41,505 matches
-
complex al pacientului cu diabet zaharat (educație, screening-ul pentru complicațiile cronice, abordarea co-morbidității, evaluări periodice ș.a.) și că medicul nu trebuie să-și epuizeze eforturile niciodată într-o singură direcție. Deși introducerea unui capitol de fiziologie a secreției și acțiunii insulinei ar putea atenua caracterul practic al cărții, cred că cei care sunt interesați și de aceste aspecte vor găsi ceea ce doresc, iar cei în criză de timp pot să-l "sară". Este o onoare pentru mine faptul că D-l
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
iar suprema formă naturală e neamul... Bestial nu este naționalismul încadrat în iubirea socială a neamului tău; bestial devine cel care rupt de această comunitate de iubire, alunecă în aventura revoluțiilor sângeroase, împotriva familiei și neamului... " merita mult mai mult... Insulina, hormonul hipoglicemiant produs de celulele ß din pancreasul endocrin, este o proteină de dimensiuni relativ mici, pe care baza de date SCOP (Structural Classification of Proteins) o încadrează in clasa "Proteine mici, Grupa Insulin-like". Este formată din două lanțuri polipeptidice
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Tendința la oligomerizare produce mici variații ale lanțurilor laterale și ale lanțului central, ca rezultat al constrângerilor pe care le impune structura cuaternară structurii terțiare, însă care nu influențează activitatea moleculei (3). Deși după primele cercetări s-a crezut că insulina are o greutate moleculară mai mare (aprox. 12.000 daltoni), s-a constatat ulterior că aceasta se datora oligomerizării și că greutatea reală este de 5.808 daltoni. S-au constatat interesante asemănări structurale ale insulinei cu doua alte polipeptide
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
s-a crezut că insulina are o greutate moleculară mai mare (aprox. 12.000 daltoni), s-a constatat ulterior că aceasta se datora oligomerizării și că greutatea reală este de 5.808 daltoni. S-au constatat interesante asemănări structurale ale insulinei cu doua alte polipeptide și anume relaxina și bombyxina-II, ceea ce poate oferi ocazia unor speculații filogenetice. Relaxina este un hormon care intervine in travaliu (produce o "relaxare" a simfizei pubiene), produce "acomodarea" uterului și influențează motilitatea spermatozoilor. Este formată din
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
speculații filogenetice. Relaxina este un hormon care intervine in travaliu (produce o "relaxare" a simfizei pubiene), produce "acomodarea" uterului și influențează motilitatea spermatozoilor. Este formată din două polipeptide cu 24 de aminoacizi și are o structură terțiara foarte asemanătoare cu insulina. Bombyxina-II a fost descoperită la viermele de mătase (Bombyx mori) ca un peptid de origine cerebrală care produce reducerea concentrației trehalozei (principalul glucid la această specie) în hemolimfă și induce meioza in ovar. Similitudinea structurală cu insulina este de 50
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
foarte asemanătoare cu insulina. Bombyxina-II a fost descoperită la viermele de mătase (Bombyx mori) ca un peptid de origine cerebrală care produce reducerea concentrației trehalozei (principalul glucid la această specie) în hemolimfă și induce meioza in ovar. Similitudinea structurală cu insulina este de 50% pentru lanțul A și de 32% pentru lanțul B și este primul polipeptid insulin-like descris la nevertebrate (4). Structura primară a insulinei (anexa 1) a fost descrisă în 1955 de către F. Sanger (Premiul Nobel în 1959)(3
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
principalul glucid la această specie) în hemolimfă și induce meioza in ovar. Similitudinea structurală cu insulina este de 50% pentru lanțul A și de 32% pentru lanțul B și este primul polipeptid insulin-like descris la nevertebrate (4). Structura primară a insulinei (anexa 1) a fost descrisă în 1955 de către F. Sanger (Premiul Nobel în 1959)(3). Molecula de insulină este formată din două lanțuri polipeptidice, lanțul A acid (fig.2.2), format din 21 de aminoacizi și lanțul B, bazic (fig
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
50% pentru lanțul A și de 32% pentru lanțul B și este primul polipeptid insulin-like descris la nevertebrate (4). Structura primară a insulinei (anexa 1) a fost descrisă în 1955 de către F. Sanger (Premiul Nobel în 1959)(3). Molecula de insulină este formată din două lanțuri polipeptidice, lanțul A acid (fig.2.2), format din 21 de aminoacizi și lanțul B, bazic (fig.2.3), format din 30 de aminoacizi. Cele două lanțuri sunt unite prin două punți disulfidice, Cis A
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
