5,442 matches
-
faptul că în geneza psihozelor colective stau două grupe de factori: sublimarea și descărcarea. Ambele procese au un caracter complementar și ele urmăresc eliberarea sau evitarea, respectiv descărcarea și sublimarea unor tensiuni sau conflicte, acumulate fie în Supra-Eul, fie în Inconștientul grupului social-uman. Sublimarea și descărcarea au aceeași semnificație, în cazul de față, ca cea din sfera psihanalizei. Ele sunt mecanisme prin intermediul cărora se produc manifestările întâlnite în cursul psihozelor colective. Vom analiza în continuare formele psihozelor colective. Formele psihozelor colective
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cum ar fi următoarele: grupurile Hippy, secte religioase sau pseudoreligioase, suicid colectiv, ritualuri sacrificiale sataniste etc. Aceste manifestări au un caracter emoțional. 3) Psihozele de descărcare Această categorie de psihoze colective se află în relație directă cu conținutul pulsional al Inconștientului colectiv al maselor sociale. Pulsiunile reprimate ale maselor, acumulate în timp, dau naștere la o mare încărcătură tensională, care se descarcă exploziv și haotic. Ele sunt considerate, din acest motiv, psihoze de descărcare pulsională. La baza acestui tip de manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obligatoriu, trebuie adăugate măsuri de reformă socială, a sistemului de valori și a tipului de relații interumane, de normare a regimului puterii în stat, măsuri de educație și instrucție corespunzătoare, care să asigure un echilibru stabil între regimul descărcării pulsiunilor Inconștientului colectiv, și regimul de normare valorică moral-spirituală și socio-culturală al Supra-Eului colectiv. Toate acestea se înscriu în cadrul unui program complex de organizare social-politică și economică a statului, precum și în instituirea unor măsuri de psihoprofilaxie colectivă care să fie înscrise în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Hobbes, Rousseau și Hegel. Putem afirma că raporturile omului sau ale grupelor umane cu statul, se exprimă prin acțiunile pe care le exercită asupra acestora corpul politic și statul. Corpul politic reunește „instincte, pasiuni, reflexe, un dinamism și structuri psihologice inconștiente; tot acest ansamblu fiind supus nevoilor prin constrângere legală, comandată de o idee și de decizii raționale”, afirmă J. Maritain. Spre deosebire de acesta, „Statul este acea parte a corpului politic al cărui obiect special este menținerea legii, promovarea prosperității comune și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de factură morbidă. Ecolalie: repetarea de către bolnav a cuvintelor și frazelor pronunțate de o altă persoană. Ecomimie: imitarea repetitivă de către un bolnav a expresiei mimice a interlocutorului său. Ecopraxie: imitarea de către bolnav a gesturilor unei persoane. Encoprezis: pierderea involuntară și inconștientă a materiilor fecale datorită unei reacții emoționale, în cursul somnului sau în stările de deteriorare psihică gravă (demențe, idioție etc.). Endogenie: concepție etiologică conform căreia bolile psihice au o cauză endogenă, provenind din interiorul personalității bolnavului, datorită unor dispoziții constituționale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tratat de dezinformare, Editura Antet, București, 2000. R.V. Joule; J.L. Beauvois, Tratat de manipulare, Editura Antet, București, 1997. B. Ficeac, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, București, 2004. FILENAME \p C:\Carti operare\Tratat de pihopatologie\Tratat de psihopatologie 1 operat.doc PAGE 562 Inconștientul colectiv Eul colectiv actual Anticiparea proiectivă a viitorului Evenimentele trecutului (istoria) Supra-Eul colectiv Inconștientul colectiv (pulsiunile grupului uman) Eul colectiv (grupul social-uman) Perspectiva viitorului ca evoluție Experiența istorică a trecutului Supra-Eul colectiv (idealurile sociale)
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Editura Antet, București, 1997. B. Ficeac, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, București, 2004. FILENAME \p C:\Carti operare\Tratat de pihopatologie\Tratat de psihopatologie 1 operat.doc PAGE 562 Inconștientul colectiv Eul colectiv actual Anticiparea proiectivă a viitorului Evenimentele trecutului (istoria) Supra-Eul colectiv Inconștientul colectiv (pulsiunile grupului uman) Eul colectiv (grupul social-uman) Perspectiva viitorului ca evoluție Experiența istorică a trecutului Supra-Eul colectiv (idealurile sociale)
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-l salvezi." Ființa umană nu poate să nu atribuie gînduri și sentimente celor-lalți. Comportamentele, proiectele, deciziile noastre nu pot să nu proiecteze ipoteze, să nu exprime certitudini în privința persoanelor cu care intrăm în contact. E un proces în mare măsură inconștient: nu se poate să nu împrumutăm posibile și imposibile celor cu care trăim, muncim, pe care-i întîlnim, la care visăm. Pentru înger este imposibil ca George Bailey să nu sară în apă ca să-l salveze. Ce sunt? Un ansamblu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să nu încerce să-l salveze pe Bailey. Imposibilul lor este fructul muncii, recompensa curajului lui George Bailey. Spontaneitatea și forța acestui imposibil dau măsura puterii de care se bucură eroul nostru. Puterea noastră nu rezidă în capacitatea calculată sau inconștientă de a face ca posibilele și imposibilele noastre să devină ale altora? Lumea care există ar fi putut să nu fie. Cu acordul Celui de Sus, îngerul îl face pe Bailey să descopere ce ar fi fost lumea dacă el
