7,407 matches
-
sînt... Și, sigur, nu e la prima ispravă de felul ăsta!...“ Ann a ieșit din cameră zîmbind. „Tipele mele, mame sau ce-or fi ele, Dumnezeu știe, n-or să afle... Vor bănui, asta nu Înseamnă nimic. Au vederi largi... Iubitul meu - am avut unul - a rămas aici de multe ori, după ce eu am plecat la cursuri... Probabil că l-au folosit și ele... Așa că...“ Spusele Annei nu l-au liniștit pe Thomas. Dimpotrivă. Lua, de ani buni, lucrurile așa cum erau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Început; trebuia Înțeles, Își consumase aventurile, Încerca să fie om de casă, arăta și grozav, preda morala, asta chiar dovedea multe, ce mai, ar fi putut să fie omul potrivit! Dar, după o vreme, Ingrid și-a dat seama că iubitul ei, care nu o iubea, se dovedea un om la locul lui doar pentru că era obosit. Refăcut, ar fi putut să o Întindă iar În Christiania, acolo se formase. Deformase, zicea, oarecum Înțeleaptă, ea, care nu călcase niciodată prin locul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nici sfinții din calendare nu fuseseră de la Început toți neîn tinați; Antonia se mai urca din cînd În cînd și pe moto cicletă, pe șaua din spate, petrecîndu-l strîns pe Thomas cu brațele, poate așa făcuse cîndva și c-un iubit de care, astfel, peste ani, Își reamintea nostalgică; era și ea un suflet. Cine știe dacă nu tocmai Creatorul - generos - lăsase lutului Însuflețit de chiar puterea Lui, odinioară, putința de a se Înmulți și altfel decît din plăcere, mai ales
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
stricații și ticăloșii lumii ar fi putut să se reîntrupeze. Era tot mai neîndurătoare; dacă s-ar fi gîndit doar la amiaza În care Își pierduse fecioria, demult, nesilită de nimeni: o apucase un tremur, atunci, În pădure, În brațele iubitului din vremea aceea, și el aproape un copil. Nimeni n-ar fi putut să-i mai oprească În clipa aceea, Îi trecuse un inexplicabil frison; ea simțise o plăcere nemaîntîlnită și a căutat-o iar, imediat, după ce s-a șters
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dar după o vreme s-a simțit iarăși rău. Era sarcina, de data asta. Mi-a spus tot. Și Maricrisei. Timpul se potrivea; tu ești, sigur, tatăl... Se pot face și probe de paternitate... Vrei să recurgem la asta?...“ „Și iubitul? Pe care l-ați mai Încercat și voi...“ „Încetaseră relația de aproape o jumătate de an. Probabil din pricina noastră... Dumnezeu e mare, o să ne ierte... Parcă m-a luminat cineva, de cînd am copilul... Prin Înșelăciune, altfel nu te-ai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lui cale liberă în manifestare?... Este posibil să califice cu totul altfel îndrăzneala mea... Dar ce? Fetele de azi nu au inițiativă la fel ca băieții?... Cred că greșesc totuși... Iustin are nevoie de el și el, făcându-se și iubit al meu în același timp... se simte mai obligat decât îi impune jurământul lui Hipocrate... Nu, Iuliana! Greșești tu de data asta...”, concluzionă ea, adunându-și genunchii la piept și privind în întunericul de afară. Și-au luat rămas bun
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
înseamnă iubirea adevărată..., l-am pierdut... De ce să pierd și copilul care urma să se nască tocmai ca rod al iubirii noastre curate? Ce vină avea acel copil? De ce să-i curm viața? Cu ce drept? Apoi..., oricând va sosi iubitul meu, mă va întreba. Eu ce pot răspunde? Am eu cea mai mică justificare? Nu! Copilul meu este, dacă accepți, dovada de necontestat a dragostei mele pentru acest bărbat... - Dovada dragostei, Laura? Nu cumva este doar dovada sacrificiului pe care
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
are mintea ei, are un fel de rațiune, soro! Tocmai ea generează sentimentele și, mai ales, iubirea. Cu alte cuvinte, este momentul să-ți întrebi inima, fată dragă, nu creierul! Aha! M-am dumirit... Inima îmi spune că el este iubitul meu, Tinu. În schimb, creierul mă pune în fața unor întrebări al căror răspuns nu-l găsesc... - Bun! Și ce ai făcut? Marian Malciu - ... Mi-a venit amețeală, în primul rând. Apoi am retrăit toate amintirile, încuiată în biroul meu. Am
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
