56,594 matches
-
electorală. Ar fi mult mai aproape de realitate. 4.14. ORAȘ AL INSPIRAȚIEI Strategia de dezvoltare a Iașiului, orizont 2020, e prea generală și lipsită de concretețe. Ea trebuia axată mai mult pe analiza sectorului public local, care se află în gestiunea directă a Primăriei și unde pierderile si datoriile depășesc 1000 de miliarde de lei (CET, RATP). Strategia trebuia desfășurată pe programe sectoriale, iar acestea pe proiecte, cu recomandarea priorităților, cu determinarea necesarului de investiții, reparații, cheltuieli curente pe fiecare domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ieșean de ajutorare a lui Eminescu, s-a produs o schimbare. Domnișoara Cornelia Emilian, casiera comitetului, urmînd a-și continua studiile în străinătate, s-a convocat comitetul, în seara de 9 septembrie, acasă la tatăl său, pentru verificarea și predarea gestiunii, cu proces-verbal. A fost aleasă o nouă casieră, d-ra Louise Weitzecker. S-a constatat că gestiunea a fost ținută corect, cu toate actele puse în regulă, la venituri și la cheltuieli, însă, din cele 500 de liste împărțite în țară
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
urmînd a-și continua studiile în străinătate, s-a convocat comitetul, în seara de 9 septembrie, acasă la tatăl său, pentru verificarea și predarea gestiunii, cu proces-verbal. A fost aleasă o nouă casieră, d-ra Louise Weitzecker. S-a constatat că gestiunea a fost ținută corect, cu toate actele puse în regulă, la venituri și la cheltuieli, însă, din cele 500 de liste împărțite în țară, numai 59 erau înapoiate, împreună cu sumele lor; restul de 441 liste încă erau neînapoiate, iar din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și de comunicații: căi ferate, telegraf, telefon. Îndeosebi căile ferate au fost cele care, mărind regularitatea, volumul și viteza transporturilor spre uzine și spre marile orașe, au permis avântul comerțului pe scară mare, desfacerea ritmică a cantităților masive de produse, gestiunea fluxurilor de produse de la un stadiu de producție la altul 1*. Această fază coincide de asemenea cu punerea la punct a mașinilor destinate fabricării continue, în serie, care, amplificând viteza și cantitatea fluxurilor, au antrenat creșterea productivității cu costuri mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
rulantă. Faza II este dominată de „logica cantității”. Nu numai sfera industrială se modernizează rapid: marea desfacere se restructurează și ea, integrând în funcționarea sa mecanismele de raționalizare existente în sistemul productiv fordian: exploatarea economiilor de scară, metode științifice de gestiune și de organizare a muncii, diviziune intensivă a sarcinilor, volum mare de vânzări, prețurile cele mai mici posibil, marjă scăzută de beneficii, rotație rapidă a mărfurilor. Expresia „uzină de vânzare” datează din anii 1960: ea evidențiază presiunea logicii productiviste prezente
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
comportamente evidențiază faptul că, în prezent, corpul este considerat drept un material apt de a fi corectat ori transformat după voie, asemenea unui obiect lăsat la discreția subiectului. Chirurgia estetică, fecundarea in vitro, dar și consumul de substanțe psihotrope în vederea „gestiunii” problemelor existențiale ilustrează acest raport individualist cu trupul. De-acum înainte, subiecții vor să-și aleagă dispoziția, să-și controleze trăirea cotidiană, să devină stăpânii hazardului emoțional recurgând la medicamente psihotrope despre al căror consum se știe că nu încetează
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
destin" În vreme ce reflexivitatea consumativă tinde să se generalizeze, atacurile lansate contra dezlănțuirii nevoilor și-au schimbat direcția. Ecologia radicală și politică ce propovăduia, prin anii 1960-1970, austeritatea voluntară și „autolimitarea nevoilor” a lăsat locul cererilor de protecție a mediului, agroecologiei, gestiunii pe termen lung a resurselor Terrei. Utopiilor rupturii le-au succedat apelurile la salvgardarea „patrimoniului comun al umanității”, lozincilor „mâncați mai bine, consumați produse sănătoase” - elogiile slow food-ului. Ceea ce contează este, înainte de toate, apărarea marilor echilibre planetare, producerea de mărfuri
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
conducere trăiesc competiția, riscul sau timpul marcat de urgență ca pe niște mijloace de realizare personală, ar fi greșit să diagnosticăm o tendință de convertire masivă a salariaților la etosul performanței. În realitate, muncitorii hipermoderni văd în noile tehnici de gestiune a personalului nu atât promisiuni de fericire, cât norme generatoare de insecuritate profesională, de dificultăți și de presiuni tot mai mari. Mai mult suportate decât dorite, preceptele noului management sunt asimilate cu riscurile de concediere și cu revenirea la protecția
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nu este o tehnică pusă în serviciul depășirii de sine, ci căutarea unui „timp pentru tine”, în care „te ocupi de propria persoană” ca opțiune și mod de găsire a unor satisfacții compensatorii, a unui mijloc de a lua în gestiune segmente întregi ale existenței private. Sexul ca soluție?tc " Sexul ca soluție ?" Sexul a fost adesea prezentat ca un alt continent emblematic al supremației lui Superman. Interpretare care, de fapt, e departe de a fi nouă. Încă din anii ’50
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
spui „Înțeleg că ați auzit acest lucru, pentru că am auzit și eu. Cred că acest zvon s-a stârnit acum câțiva ani când ne-am mutat depozitul, dar în prezent, companii mari ca General Motors sau General Electric ne încredințează gestiunea lor și nu am avut nici o problemă până acum.” Celaltă persoană îți spune „Nu am încredere să cumpăr de la furnizorii de pe coastă. Cred că ar trebui să păstrăm locurile de muncă în țară.” Cu cât îl contrazici mai mult, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