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este o constrîngere exterioară: ea este zămislită de posibilele și imposibilele pe care mi le creez. Ele se pot răsturna, inversa, prăbuși, reconfigura în fiecare clipă. A crea-reconstrui posibile și imposibile e un proces elementar, spontan, permanent, în mod esențial inconștient, de necontrolat. Zămislite de procesul incontrolabil al imaginației, posibilele și imposibilele îmi pătrund în minte, în suflet, în trup. Sunt un ansamblu de relații: sunt posibilele și imposibilele pe care le împrumut celorlalți, în lumina cărora îi privesc și îi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prezentată ne face extrem de responsabili în plan personal și colectiv: nici vorbă să mai invocăm situația, circumstanțele, contextul, constrîngerile (economice, tehnologice...). A fi responsabil înseamnă a te apleca aupra posibilelor și imposibilelor proprii, a le asuma, integrînd, deci, o componentă inconștientă, necontrolabilă a ființei. Cum să trăiești? Cum să eviți, mai ales, să te comporți ca o cireadă de vite? Înlocuim noi, oare, "dorința nefastă" (a domina, a fi dominat), voința de cunoaștere a realității, deci infantilizarea, cu atitudinea sugerată de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și colaboratorii săi (1992) afirmă că sunt vândute atât de multe strategii ineficiente companiilor, încât ar trebui să se înființeze un fel de agenții de protecție a firmelor, „pentru a-i feri pe directorii de corporații sau agenții, vulnerabili și inconștienți, de oamenii de știință, consultanții și managerii lipsiți de scrupule și inconștienți care le promit salvarea, dar, de fapt, nu le oferă decât tehnologii netestate, inutile sau chiar dăunătoare”. Partea a IV-a. Transformarea bunelor intenții în performanță de vârf
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ineficiente companiilor, încât ar trebui să se înființeze un fel de agenții de protecție a firmelor, „pentru a-i feri pe directorii de corporații sau agenții, vulnerabili și inconștienți, de oamenii de știință, consultanții și managerii lipsiți de scrupule și inconștienți care le promit salvarea, dar, de fapt, nu le oferă decât tehnologii netestate, inutile sau chiar dăunătoare”. Partea a IV-a. Transformarea bunelor intenții în performanță de vârf 14. Stabilirea obiectivelor pentru a modela comportamentul Grăbește-te încet. Benjamin Franklin
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
deviere) a sunetului ocazional față de "sunetul uz" (= fonem), iar această alunecare dacă se manifestă în mod repetat în aceeași direcțe provoacă la un moment dat schimbarea sunetului inițial în altul 195. Dar, precizează Philippide, deși pornesc ca fenomene naturale și inconștiente (determinate de baza articulatorie), schimbările lingvistice (în măsura în care au într-adevăr un efect asupra evoluției limbii) tind să se socializeze și să devină conștiente. Urmărind în continuare concepția lui Eugen Coșeriu, se remarcă afirmația că, spre deosebire de fenomenele naturale care se produc
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
poate aduce progres în acest caz este admiterea existenței unor diferențe de origine, de funcționare și de evoluție între limba populară și limba literară, fapt care ar permite observarea că, pe terenul limbii populare, acționează în mod deosebit factori întîmplători, inconștienți și comunitari, în vreme ce, pe terenul limbii literare, prevalează factorii volitivi, teleologici, motivați conșient și individuali. Ca atare, schimbarea lingvistică poate fi înțeleasă ca manifestîndu-se în parte diferit la cele două niveluri ale limbii, la nivel popular avînd aplicabilitate teoria dezvoltată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
proprie cu corectitudine și de a interpreta și înțelege ceea ce alți indivizi ai aceleiași comunități lingvistice i-ar putea comunica. El posedă deci facultatea de a vorbi și, pe lîngă aceasta, cunoaște limba, posedă în formă interiorizată și în manieră inconștientă mecanismele care susțin structura gramaticală a limbii sale și elementele fundamentale care se organizează prin această structură. Această cunoaștere a propriei limbi alcătuiește știința lingvistică, iar convertirea ei în capacitate de a genera, ca vorbitor, și de a valorifica, ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și la exprimarea prin limbă. În psihic este cuprinsă conștiința, expresie nu numai a relației cu lumea înconjurătoare, ci și a reflectării propriei ființe. Imposibilitatea existenței, dezvoltării și manifestării conștiinței în afara limbii este un aspect evident, dar chiar fenomenele psihice inconștiente nu se pot determina fără a fi