5,875 matches
-
o declarație pe propria răspundere că câinele-i câine și nu femelă iar dânsu să semneze ca martor. Păi dânsu-i tocmai câinele în discuție... Și ce te deranjează ?! Personal am văzut câini care numără, care cântă, care recunosc literele sau imită vocea delfinilor dacă sunt băgați în apă...Ați scris ? Da. Perfect. Acum mergem mai departe. În sfârșit ! Mergem o fuguță acasă să ne aducem ochelarii. Ați putea apela la un ziar de pe masa sălii de așteptare desigur nu pentru a
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
trecute un copil necunoscut s-a năpustit asupra mea În plină viteză și m-a plesnit cu un plic peste față. Din plic a căzut o bucățică de carton pe care-am citit, scris cu majuscule decupate din ziar: „Crocodil Imită scîncetul copiilor, ca să-l atragă În capcană pe om”. Am ascultat cu atenție și, Într-adevăr, mi s-a părut că aud crocodili imitînd scîncete de copii dincolo de perete, În puterea nopții. CÎt despre portar, se făcea tot mai des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
căzut o bucățică de carton pe care-am citit, scris cu majuscule decupate din ziar: „Crocodil Imită scîncetul copiilor, ca să-l atragă În capcană pe om”. Am ascultat cu atenție și, Într-adevăr, mi s-a părut că aud crocodili imitînd scîncete de copii dincolo de perete, În puterea nopții. CÎt despre portar, se făcea tot mai des că nu mă cunoaște și nu-mi dădea drumul În bloc, așteptînd să-l rog cel puțin un sfert de ceas, să-i arăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dintre modalitățile cele mai bune de a recrea gîndirea unui om constă În a-i reconstitui biblioteca.” Marguerite Yourcenar. Sau În a-i citi cărțile pe care-ar fi vrut să le scrie. Înghesuite-n cele două corpuri de bibliotecă imitînd lemnul: Pendulul lui Foucault. Idiotul. Ulise. Al lui Joyce, nu al lui Homer. Bila vrăjită. Moarte pe credit. Secretul pădurii bătrîne. Trilogia New York-ului. Colecționarul. Schimb de dame. Toate cărțile lui Faulkner, minus ultima. Aproape tot ce-a scris Cehov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mînă și acuză lumea Întreagă de pe acoperiș. Vine bîzÎind elicopterul, simbol. El cade și moare. Privește Înainte cu mînie este un simbol și totodată un film dezastruos pentru că n-are nici o legătură cu parafrazarea discutată ori cu cinematograful, ci doar imită. Imită fără reținere și fără nici o surdină, un filtru, o batistă, o realitate ea Însăși falsă, imită filmul italian al anilor cincizeci, ca și pe cel rusesc din aceeași perioadă, fără, evident, urmă de priză emoțională a se vedea secvențele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și acuză lumea Întreagă de pe acoperiș. Vine bîzÎind elicopterul, simbol. El cade și moare. Privește Înainte cu mînie este un simbol și totodată un film dezastruos pentru că n-are nici o legătură cu parafrazarea discutată ori cu cinematograful, ci doar imită. Imită fără reținere și fără nici o surdină, un filtru, o batistă, o realitate ea Însăși falsă, imită filmul italian al anilor cincizeci, ca și pe cel rusesc din aceeași perioadă, fără, evident, urmă de priză emoțională a se vedea secvențele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu mînie este un simbol și totodată un film dezastruos pentru că n-are nici o legătură cu parafrazarea discutată ori cu cinematograful, ci doar imită. Imită fără reținere și fără nici o surdină, un filtru, o batistă, o realitate ea Însăși falsă, imită filmul italian al anilor cincizeci, ca și pe cel rusesc din aceeași perioadă, fără, evident, urmă de priză emoțională a se vedea secvențele cu banda de copii, furate de la partizani , și o face excepțional de prost, apoi imită pînă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Însăși falsă, imită filmul italian al anilor cincizeci, ca și pe cel rusesc din aceeași perioadă, fără, evident, urmă de priză emoțională a se vedea secvențele cu banda de copii, furate de la partizani , și o face excepțional de prost, apoi imită pînă și imitația și apar cadre „americane”, cu urmăriri de mașini penibile, desene cu spray-ul new yorkez pe zidurile din chirpici și veșnicul erou total, adumbrit, ratat dar neînvins muncitoresc, astfel Încît fără să vrei reții scene cu Fane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