B 19, iar lanțul A mai are o punte disulfidică "internă" Cis A 6Cis A 11. Lanțul A este o strucură aparent compactă în jurul căreia este înfășurat lanțul B. În tabelul 2.1 sunt redate diferențele în structura primară a insulinei la mai multe mamifere. Insulina folosită inițial era în stare amorfă, până în 1925 când Abel a reușit pentru prima dată cristalizarea insulinei, iar nouă ani mai târziu Scott a descoperit faptul că cristalele romboedrice sunt complexe de Zn-insulină. Analiza cristalelor
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
mai are o punte disulfidică "internă" Cis A 6Cis A 11. Lanțul A este o strucură aparent compactă în jurul căreia este înfășurat lanțul B. În tabelul 2.1 sunt redate diferențele în structura primară a insulinei la mai multe mamifere. Insulina folosită inițial era în stare amorfă, până în 1925 când Abel a reușit pentru prima dată cristalizarea insulinei, iar nouă ani mai târziu Scott a descoperit faptul că cristalele romboedrice sunt complexe de Zn-insulină. Analiza cristalelor cu raze X s-a
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
compactă în jurul căreia este înfășurat lanțul B. În tabelul 2.1 sunt redate diferențele în structura primară a insulinei la mai multe mamifere. Insulina folosită inițial era în stare amorfă, până în 1925 când Abel a reușit pentru prima dată cristalizarea insulinei, iar nouă ani mai târziu Scott a descoperit faptul că cristalele romboedrice sunt complexe de Zn-insulină. Analiza cristalelor cu raze X s-a făcut inițial cu o rezoluție de 2,8 Å (Hodgkin 1969) ajungându-se apoi până la 1,1
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
târziu Scott a descoperit faptul că cristalele romboedrice sunt complexe de Zn-insulină. Analiza cristalelor cu raze X s-a făcut inițial cu o rezoluție de 2,8 Å (Hodgkin 1969) ajungându-se apoi până la 1,1 Å (1981). Hexamerul de insulină este format din asamblarea a trei dimeri de insulină în jurul a doi ioni de Zn, situați la o distanță de 17 Å, în directă relație cu His B 10 din fiecare dimer. Lanțul A are două regiuni antiparalele care formează
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
complexe de Zn-insulină. Analiza cristalelor cu raze X s-a făcut inițial cu o rezoluție de 2,8 Å (Hodgkin 1969) ajungându-se apoi până la 1,1 Å (1981). Hexamerul de insulină este format din asamblarea a trei dimeri de insulină în jurul a doi ioni de Zn, situați la o distanță de 17 Å, în directă relație cu His B 10 din fiecare dimer. Lanțul A are două regiuni antiparalele care formează un alfa-helix imperfect, stabilizate prin legătura disulfidică internă, iar
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
se produce răsucirea acestuia în sens invers ceea ce îi conferă aspectul literei V. Legătura disulfidică A7-B7 este situată la suprafața moleculei, iar legătura A20-B19 face parte din nucleul hidrofob (3). La pH neutru și la concentrații fiziologice (aprox 1ng/ml) insulina este distribuită sub formă de monomeri (forma activă a hormonului), pentru ca la concentrații mai mari să formeze dimeri, iar în prezența Zn să se producă asocierea în hexameri. Formarea dimerilor este mediată de interacțiunile hidrofobe dintre mai mulți aminoacizi din
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
iar în prezența Zn să se producă asocierea în hexameri. Formarea dimerilor este mediată de interacțiunile hidrofobe dintre mai mulți aminoacizi din lanțul B, care formează și legături de hidrogen cu aceiași regiune (B24-B26) din molecula vecină. Conformația monomerului de insulină poate avea variații de la un cristal la altul (Derewenda et al cit de 3) datorate în primul rând capătului NH2 al lanțului B. Acesta poate avea două conformații exterme, starea "T" în care acest capăt al lanțului B este desfășurat
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
în care acest capăt al lanțului B este desfășurat și starea "R" în care capătul NH2 este o extensie a lanțului B. Relevanța acestor modificări conformaționale nu este încă clară (Nagawa și Tager 1991). Analiza cristalografică a monomerului nativ de insulină este imposibilă datorită faptului că la concentrații necesare formării cristalelor insulina este întotdeauna dimerizată. Conformația moleculei de insulină care se regăsește practic în toate cristalele, și deci și în circulația sanguină, este cea din dimerul simetric (molecula 2, conform convenției
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
R" în care capătul NH2 este o extensie a lanțului B. Relevanța acestor modificări conformaționale nu este încă clară (Nagawa și Tager 1991). Analiza cristalografică a monomerului nativ de insulină este imposibilă datorită faptului că la concentrații necesare formării cristalelor insulina este întotdeauna dimerizată. Conformația moleculei de insulină care se regăsește practic în toate cristalele, și deci și în circulația sanguină, este cea din dimerul simetric (molecula 2, conform convenției din China, față de molecula 1, din dimerul asimetric). Hexamerul de insulină