sistem agricol de familie (Deerexe "Deere, Carmen D.", Léon, 1987). Sistemul agricol reprezintă un set integrat de activități care implică mult mai mult decât simpla producție agricolă și participarea la muncile câmpului. Creșterea animalelor, prelucrările agricole, transformarea și transportarea produselor, gestiunea resurselor naturale, punerea în vânzare a produselor și luarea de decizii în toate aceste privințe sunt alte aspecte importante ale sistemului. Iar participarea femeilor la procesul de producție agricolă este semnificativ mai mare dacă ținem seama de toate aceste activități
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
În ceea ce privește valurile de fuziuni și achiziții, așa cum s-a Întâmplat În anii ’20 când s-a trecut de la o structură organizatorică unidivizională (firma U), la o structură multidivizională (firma M). Această din urmă formă de organizare, mult mai performantă În ceea ce privește gestiunea informațiilor, facilitează integrarea firmelor absorbite, care pot deveni departamente autonome ale firmei mamă. Urmarea operațiunilor de fuziuni și achiziții conglomerate a fost apariția firmei holding În anii ’60, ceea ce a reprezentat o altă inovație organizațională. La categoria inovațiilor de natură
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
bani, achizitorul Își asumă Întregul risc și beneficiile generate de operațiune. În afară de acestea, este ocolită problema diluării părții deținute În capital și a profiturilor acționarilor. Alegând această modalitate de plată, achizitorul va fi scutit de influența companiei țintă atât În ceea ce privește gestiunea, cât și În privința controlului noului grup. Această modalitate de plată reflectă Încrederea achizitorului În alegerile sale, hotărârea sa de a reuși și abordarea sa tactică pentru ca operațiunea să fie bine percepută de piață (Gouali, 2009, p. 265). Plata În bani
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
note explicative) și mai puțin asupra prezentării tehnicilor de contabilitate creativă. Termenul de contabilitate creativă a apărut în anii ’80 în Marea Britanie, ocazie cu care desemna tehnicile de maximizare a beneficiilor obținute de întreprinderi, rezultate nu dintr-o mai bună gestiune a resurselor, ci din artificii contabile, în scopul atragerii de noi investitori. Ulterior, această expresie a fost reabordată în literatura de specialitate, termenul de contabilitate creativă fiind însoțit în general de o conotație negativă. Pe plan internațional s-au scris
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
de claritate, am preferat ca în cadrul acestei lucrări să folosesc următoarea clasificare: 1) practici ale contabilității creative privind performanța entităților: managementul rezultatului prin politicile și opțiunile contabile ale entităților; managementul rezultatelor prin interpretarea principiilor contabile; managementul rezultatului prin deciziile de gestiune adoptate de entități; 2) practici ale contabilității creative privind poziția financiară a entităților: cosmetizarea poziției financiare a entităților prin prezentarea eronată a activelor și datoriilor; alte metode folosite pentru cosmetizarea poziției financiare a entităților. În cadrul celui de-al doilea capitol
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
context am urmărit să tratez practicile creative care se regăsesc la nivelul performanței întreprinderii și am avut în vedere atât limitele care provin din aplicarea politicilor contabile, cât și limitele care provin din aplicarea principiilor contabile și a deciziilor de gestiune. Contul de profit si pierdere este situația financiară care măsoară succesul sau performanța activității unei întreprinderi, referitoare la o perioadă dată. Este vorba despre performanța financiară a entității respective. Având în vedere faptul că rezultatele contabile sunt consecința aplicării unei
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
informațională, în sensul restabilirii încrederii utilizatorilor în informațiile cuprinse în cadrul situațiilor financiare. Totodată, tema de cercetare propusă va avea un aport semnificativ la dezvoltarea cunoașterii în domeniu; prin această cercetare sunt utilizate cunoștințe din domenii diverse precum: contabilitate, analiză financiară, gestiunea financiară a întreprinderii, audit, guvernanță corporativă și drept. Nu în ultimul rând, cartea Contabilitate creativă - de la idee la bani. Cu exemple practice va contribui la îmbogățirea literaturii și practicii economice în general și de contabilitate în special, din următoarele considerente
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
creativă sau „contabilitate imaginativă și contabilitate de intenție”<footnote Feleagă N., Controverse contabile, dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității, Editura Economică, București, 1996, p. 145. footnote> desemna tehnicile de maximizare a beneficiilor obținute de întreprinderi, rezultate nu dintr-o mai bună gestiune a resurselor, ci din artificii contabile, în scopul atragerii de noi investitori. În continuare, această expresie a fost reabordată frecvent în literatura de specialitate, însă puțini autori au reușit să elaboreze definiții precise, termenul de contabilitate creativă fiind însoțit în
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
context contabilitatea nu-și va mai putea îndeplini obiectivul de a asigura reflectarea unei imagini fidele a realității; spre deosebire de părerile anterioare, pentru B. Rybaud-Turillo și R.Teller (1997) apariția contabilității creative pare să rezulte dintr-o evoluție a științelor de gestiune, deoarece în accepția acestor autori contabilitatea creativă este un instrument de ameliorare a situațiilor financiare, „fiind o consecință a ingineriilor financiare și fiscale” și reprezintă cu siguranță o evoluție logică și firească în practica profesio niștilor contabili<footnote Rybaud-Turillo B.
