5,192 matches
-
reforme și a Noilor Mecanisme Economice. Economia paralelă („neagră”) era, de fapt, cea care le permitea multor unguri să aibă un standard de viață puțin mai ridicat decât cel al vecinilor. Însă, după cum indicau statisticile sociologilor maghiari, țara suferea de inegalități semnificative care afectau nivelul veniturilor, Îngrijirea medicală și asigurarea de locuințe; mobilitatea și asistența socială erau În urmă față de Vest, iar populația era afectată de suprasolicitare (mulți oameni aveau două sau chiar trei slujbe), un nivel crescut de alcoolism și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cele mai alarmante din Europa continentală. În Marea Britanie, contrastul frapant dintre regiuni a fost exacerbat de politici publice prost gândite, dar era și efectul previzibil al sfârșitului erei industriale. În acest sens, el era, ca să spunem așa, organic. În Germania, inegalități similare au apărut Însă ca o consecință directă, deși neintenționată, a unei decizii politice. Absorbția landurilor estice Într-o Germanie unificată costase Republica Federală Între 1991 și 2004 peste o mie de miliarde de euro În viramente și subvenții. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
proporție substanțială în majoritatea trăirilor noastre. Ea poate fi un simbol al valorilor personale, generează statutul, recompensele economice și potențialitatea noastră. De asemenea, ea poate fi privită ca o pedeapsă, munca și situația de angajat structurează viețile noastre și modelează inegalitățile condițiilor și oportunităților”<footnote Wilson, Fiona M., Organizational Behaviour and Work, Oxford University Press, New York, 2004, p. 1. footnote>. Vorbim despre muncă presupunând sensul acesteia a fi evident și comun pentru toți. Și totuși, în realitate, încercarea de a defini
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
devine o activitate conformă „virtuților” fundamentale în societățile capitaliste actuale. Dar munca nu este „nobilă” ca ceva în sine, ea trebuie elaborată socialmente pe baza unor reprezentări democrate, etice și economice conforme viziunilor normelor egalității în drepturi. Munca în condițiile inegalității dintre sexe, rase, religie, etnie, munca aservită, forțată nu este conformă cu ceea ce umanitatea ar trebui să asigure. Pentru managementul resurselor umane viziunea despre muncă oferă temeiul relației reale presupuse de ceea ce înseamnă conducerea oamenilor în muncă. Managementul resurselor umane
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în managementul resurselor umane să se introducă teste care să dezvăluie competențele reale necesare recrutării și selectării salariaților. Curând, s-a văzut că aceste măsuri nu sunt suficiente, considerându-se că sunt necesare o serie de măsuri de corectare a inegalităților de fapt, luându-se o serie de măsuri „pozitive” de sprijin pentru a ajuta pe cei discriminați să devină egali în ceea ce privește competențele. Problema s-a reformulat, inegalitatea de șanse presupunând o inegalitate a condițiilor de viață și nu (doar) a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
suficiente, considerându-se că sunt necesare o serie de măsuri de corectare a inegalităților de fapt, luându-se o serie de măsuri „pozitive” de sprijin pentru a ajuta pe cei discriminați să devină egali în ceea ce privește competențele. Problema s-a reformulat, inegalitatea de șanse presupunând o inegalitate a condițiilor de viață și nu (doar) a unor practici discriminatorii. Noua problemă se punea în termeni social-economici structurali: egalitatea de șanse presupune egalitatea de condiții de viață, căci oamenii rămân inegali în ceea ce privește abilitățile și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
necesare o serie de măsuri de corectare a inegalităților de fapt, luându-se o serie de măsuri „pozitive” de sprijin pentru a ajuta pe cei discriminați să devină egali în ceea ce privește competențele. Problema s-a reformulat, inegalitatea de șanse presupunând o inegalitate a condițiilor de viață și nu (doar) a unor practici discriminatorii. Noua problemă se punea în termeni social-economici structurali: egalitatea de șanse presupune egalitatea de condiții de viață, căci oamenii rămân inegali în ceea ce privește abilitățile și eforturile personale. Noua problematizare a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
umărători la Viena și Berlin și apoi în întreaga Germanie, secesionismul era pe atunci deosebit de puternic și Băncilă are meritul de a nu se fi lăsat înrâurit decât în mod trecător de acest curent"382. De asemenea, criticul observă "unele inegalități tehnice și procedee nepotrivite conținutului sau tematicii" și conchide că acestea se datorau expunerii pictorului la "tot felul de înrâuriri decadente și că acestea sunt rămășițele curentelor sau formulelor pe care în general le-a depășit sau înlăturat"383. Realismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
