentru a
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
dacă și numai dacă "a" este egal cu 0 sau v este egal cu 0. Spațiile vectoriale rezultă din geometria afină prin introducerea de coordonate în plan sau în spațiul tridimensional. În preajma lui 1636, Descartes și Fermat au pus bazele geometriei analitice prin echivalarea soluțiilor unei ecuații cu două variabile, cu puncte de pe o curbă plană. În 1804, pentru a obține soluții geometrice fără utilizarea de coordonate, Bolzano a introdus anumite operațiuni pe puncte, linii și planuri, predecesoarele vectorilor. Lucrarea sa
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]