5,255 matches
-
familială și violența dintre partenerii intim, pe de-o parte, și violența exercitată de grupuri mari asupra unor comunități, pe de altă parte. În general, În relațiile de cuplu, violențele de ordin verbal, nonverbal și, mai ales, fizic sunt aproape inerente. Putem grupa aceste tipuri de violențe În categoria violenței intime. Prin urmare, definim violența intimă dintre două persoane (bărbat și femeie) ce formează un cuplu (căsătorit sau necăsătorit), ca fiind agresiunea ce se manifestă verbal, fizic și nonverbal. Am inclus
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a procesului istoric, reprezintă o „stratificare a experienței”. Actualizarea unei generații potențiale În generație efectivă nu se face În mod sistematic, doar prin simplul motiv că e supusă condițiilor istorice: accelerarea schimbării sociale este un factor important pentru realizarea potențialităților inerente poziției de generație. În acest fel, Mannheim stabilește legătura Între teoria schimbării sociale și conceptul de generație, grație noțiunii de acces nou la cultură. Schimbarea socială le deschide tinerilor posibilitățile de „contact nou”, ceea ce semnifică faptul că anumite schimbări sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
copiilor lor. Din divergențele dintre generații și din confruntarea punctelor lor de vedere se nasc forme, mai mult sau mai puțin radicale, de schimbare socială. Într-o manieră generală, fie că sunt manifeste sau laterale, grave sau neînsemnate, conflictele sunt inerente În raporturile dintre generații, oferind prilejul schimbării sociale. Triunghiul raporturilor dintre generații: de la moștenire la transmitere Întemeiată pe legătura afectivă, legătura de filiație transcende relația părinte-copil și se Întemeiază pe fundamentele sale instituționale. Prin filiație, individul este Înscris Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
singular: deși conștiința unei generații este vizibilă și distinctă, În raport cu referentul temporal, generația nu are o existență socială autonomă, ci e fundamental eteronomă. Pentru a Înțelege geneza și dezvoltarea conștiinței de generație, trebuie recunoscută axioma heideggeriană potrivit căreia istoricitatea este inerentă condiției umane: această istoricitate corespunde facultății indivizilor de a se situa Într-o societate ce are o istorie, un trecut și un viitor care Îi depășește și În care ei sunt implicați. Fiecare generație se produce fără să se cunoască
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care autorul Își argumentează discursul arată, Încă de la Început, necesitatea perspectivei specifice și altor științe umaniste decât istoria În tratarea unor asemenea probleme deosebit de sensibile: „Recursul la istorie reclamă (...) un apel la memoria colectivă” (p. 7). Și, desigur, subiectivismul este inerent percepției și memoriei imediate, cu atât mai mult memoriei istorice. S-a spus, desigur, că, dacă victimele au dreptul la memorie, agresorii au obligația la aceasta. Partea problematică a unui asemenea tablou constă În faptul că, oarecum la fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adevărata tradiție pentru a-și justifica mijloacele violente și obiectivele, care sînt în mod evident mai curînd politice decît spirituale. Pînă la urmă, fundamentalismele se lovesc, chiar în mediile tradiționale, unde religia are un rol înglobant și normativ, de pluralismul inerent unei societăți viabile. Dar în primul rînd ele contrazic violent modelul religios al omului, care face din el o ființă liberă, un interlocutor liber al divinului. în volumul The Desecularization of the World, coordonat de Peter Berger, Abdullahi A. An
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gîndirea și reprezentarea (multi)perspectivală a spațiului. Pentru Simone Weil, perspectiva e o categorie care poate da chiar definiția individului. Ea îi rezumă capacitatea de a se raporta, cognitiv și activ, la real, dar îi indică totodată limitările, parțialitatea, părtinirea inerentă a evaluărilor și a judecății, erorile de perspectivă. Mai mult, condiția de ființă-în lume se poate defini și ea prin supunerea la același regim perspectival. Atîta vreme cît omul se situează doar în sistemul de referință mundan, el rămîne punct
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe un domeniu al imperfecțiunii, imprecizia lui fiind totuși destul de tolerabilă pentru ca universul să aibă ființă și să permită cunoașterea. Demersul științific ar fi mobilizat, pe de o parte, tocmai de această imperfecțiune inerentă a lucrurilor, care permite aproximări indefinit ameliorabile. Pe de altă parte, trasarea unor limite ferme pentru posibilitățile umane de cunoaștere ar fi făcut ca știința modernă, cercetarea în genere să se concentreze, cu toată forța ei, asupra domeniului imanent, unde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Elaborarea repertorului populist Referințe la "poporul" bun, superior din punct de vedere moral De exemplu, referințe la el pueblo, versus referințele la ciudadanos - de exemplu, caracterizări colective, versus caracterizări individuale ale celor reprezentați. Descrieri ale "poporului" ca fiind în mod inerent bun/înțelept/superior din punct de vedere moral. Solicitări pentru o suveranitate populară extinsă De exemplu, solicitări pentru soberania popular sau pentru la voluntad del pueblo versus recursul la grupuri de interese specifice (șomeri, țărani etc) sau afirmații potrivit cărora