De 15 ani scrie-ntruna, apărîndu-i cîte un roman În fiecare an, toamna. Și fiecare roman devine imediat bestseller. Amélie este un fenomen aproape planetar. În multe locuri din lume au apărut cluburi de fani, oamenii (mai ales fetele) Îi imită modul de a se Îmbrăca, de a vorbi, de a mînca (mănîncă fructe putrede) etc. Acid sulfuric este un pamflet Împotriva telespectatorilor care se Îndoapă cu imagini horror. „SÎnteți niște porci”, exclamă eroina bună la un moment dat. Perfect de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
antrena să stea ca un băiat. — Trebuie să-nvăț să-mi țin mîinile cum trebuie. — MÎinile să n-aibă treabă cu capu’. Asta știu. Ar fi mai ușor dac-aș avea un băiat de vîrsta mea pe care să-l imit. — Imită-mă pe mine. Ar fi firesc așa, nu? Da’ n-o să rîzi de mine? — Poate c-o să rîd. — Doamne, sper să nu-ncep să mă port ca o fată cît stăm ascunși. — Stai liniștită. — La umeri și la picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să stea ca un băiat. — Trebuie să-nvăț să-mi țin mîinile cum trebuie. — MÎinile să n-aibă treabă cu capu’. Asta știu. Ar fi mai ușor dac-aș avea un băiat de vîrsta mea pe care să-l imit. — Imită-mă pe mine. Ar fi firesc așa, nu? Da’ n-o să rîzi de mine? — Poate c-o să rîd. — Doamne, sper să nu-ncep să mă port ca o fată cît stăm ascunși. — Stai liniștită. — La umeri și la picioare arătĂm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cu Ion Creangă, urmat de Carageani și Iacob Negruzzi. Cel care dădea tonul la râs era amfitrionul - Vasile Pogor - care se tăvălea râzând... Îndată ajungem acasă, vere. Până atunci, însă, să-ți mai spun una de-a lui Creangă. El imita - cu accent ardelenesc - pe profesorul Suciu, care la propunerea de a se introduce o taxă pentru burlaci, numită „burlăcărit”, el ar fi răspuns cam așa: Onorabilul cetățean cere bunăoară ca noi burlacii să plătim de pildă sau de exemplu firește
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
creste și goluri carpatine Pe unde gândul trece, tăcut și de prisos... Nu-s valurile-aceleași, nici timpul nu-i prezent Să ne păstreze umbra, din clipe fericite, Nici pescărușu-acela, ce mă striga strident Prin vocea ta pornită, oricum, ca să-l imite... În străveziul apei, conturul de atunci, Plecat la întâmplare, mai bântuie prin valuri, Iar sentimentul gingaș, nevrând ca să-l arunci, Pe mare hoinărește și-n unda dintre maluri... Ce-l soarbe și-l împinge, mereu spre infinit, Până-n uitări aride
?NTOARCERE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83813_a_85138]
-
la capătul căreia atârna ciutura grea din lemn, cu doagele năpădite de mușchi verde, fie vară, fie iarnă. Se oglindea în apa clară, tulburată de picăturile prelinse de pe ciutură, care desenau cercuri concentrice. Odată strigase privind în jos, adâncul întunecat imitându-l. Era tare încântat de ecou, credea că nimeni nu mai știa ce fenomene ciudate se produceau acolo, în întuneric. Gândea că-i va uimi pe toți cu descoperirea lui. Ridicându-se de deasupra fântânii, tresări deodată atent. Apăruse pe
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
sau o categorie socială. Amintim dintre acestea lucrarea „Domnită” cioplita în lemn, policroma, splendida prin plasticitate, „Portret”, în ipsos, „Negresa” transpusa în gips și patinata pentru a sublinia și prin culoare tipologia, „Taranca” realizată de asemenea în gips și patinata imitând bronzul. În general, artista se concentrează asupra modelului, observând cu atenție datele caracteristice, preferând subordonarea transpunerii și interpretării imaginii, sugestiilor plastice ale acesteia. Amintim de asemenea portretele unor personalități din lumea științifică, lucrări transpuse în piatră sau în bronz și
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
fetele o sărbătoresc încă de când erau la grădiniță. Au și costume și le-au luat cu ele: Lucy are costum de vrăjitoare, negru, cu pelerină neagră, pălărie țuguiată, la care adaugă mătura; Shelley are un cearșaf alb tăiat așa încât să imite o fantomă. Seara, pe la nouă, fetele se hotărăsc să meargă pe la case cu „Ne dați ori nu ne dați”. Și pentru a-i pedepsi pe cei care nu le dau nimic, iau cu ele ketchup, săpun lichid și ulei. Dar
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3086]
-
sau o categorie socială. Amintim dintre acestea lucrarea „Domnită” cioplita în lemn, policroma, splendida prin plasticitate, „Portret”, în ipsos, „Negresa” transpusa în gips și patinata pentru a sublinia și prin culoare tipologia, „Taranca” realizată de asemenea în gips și patinata imitând bronzul. În general, artista se concentrează asupra modelului, observând cu atenție datele caracteristice, preferând subordonarea transpunerii și interpretării imaginii, sugestiilor plastice ale acesteia. Amintim de asemenea portretele unor personalități din lumea științifică, lucrări transpuse în piatră sau în bronz și