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
extensie a lanțului B. Relevanța acestor modificări conformaționale nu este încă clară (Nagawa și Tager 1991). Analiza cristalografică a monomerului nativ de insulină este imposibilă datorită faptului că la concentrații necesare formării cristalelor insulina este întotdeauna dimerizată. Conformația moleculei de insulină care se regăsește practic în toate cristalele, și deci și în circulația sanguină, este cea din dimerul simetric (molecula 2, conform convenției din China, față de molecula 1, din dimerul asimetric). Hexamerul de insulină este toroidal și foarte stabil. Granulele secretorii
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
insulina este întotdeauna dimerizată. Conformația moleculei de insulină care se regăsește practic în toate cristalele, și deci și în circulația sanguină, este cea din dimerul simetric (molecula 2, conform convenției din China, față de molecula 1, din dimerul asimetric). Hexamerul de insulină este toroidal și foarte stabil. Granulele secretorii mature din celulele ß-pancreatice conțin arii dense de aprox 50Å diametru, cu o conformație asemănătoare cu a cristalului hexameric de insulină. S-a propus 9 astfel că hexamerul cu doi ioni de Zn
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
conform convenției din China, față de molecula 1, din dimerul asimetric). Hexamerul de insulină este toroidal și foarte stabil. Granulele secretorii mature din celulele ß-pancreatice conțin arii dense de aprox 50Å diametru, cu o conformație asemănătoare cu a cristalului hexameric de insulină. S-a propus 9 astfel că hexamerul cu doi ioni de Zn este forma de depozitare a insulinei, această formă răspunzând atât criteriului de eficiență a depozitării și ferind în același timp insulina de acțiunea enzimelor proteolitice (Blundell et al
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Granulele secretorii mature din celulele ß-pancreatice conțin arii dense de aprox 50Å diametru, cu o conformație asemănătoare cu a cristalului hexameric de insulină. S-a propus 9 astfel că hexamerul cu doi ioni de Zn este forma de depozitare a insulinei, această formă răspunzând atât criteriului de eficiență a depozitării și ferind în același timp insulina de acțiunea enzimelor proteolitice (Blundell et al 1972). Studii ulterioare (prin rezonanță magnetică nucleară) au demonstrat faptul că hexamerul 2 Zn-insulină mai conține un locus
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
conformație asemănătoare cu a cristalului hexameric de insulină. S-a propus 9 astfel că hexamerul cu doi ioni de Zn este forma de depozitare a insulinei, această formă răspunzând atât criteriului de eficiență a depozitării și ferind în același timp insulina de acțiunea enzimelor proteolitice (Blundell et al 1972). Studii ulterioare (prin rezonanță magnetică nucleară) au demonstrat faptul că hexamerul 2 Zn-insulină mai conține un locus, în centrul hexamerului, în care este legat un ion de Ca, care are de asemenea
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
nucleară) au demonstrat faptul că hexamerul 2 Zn-insulină mai conține un locus, în centrul hexamerului, în care este legat un ion de Ca, care are de asemenea un efect stabilizator. Fenolul este folosit ca și conservant în preparatele comerciale de insulină (0,2%) și poate uneori să transforme cristalele romboedrice în structuri monociclice (prin "desfășurarea" lanțurilor B). La concentrații de 10 ori mai mari ale Zn decât cele necesare cristalizării insulinei și când în locul fosfatului se folosește acetatul ca soluție tampon
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Fenolul este folosit ca și conservant în preparatele comerciale de insulină (0,2%) și poate uneori să transforme cristalele romboedrice în structuri monociclice (prin "desfășurarea" lanțurilor B). La concentrații de 10 ori mai mari ale Zn decât cele necesare cristalizării insulinei și când în locul fosfatului se folosește acetatul ca soluție tampon, produsul devine insolubil la pH de 7,4. Cu această tehnologie au fost produse două insuline cu efect prelungit, insulina "Ultralente®", forma cristalină și cu efect mai îndelungat și insulina
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
B). La concentrații de 10 ori mai mari ale Zn decât cele necesare cristalizării insulinei și când în locul fosfatului se folosește acetatul ca soluție tampon, produsul devine insolubil la pH de 7,4. Cu această tehnologie au fost produse două insuline cu efect prelungit, insulina "Ultralente®", forma cristalină și cu efect mai îndelungat și insulina "Semilente®", forma amorfă cu un efect mai scurt. Amestecarea insulinei cu protamina, în prezența Zn, fenolului sau meta-crezolului produce un precipitat. Acest precipitat a fost realizat
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]