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
provocării populiste" decât democrațiile neconsolidate, pot și ele trece printr-un proces de erodare. După cum arată Roberts în capitolul despre Venezuela, Hugo Chávez a creat un regim nou, care a arătat puțin respect față de mecanismele de "control și echilibru" instituționale, inerente unui model de democrație liberală, și, în schimb, a susținut o mișcare radicală în direcția încurajării participării în politică. Dar, după cum tot Roberts arată, deteriorarea calității democrației venezuelene a început înainte de venirea lui Chávez la putere, și a fost îndeaproape
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
referă la tactici pe termen scurt sau lung menite să ducă la includerea forțelor populiste în establishmentul politic. Strategia implică un soi de pacificare a actorilor populiști prin renunțarea acestora la atitudinea radicală, mai ales în privința acceptării regulilor contestării publice, inerente unei democrații liberale. Analiza lui Fallend oferă un posibil exemplu în acest caz, întrucât coaliția de guvernământ a produs o divizare a forțelor populiste. În vreme ce sectorul mai radical s-a retras de la guvernare, sectorul cel mai pragmatic a înființat un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sistematice pe teren, prin coordonarea eforturilor de întocmire a dosarelor comune de probleme, a ședințelor de informare periodică a coechipierilor, prin planurile comune de redactare a materialului adunat etc. Cooperarea diferiților specialiști cu sociologii în echipele monografice, în ciuda tuturor limitelor inerente începutului, a fost rodnică atât pentru sociologie, cât și pentru celelalte discipline, întrucât le-a sporit capacitatea de a rezolva probleme spinoase, de a orienta investigația spre fapte relevante pentru natura problemei cercetate și totodată semnificative pentru conceptualizare. Îmbogățirea reciprocă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Martie a.c. (1936) Domnilor membri, S-a împlinit un an și patru luni de la înființarea Institutului Social Român al Basarabiei. În acest răstimp pe care îl putem considera ca anul grupărilor de forțe, cunoașterii membrilor institutului între ei și dibuirilor inerente fiecărui început, institutul a desfășurat o activitate destul de rodnică pe tărâmul cercetărilor sociale în Basarabia. Imediat după înființarea Institutului și după îndeplinirea formelor legale cerute de legea persoanelor juridice, s-a trecut la organizarea secțiilor. Până astăzi și-au inaugurat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și continuate pe un alt plan, instituția „vecinătății” a avut o influență dominantă în viața socială a satului românesc din Mărginimea Sibiului. Prin natura lor, oamenii sunt sociabili. Tendința de a se organiza și coopera în cadrul unor relații interdependente este inerentă, iar istoria umanității se confundă cu istoria organizațiilor sociale. Grupurile și organizațiile sunt o parte adânc înrădăcinată în existența noastră cotidiană. Ne naștem într-o familie cu ajutorul unei organizații. Apoi ne petrecem o foarte mare parte din viață în instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fenomenului emigrațional. Foarte multe studii analizează importanța aspectelor economice în elaborarea mecanismelor motivaționale, accentuând pe ideea cererii și ofertei pe piețele muncii din diverse țări, ale căror, venituri diferă foarte mult. Alte teorii accentuează rolul relațiilor internaționale și al presiunii inerente a globalizării. Una dintre acestea este și cea avansată de Wallerstein, care explică migrația ca fiind o urmare firească a penetrației sistemului economic capitalist în țări periferice necapitaliste. Teorii noi (cum ar fi teoria dualității piețelor sau segmentarea pieței muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizația bazată pe cunoaștere, deși benefică sub aspectul aplicațiilor posibile, este totuși considerată de o abundență și diversitate aproape derutante, iar necesara lor sistematizare se lasă încă așteptată. Din perspectiva operaționalizării organizației bazate pe cunoaștere, complexitatea constituie caracteristica esențială și inerentă oricărui avans pe traseul „concept - proiect - sistem în funcțiune”; anvergura scopului urmărit, diversitatea factorilor ce intervin în realizarea lui, multitudinea problemelor de opțiune implicate fac ca unul din riscurile majore să rezide în supralicitarea coordonatei tehnologice, în detrimentul celor educaționale, culturale
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
anexe. Pe baza coeficienților de cointegrare obținuți s-au dedus relațiile pe termen lung dintre categoriile bugetare și PIB (vezi anexa 1). Rezultatele obținute pentru componenta bugetară ciclică, conform metodologiei dezagregate, sunt prezentate în continuare în cadrul capitolului. Ca urmare a inerentelor probleme apărute în implementarea practică a metodologiei, OCDE a ajustat formula de calcul încorporând elemente legate de decalajele temporale în așezarea și colectarea impozitelor și taxelor și transferurile de capital (a se vedea detalii în Girouard și Andre, 2005). Astfel