să mă încarce cu și mai multă energie în zilele cînd sînii erau inter ziși și doar vastele reliefuri de sub ei erau deschise „publicului”. Pentru că Domnișoara ri mai avea și această formă subtilă de perversiune : ea nu mă considera nici iubitul, nici amantul și nici partenerul ei, ea mă trata ca și cum aș fi fost o persoană din public - bărbat - căreia i se dădea voie, pentru o oră, să beneficieze de această formă de cunoaștere numită dragoste. — Publicul poate să intre, spunea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
timid pe deasupra, nu știți să vedeți efectul stărilor dumneavoastră interioare asupra mea. nu vă dați seama, de exemplu, cît de mult îmi place să vă văd clipind. Probabil că sunteți bărbatul care clipește cel mai des pe această planetă. Da, iubitul meu domn, îmi place să vă văd clipind, mă excitați enorm cînd clipiți des și mă priviți cu un aer nelămurit, sunteți ca un fel de pasăre care dă repede din aripi ca să nu se prăbușească. La dumneavoastră pleoapele au
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fraze încă și mai subtile, și mai perverse. Iată cîteva exemple. — în noaptea aceasta m-ați locuit cam fragmentar, iubite domn... — Cum așa ? — Da, m-ați locuit cam fragmentar și cam lunatic. sau : — în noaptea aceasta m-ați locuit dublu, iubitul meu domn... — Ce vreți să spuneți, infinită Domnișoară ? — Vreau să spun exact ceea ce spun cuvintele. Că m-ați locuit dublu. Inutil de spus, Domnișoara ri recurgea uneori la cuvintele avînd semnificații mult prea subtile pentru mine, de o ambiguitate care
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
unanimi, nu există final fericit mai devreme sau mai tîrziu iubirea se transformă în fum, săruturile devin convenționale toți experții mi-au vorbit de inevitabile momente de oboseală, de gelozie nu vă mai spun cîte lucruri mi s-au revelat iubiții se ceartă uneori între ei, se părăsesc brusc urmează plînsete, reproșuri, agonie... sunt îngrozit, Domnișoară ri, nu știam că pe planeta dumneavoastră lucrurile pot lua o asemenea întorsătură ce fac acum ? mai rămîn ? 71. sper că într-o bună zi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
vîscoasă care te îmbrățișează prin densitatea ei și pulsează apoi în atingere cu fiecare dintre celulele tale. Cînd intram în textele tale simțean încă vibrațiile cuvintelor tale, ele erau încă vii sau tocmai se răceau ușor. așa am făcut dragoste, iubitul meu, cu fantasmele tale și cu frustrările tale, cu elanurile tale de scriitor și cu decepțiile tale, cu metaforele și cu elipsele tale, cu încercările tale stilistice și chiar cu bucățile aruncate la coș. enorme, ernome surse de plăcere și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
in veci. - Știu, știu, urmă Pascalopol, acum o iubești înflăcărat, ca orice tânăr, însă poate să fie la mijloc un fenomen de tinerețe, de exuberanță. Și ești iarăși sigur că Otilia te va iubi totdeauna? Nu mă exprim bine. De iubit, te va iubi mereu, căci e o fată excelentă, dar zic, ești sigur că va fi mereu fericită? Otilia, o cunosc prea bine, e un temperament de artistă, care simte nevoia luxului, a schimbării. A o închide acum într-o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în vârstă pentru slăbiciunile erotice, iubite domnule, și nu mai "adopta" minore. Sper că acest preaviz îți va vîrî mințile în cap, și nu vei aștepta să spun surorii dumitale, doamna Aglae Tulea, tot ce știu despre aventurile galante ale iubitului său frate. Un amic care-ți vrea binele" Dacă cineva ar fi pălmuit pe moș Costache, el n-ar fi fost mai zguduit decât de această banală anonimă. Se îngălbeni, și fruntea i se acoperi de sudori reci. Începu să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și aș juca comedie? Am un individ bătrân care mă întreține, un general, om de treabă în fond. Nu e singurul meu păcat! Am mai făcut și poate am să mai fac, ca toate femeile. Câteodată sunt silită chiar de iubitul general să-i fiu infidelă, spre a proba prietenilor săi marile mele calități. Dar nu sunt o... cum să-ți spun... o fată de moravuri ușoare... oficial, sunt artistă. Crede-mă că sunt de o castitate surprinzătoare, generalul fiind mai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