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
în practicile românești de contabilitate, îmbunătățirea conținutului planului de conturi și a regulilor de funcționare a conturilor, precizarea clară a normelor de certificare a conturilor, precizarea raportului dintre contabilitate și fiscalitate, definirea unui set minimal de norme privind contabilitatea de gestiune și promovarea participării profesiei contabile liberale la dezvoltarea și perfecționarea contabilității din țara noastră. Și, de ce nu, în ultimă instanță „crearea și dezvoltarea unei școli autentice - școli naționale -, comparabilă cu marile școli contabile ale lumii și competitivă”.<footnote Feleagă N.
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
a avea un efect pozitiv asupra cursului acțiunilor, aceștia înșiși vor fi incitați să facă publice aceste informații. Astfel, ei vor reuși să se diferențieze pe piața financiară ale cărei previziuni se pot forma pe baza acestor indicatori. În consecință, gestiunea informației contabile le permite directorilor întreprinderilor să influențeze în avantajul lor percepțiile investitorilor cu privire la rentabilitatea întreprinderii. Un simplu anunț nu este suficient, întrucât directorii întreprinderilor neperformante pot ascunde situația lor financiară reală. Akerlof a demonstrat ca un semnal trebuie să
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
prezentării contului de rezultate; impactul asupra prezentării bilanțului. Același autor, după un studiu mai amănunțit al practicilor de contabilitate creativă, elaborează trei ani mai târziu următoarea clasificare a practicilor creative: window dressing: ameliorarea structurii financiare a întreprinderii în mod artificial; gestiunea rezultatului, care se concretizează în: - acțiuni directe asupra rezultatului și deci cu incidență directă asupra rezultatului pe acțiune; - acțiuni asupra variației rezultatului pe acțiune, prin diminuarea rezultatului anilor mai prosperi și transferarea surplusului asupra anilor cu rezultate mai slabe, tehnică
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
footnote> folosește următoarea clasificare: acțiuni asupra contului de profit și pierdere: - care au la bază limite provenite din aplicarea principiilor contabile; - care au la bază limite provenite din aplicarea politicilor contabile; - care au la bază limite provenite din deciziile de gestiune; acțiuni asupra bilanțului. Concluzie În urma analizei clasificărilor, putem să tragem concluzia că fiecare tipologie are limitele sale, determinate de: caracterul reductor al oricărei tipologii; impacturile multiple ale anumitor procedee; mecanisme financiare realizate pentru ele însele, având drept consecință (indirectă) modificarea
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare. 2.1.1. Contabilitatea - sursă informațională primordială pentru utilizatorii situațiilor financiare. De la situații financiare, la rapoarte financiare Contabilitatea este știința, tehnica și arta stăpânirii afacerilor, care are ca scop „măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor juridice și fizice”. Pentru îndeplinirea acestor sarcini, contabilitatea „trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
de neînlocuit, „deopotrivă o știință și o artă în urmărirea existenței și mișcării capitalurilor și utilităților, stabilirii rezultatelor activității și plasării lor și totul de maniera ca afacerile să beneficieze permanent de suportul bănesc necesar.”<footnote Drăgan C.M., Contabilitatea de gestiune, Editura Academiei Române, București, 1978. footnote> Contabilitatea poate fi catalogată drept știință, deoarece are un obiect și un scop bine definit, în atingerea căruia dispune de mijloace proprii. Prof. univ. C.G. Demetrescu definește contabilitatea pe trei coordonate: obiectul, scopul și mijloacele
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]