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
factor general, pe care fiecare variabilă îl saturează și explică cea mai mare parte a varianței. Factorii următori, ortogonali cu primul, explică varianța rămasă și explică succesiv o cantitate mai mică din aceasta. Dar ortogonalitatea și ordinea factorilor nu sunt inerente structurii datelor, ci rezultă din condițiile stabilite de noi în procesul de extragere a factorilor. Efectul cel mai important al rotației matricei factoriale este acela că redistribuie varianța de la soluția de factori inițială la o alta, a cărei configurație este
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
figura 11, în condiția ca scalele create (factorii estimați) să fie ortogonale două câte două. În alegerea dintre acestea, cercetătorul trebuie să se orienteze atât în funcție de schema teoretică și condițiile de utilizare ulterioară a scalelor factoriale, cât și după proprietățile inerente metodei. Prima metodă, a regresiei, este cea mai bună atunci când dorim ca scala factorială să coreleze cât mai mult cu factorul latent respectiv. În ceea ce privește univocitatea unei scale, adică faptul că scala respectivă corelează doar cu factorul pe care se presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
metodă folosită în explorarea datelor, pentru deslușirea formei asocierii dintre două variabile nominale. Unul dintre rezultatele sale constă în „cuantificarea datelor calitative” din tabelul de contingență, prin reprezentarea categoriilor celor două variabile într-un spațiu metric. Singura condiție impusă datelor, inerentă naturii analizei, este aceea ca între categoriile de pe rânduri și de pe coloane să existe un grad oarecare de corespondență. Aceasta poate lua orice formă: similaritate, interacțiune, afinitate, confuzie, asociere. Formularea problemei de cercetaretc " Formularea problemei de cercetare" Ca în orice
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Siddhărtha înțelege că „viața dusă până atunci nu are nici o legătură cu adevăratul sens al existenței, că ea nu înseamnă mai mult decât o preaconfortabilă vacanță a spiritului prelungită peste măsură. Era ca și cum ar fi auzit apelul propriului destin”. Nefericirile inerente vieții, care îl afectează tot mai mult, rodesc în sufletul său de o rară sensibilitate, în mintea sa înclinată spre observarea filosofică a lumii. După treisprezece ani de căsătorie, la vârsta de douăzeci și nouă de ani, Siddhărtha devine tată
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
înțelege Adevărul. Deci Buddha s-a decis să-l facă cunoscut. El a hotărât să nu intre în Nirvăna, să nu se bucure de unul singur de fericirea eliberării, ci să proclame Evanghelia Luminii, potrivit căreia facultatea iluminării (bodhicitta) este inerentă fiecărei ființe vii. Trezirea acestei conștiințe a fost lucrarea lui Buddha. El a înțeles că sensul vieții sale este de a-i elibera pe oameni de suferință și va trăi întru acest ideal. Prin atitudinea sa, Gautama se dovedește a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
internetului, care a transformat relația omului cu mediul înconjurător și raportarea sa la cultură. În aceste timpuri se constată că niciodată în istorie culturile și civilizațiile n-au fost într-o comunicare de asemenea anvergură și intensitate, astfel că este inerent caracterul general și dezorganizat, apărând rețele interculturale izolate, iar frontierele naționale devenind din ce în ce mai puțin evidente Aceasta analiză subliniază subțierea sentimentului diversității culturale și nu numai, și face în același timp identificabilă o altă nuanță, aceea a unui anarhism cultural în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în mod spontan un mod de organizare al materiei. Din acest punct de vedere, dacă studiem percepția unui peisaj, putem decela legile de funcționare ale spiritului uman. Aceste legi pot fi revelate deoarece culorile constituie nu un ansamblu de proprietăți inerente luminii, ci mai degrabă o familie de relații între percepții, ele însele stabilite de activitatea spiritului. În acest sens, spiritul în sine pare a se supune unui ansamblu de interacțiuni. În concluzie, există constrângeri asupra percepției, iar aceste constrângeri derivă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
din start o pretenție epistemologică, prin avansarea unei paradigme explicative a unor stări de fapt, și una ideologică prin promisiunea unor scheme teoretice și practice de restructurare a realității. Acesta desemnează atât o stare de fapt (aceea a diversității culturale inerente oricărei societăți moderne) cât și o ideologie a diversității dezvoltată prin politizarea progresivă a identității și a culturii, această dublă semnificație creând, întocmai precum în cazul termenului "istorie" (însumare evenimențială și știința asupra acesteia) numeroase confuzii și controverse. Ca ideologie
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]