structurate în formele lingvistice. De aceea, tratamentul psihologic, care vizează deseori eliberarea de formele travestite ale dorințelor, emoțiilor sau ideilor refulate (alungate în subconștient și existente în formă inconștientă) presupune o comunicare menită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dar chiar fenomenele psihice inconștiente nu se pot determina fără a fi structurate în formele lingvistice. De aceea, tratamentul psihologic, care vizează deseori eliberarea de formele travestite ale dorințelor, emoțiilor sau ideilor refulate (alungate în subconștient și existente în formă inconștientă) presupune o comunicare menită să realizeze conștientizarea impulsurilor refulate. Sînt deci suficiente argumente care să fundamenteze ideea că nici manifestarea reflectorie individuală și nici determinările reflectorii interumane, ca fenomene psihice colective, nu se pot contura în afara limbii. Din acest motiv
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de folosire, formîndu-și și consolidîndu-și știința, conștiința și competența lingvistică. Vorbitorul intuiește însă că atît componentele limbii, cît și regulile lor de folosire sînt relativ fixe dar au și o oarecare mobilitate, situație care îi permite anumite inovații (conștiente sau inconștiente), deși, în mod obișnuit, orientarea sa este de a le respecta. În aceste condiții, el tinde în activitatea de utilizare a limbii, în vorbire, să fie cît mai aproape de norma socială, care decurge pe de o parte din rezultatul evoluției
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la altul numai ca intensitate și ca obiect. De aceea, efuziunea sentimentului, deși individuală, rezonează la nivel social, în alte circumstanțe receptarea poeziei fiind imposibilă. Poezia este lirism, adică sentiment, iar cel mai puternic sentiment este iubirea, fiindcă reprezintă tendința (inconștientă) a omului spre imortalitate și, ca atare, deși trăit singular, acest sentiment este general uman și etern. S-ar putea spune de aceea că, în poezie, iubirea este un paliativ la răspunsul în legătură cu nemurirea, problemă frecventă pe terenul filozofiei, și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
individ care este caracterizat prin acele trăsături în general, deci și ca reprezentant al celorlalți indivizi din specia lui. Această stare de lucruri se reflectă în conștiință, încît principiul universalității individului devine operant fără o reflecție specială, adică în mod inconștient, și nu este nevoie, de aceea, de inducție pentru a atribui caracter general individualului, cum nu este nevoie de inducție atunci cînd se operează cu semne în loc de lucruri 357, fiindcă asociația ideilor 358, fundamentată pe o experiență multilaterală, instituie principiul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
scop. Acest principiu are un caracter finalist, rezultă că întreg universul este predeterminat. Orice are a respecta planul divin, doar că această respectare se distribuie diferit în cazul lucrului și în cazul omului. Dacă lucrul se supune predeterminării în mod inconștient , numai omul face acest act de supunere la predestinare conștientizând ordinea divină. Prin ordinea divină, divinitatea prescrie categorii de acțiuni, nu acțiuni particulare, astfel încât omul este liber să decidă în interiorul acestor categorii de acțiuni, adică el poate decide o acțiune
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
fiziologică a persoanelor”. Din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția a II-a: “Agresiune - atac Împotriva unei personae sau a unui stat - Din lat. aggressio-atac”. Gorgos definește agresivitatea ca “ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, in scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect investit de semnificație, conduite resimțite ca atare și neprovocate de acesta”. Registrul de manifestare a agresivității se extinde de la atitudinea pasivă și indiferentă, evitare, refuzul de a Înțelege sau
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
în sens metafizic, «Trebuie întotdeauna să știu când am dureri.», aceasta face pur și simplu de prisos cuvântul «știu»; și în loc de « Știu că mă doare.» pot să spun simplu «Mă doare.». Bineînțeles, situația e diferită dacă dăm sens expresiei «durere inconștientă»Ă“42 Că durerea este a mea, a unui subiect, este ceva cuprins în expresia „durere“, ca și în orice spunem despre senzații. Nu este cuprinsă însă aici o informație despre un posesor și despre ceea ce posedă el, ca în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
câteva propoziții tipărite, așa cum o faci în mod obișnuit atunci când nu te gândești la conceptul citirii; și întreabă-te dacă ai avut, când citești, asemenea experiențe subiective ale unității, ale influenței etc. - Nu spune că le ai avut în mod inconștient!“ (§ 171) 33 Eine philosophische Betrachtung, pp. 150-151. 34 Ibidem, p. 217. 35 Cercetări filozofice, § 182. 36 Vezi Eine philosophische Betrachtung, p. 220. 37 Deja atunci când a început să predea la Cambridge, în 1930, Wittgenstein semnala că este important să distingem
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]