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
și alcătuirea interioară. În primele momente nu avu intenția să se oprească pentru o examinare atentă. Și apoi, surprinse o mișcare cu coada ochiului. O lumină. Se aplecă și se uită atent la o cutie lungă de metal, parțial transparentă, imitând grosolan forma unui coșciug, până și în privința căptușelii colorate și aparent costisitoare. Interiorul era ușor curbat pentru a forma un canal îngust. De-a lungul canalului se rostogolea o bilă de lumină. Se răsturna încet, trecând aproximativ un minut până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
descărcată în prezența lui nu-i putea scăpa. Și în momentul când atingea propria sa variație, a masei critice, putea porni o reacție în lanț la orice atingere. Avea o slăbiciune, și oamenii și-o însușiseră, în felul lor lacom. Imita gândul. Sau așa părea. Așa părea. Marea întrebare pe care Clane, și înaintea lui anticii, și-o puseseră observând această remarcabilă caracteristică era: Să fi însemnat oare că omul controla universul sau că universul îl controla pe om? -----------------
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
oră. Și-a găsit o slujbă, la un magazin. Patronii au fost de părere că accentul ei demodat le va face plăcere clienților. A fost concediată în mai puțin de o lună, motivul principal fiind acela că se apucase să imite accentul celei mai puțin educate dintre vânzătoare și, în parte, pentru că uneori nu venea deloc la serviciu. Acum era foarte sigură că urma să aibă un copil. Și, pentru că soțul ei încă nu o abandonase de tot, i-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
Brăduț. Mă gîndesc des la el. Cu emoție, a inimii și a gîndului, cum ar spune Noica. Pe ușa dormitorului atîrnă un clovn puțin nătîng. Aduce cu el, de asta-l și păstrez acolo. Ce talent la imitat avea! Îl imita pe Iordan, o imita pe Etta, mama mea, o imita pe Liselle, maică-sa (femeile din vremea de dinainte, cum îmi place s-o numesc, aveau cele mai duioase nume). În vacanțele de la Mănăstirea Neamț, îi imita pe cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la el. Cu emoție, a inimii și a gîndului, cum ar spune Noica. Pe ușa dormitorului atîrnă un clovn puțin nătîng. Aduce cu el, de asta-l și păstrez acolo. Ce talent la imitat avea! Îl imita pe Iordan, o imita pe Etta, mama mea, o imita pe Liselle, maică-sa (femeile din vremea de dinainte, cum îmi place s-o numesc, aveau cele mai duioase nume). În vacanțele de la Mănăstirea Neamț, îi imita pe cei doi motani ai bucătăresei, sumbri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și a gîndului, cum ar spune Noica. Pe ușa dormitorului atîrnă un clovn puțin nătîng. Aduce cu el, de asta-l și păstrez acolo. Ce talent la imitat avea! Îl imita pe Iordan, o imita pe Etta, mama mea, o imita pe Liselle, maică-sa (femeile din vremea de dinainte, cum îmi place s-o numesc, aveau cele mai duioase nume). În vacanțele de la Mănăstirea Neamț, îi imita pe cei doi motani ai bucătăresei, sumbri și vărgați, Avacuc și Avacum; părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
imitat avea! Îl imita pe Iordan, o imita pe Etta, mama mea, o imita pe Liselle, maică-sa (femeile din vremea de dinainte, cum îmi place s-o numesc, aveau cele mai duioase nume). În vacanțele de la Mănăstirea Neamț, îi imita pe cei doi motani ai bucătăresei, sumbri și vărgați, Avacuc și Avacum; părea că are pîntecul cu greutate și barba părintelui stareț, chemîndu-l pe tata de peste gard. Haideți domnu' profesăr, la un rachiu de creștin". De izmă, adică. Brăduț putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe cei doi motani ai bucătăresei, sumbri și vărgați, Avacuc și Avacum; părea că are pîntecul cu greutate și barba părintelui stareț, chemîndu-l pe tata de peste gard. Haideți domnu' profesăr, la un rachiu de creștin". De izmă, adică. Brăduț putea imita orice. De la vechiul Buik al unchiului Iordan la nu'ș ce vietate. Pe crabul scos de sub pietrele cascadei de pe rîul Nil l-a imitat cu cascadă cu tot. Și-a dorit să facă actorie, ce altceva? Cu un prim prilej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]