România în context european Laura Stoica Distribuția veniturilor în perspectiva dezvoltării sociale Simona Ilie Dezvoltarea rurală pe plan internațional. Actori și tendințe Ana Bleahu Efecte ale migrației internaționale asupra dezvoltării. Cazul României Monica Constantinescu Segregare școlară și reproducere socială a inegalităților Mihai Surdu Partea V. Metodologia dezvoltării sociale Măsurarea dezvoltării sociale Raluca Popescu, Amalia Vârdol, Cosmin Briciu Indici compoziți de dezvoltare socială Sergiu Bălțătescu Monitorizarea, un instrument al dezvoltării Manuela Sofia Stănculescu Prefață Sociologia a fost, cu rare excepții, o știință
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
devine importantă ca sursă de îngrijorare, de atitudine negativă: libertatea individului, demnitatea umană, egalitatea, performanța economică, legalitatea etc. - în țările nordice, de exemplu, egalitatea a fost în ultimele decenii o valoare importantă care a dominat politicile sociale: cum poate diminua inegalitatea economică? În țările comuniste o egalitate accentuată a fost o valoare centrală. În țările care optează pentru o ideologie liberalistă, egalitatea nu este o valoare. Importanța competitivității economice diminuează importanța egalității sociale. Un caz special îl constituie apariția unor noi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doar caracterizat prin sisteme sociale capabile să le ofere un nivel ridicat de protecție socială și coeziune socială cetățenilor. Coeziunea socială, concept european promovat la același nivel cu cele de piață unică și monedă unică, reprezintă răspunsul european la problema inegalităților sociale și economice. Coeziunea socială a fost considerată principala caracteristică a modelului social european (Opinion of the European Economic and Social Commitee and Employment Policy, 2005, p. 12). Prin promovarea coeziunii economice și sociale, statele membre au în vedere implementarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interes comun pentru regiuni. Acestea sunt inițiativele comunitare - 5,35% din FS: Interreg III - pentru cooperare trans-frontarieră, transnațională și interregională; Urban II - dezvoltare durabilă a orașelor și a zonelor urbane în declin; Leader + - dezvoltare rurală prin inițiative locale; Equal - combaterea inegalităților și discriminărilor de acces la piața muncii. Procesul de extindere a Uniunii Europene după căderea sistemelor comuniste impune revizuirea conceptului de solidaritate economică prin crearea fondurilor de preaderare pentru viitoarele state membre, în condițiile în care includerea noilor state va
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și economice echilibrate. Amploarea problemelor macroeconomice face ca dezvoltarea regională în România să se contopească practic în încercările de dezvoltare la nivel global a țării. Totuși, creșterea unor indicatori naționali de dezvoltare poate ascunde o creștere și mai mare a inegalităților sociale în interiorul statului respectiv, iar politicile de dezvoltare regională au în vedere tocmai echilibrarea acestor situații. Dincolo de gradul de implementare și performanță a politicii regionale, putem constata că într-o perioadă relativ scurtă politicile comunitare au produs politici de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a oamenilor de a utiliza tehnologii, relații sociale și acțiuni sociale astfel încât să ia decizii eficiente, atunci când sunt confruntați cu dificultăți și provocări. Cultura, încearcă antropologii să explice, este o combinație de preferințe individuale în cadrul organizării sociale, un ansamblu de inegalități, relații de putere și strategii rafinate de-a lungul timpului. Înainte de a descrie mai pe larg câteva principii care pot ajuta la îmbunătățirea randamentului proiectelor de dezvoltare, voi prezenta pe scurt două exemple - unul ratat, altul de succes. Primul caz
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
manevre politice de achiziționare a multor terenuri agricole de către cei bine plasați politic. Departe de a fi un proces simplu de replicare a situației de dinaintea colectivului, restituirea pământului a produs conflicte, aranjamente dubioase, tensiuni, violență, enervare, inovație și reconstituirea unor inegalități economice și politice. Elitele locale, în special primarii, au căpătat o putere aparte. Contrar imaginilor standard despre lumea rurală, între satele României există diferențe enorme care țin de ecologie, istoria regimurilor de proprietate, nivel de dezvoltare, istorie locală sau componență
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socialist, individul era cel responsabil pentru propria bunăstare, fiind obligat să muncească pentru ea, dar statul era cel care avea obligația de a furniza locuri de muncă. Trecerea de la comunism la postcomunism a adus cu sine și creșterea marcantă a inegalității sociale, precum și modificarea patternului de inegalitate, cel axat pe privilegii birocratice, specific societății socialiste, fiind înlocuit cu unul bazat pe mecanismele pieței (Deacon, 1993). De asemenea, tranziția a scos la iveală o problemă care exista și în timpul comunismului fără să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
propria bunăstare, fiind obligat să muncească pentru ea, dar statul era cel care avea obligația de a furniza locuri de muncă. Trecerea de la comunism la postcomunism a adus cu sine și creșterea marcantă a inegalității sociale, precum și modificarea patternului de inegalitate, cel axat pe privilegii birocratice, specific societății socialiste, fiind înlocuit cu unul bazat pe mecanismele pieței (Deacon, 1993). De asemenea, tranziția a scos la iveală o problemă care exista și în timpul comunismului fără să fie recunoscută și care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
difuz pentru o politică generoasă de oferire de beneficii universale (educație și sănătate), precum și pentru măsurile de protecție a șomerilor și persoanelor de vârsta a treia. Populația României este înclinată să atribuie, în mare măsură, existența sărăciei structurii sociale și inegalităților care există între grupurile sociale, ceea ce indică un suport crescut pentru politici generoase de suport pentru săraci. Celelalte două explicații care se bucură de susținere crescută sunt lipsa de ajutor din partea statului și vinovăția individuală. Analiza în perspectivă dinamică a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
slab eficiente care preiau într-un spațiu închis cazurile în dificultate severă, ce consumă excesiv o mare parte a resurselor, și așa foarte reduse. Cu toate fluctuațiile finanțării instituțiilor de asistență socială și schimbările pozitive de concepție, există încă mari inegalități între ele, unele nedeosebindu-se mult de cele din trecut. Este clar că o schimbare structurală a acestor instituții de asistență socială nu se poate face fără o abordare globală, fără o reformă a întregului sistem, fără o modificare culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru copiii lor, iar pe de altă parte, se reușește, cu resurse mult mai reduse, îmbunătățirea condițiilor de învățământ din comunitățile sărace; • strategia guvernamentală prevede în continuare măsuri vizând adaptarea curriculumului la cerințele socioeconomice din societatea românească actuală și scăderea inegalităților sociale induse de accesul diferențiat la educație al copiilor provenind din medii diferite din punct de vedere social sau geografic: un set de măsuri este destinat problematicii învățământului rural și reducerii diferențelor dintre învățământul din acest mediu și cel din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eu.int/scadplus/leg/en/s19001.htm" http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/s19001.htm (site-ul SCADplus, sumar al legislației europene în domeniul educației). Distribuția veniturilor în perspectiva dezvoltării sociale Simona Ilie Prezentul studiu are în vedere problematica inegalităților de natură economică dintre indivizi, respectiv țări, ca și importanța perspectivei sociale a dezvoltării pentru evitarea perpetuării și accentuării celor dintâi. Prima parte abordează sumar balansul dintre economic și social, ca și contextul în care aspectele sociale s-au impus
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abordează sumar balansul dintre economic și social, ca și contextul în care aspectele sociale s-au impus ca repere ale dezvoltării. O a doua parte punctează condițiile inegale sau contextele diferite în care are loc procesul globalizării. Provocările pe care inegalitățile contemporane le pun în calea reformării statului bunăstării fac obiectul unei a treia părți, pentru a încheia cu o sinteză a evoluției inegalităților în cazul țărilor în tranziție. Finalul studiului este dedicat analizei dinamicii principalelor surse de venit ale populației
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doua parte punctează condițiile inegale sau contextele diferite în care are loc procesul globalizării. Provocările pe care inegalitățile contemporane le pun în calea reformării statului bunăstării fac obiectul unei a treia părți, pentru a încheia cu o sinteză a evoluției inegalităților în cazul țărilor în tranziție. Finalul studiului este dedicat analizei dinamicii principalelor surse de venit ale populației românești în ultimii 15-20 de ani. O astfel de structurare își propune să atragă atenția asupra diferitelor paliere și aspecte importante din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în cazul țărilor în tranziție. Finalul studiului este dedicat analizei dinamicii principalelor surse de venit ale populației românești în ultimii 15-20 de ani. O astfel de structurare își propune să atragă atenția asupra diferitelor paliere și aspecte importante din perspectiva inegalității și nu are drept scop abordarea relației dintre inegalitate și dezvoltare în aceste contexte. Capitolul nu este o trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analizei dinamicii principalelor surse de venit ale populației românești în ultimii 15-20 de ani. O astfel de structurare își propune să atragă atenția asupra diferitelor paliere și aspecte importante din perspectiva inegalității și nu are drept scop abordarea relației dintre inegalitate și dezvoltare în aceste contexte. Capitolul nu este o trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]