potolească, fără să fie nevoie ("Dar nu te supăra așa, domnule Felix! Copilării! Nu știi că Titi e nervos?"), supărat de-a binelea, împinse pe Stănică și ieși din casă. Pe urma lui, Stănică se ținea cu pași mari. - Scumpule, iubitule, degeaba ești supărat pe mine, îi strigăacesta în mers și încercînd să-l prindă de braț, ai dreptate, pune-te însă în locul meu! Nu le-am spus nimic. Or fi bănuit ei ceva și dau acum vina pe mine. Pot
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să-i mai astupe gura cu o altă bucată, făcând și ea la fel, în scopul stimulării, când sosi Stănică. Primejdia era înlăturată. - Să mă iertați c-am întîrziat, dar de-abia am scăpat desocru-meu. Olimpia, ce să-ți spun, iubitul tău tată e imposibil. A aruncat pernele pe fereastră, a sfâșiat cearșafurile, a făcut un tămbălău grozav. - Ce are? întrebă madam Iorgu.Stănică râse. - Are gărgăuni, madam Iorgu, ce să aibă? I-a intrat în capcă duhul sfânt, prigonit de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pentru Olimpia, care încruntase sprâncenele. Felix reținu totuși banala calomnie cu injecțiile, și un raționament îi străbătu repede, obscur prin minte. - Hai mai bine să ne veselim, îndemnă Stănică. Toată lumea să trăiască, și în special eroii serii, am numit pe iubitul nostru G. Călinescu conu Iorgu cu familia sa și pe simpaticul meu moș Costache et compania. Ce gândiți dumneavoastră? Conu Iorgu a devenit proprietarul celui mai rentabil local de noapte, iar moș Costache a încasat parale bune. Spune drept, moș
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
zise studenta de pe fereastră, bălăbănind picioarele și relevând un glas gros. - Auzi, scumpe unchiule? strigă Stănică. Dă-ne, te rog,puțină mahorcă de-a dumitale. A venit tinerețea, studențimea, trebuie s-o sărbătorim. E în joc onoarea nepotului dumitale și iubitului meu văr, Felix. Moș Costache se fâstâci, vru să spună ceva, dar Stănică nu-l lăsă: - Nu te deranja, că știu eu unde-l ții. În chesea, pe scrin! Dispăru numaidecât pe ușă. Costache, alarmat, voi să alerge și el
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nepoată a mea, un crin de fată, s-o contempli ca pe-o icoană, fără să-i spui o vorbă, și să pleci. Atât pretind. Să vedem, e numai amor propriu din partea mea, ori fata e o făptură divină? Ah, iubitule, să nu fiu însurat, să nu fie legile omenești la mijloc, pe Lili aș lua-o de nevastă. Să mă prostern înaintea ei, să-i sărut numai vârful piciorului. Ce pieliță fină, ce râs, ce nevinovăție! Și plinuță, colo, bine
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dar de dragoste destinat Prințesei Luciana-Crina Această scriere face parte din ciclul de romane intitulat: Armaghedon. Bătălia de la Armaghedon (un ansamblu de, probabil, șapte romane) Componentele deslușite până în prezent ale acestui ansamblu romanesc sînt: I. Te pup în fund, Conducător iubit! (Nemira, 1994) II. (Nemira, 1998) III. Piele pentru piele. Viață pentru viață (roman în lucru, titlu provizoriu) ARMAGHEDON (din grecescul Har Ma-ge-dón, derivat și el din ebraică): literal, se referă la dealul și valea Meghido, menționate ades în Vechiul Testament
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bunghea nici Regele, ca fost ciobănaș, coborâră spre București. Bătea într-un început de aprilie. În București, tot frig și foamete, dar cel puțin îți mai distrăgeau atenția cu mitingul de la ele. Aflai, din vreun ziar, ce fabrică mai vizitase Iubitul Conducător și, din vreo poezie omagială, cum izbutise să-și înghesuie el o parte din slava ce-l înconjura permanent, într-o hală de-a ei. Izbutea greu. IF-ul scotea ban din buzunar și citea, cu seriozitate înlemnită, pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
neconceput pentru el. Sălceanu nu își obliga elevii să învețe, oricum îi trecea pe toți la teză puteau scoate cărțile pe bancă și de aceea învățau franceza de plăcere sau de rușine. Tradusese din lirica franceză și era de asemenea iubit ca dramaturg, scriind piese de teatru care se jucau cu succes în turneele din țară sau străinătate. Își imagina că toți profesorii din liceu sunt aidoma cu acest minunat dascăl. Așa și erau majoritatea, dedicați; își transmiteau admirația față de materia
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
am mutat lângă voi, off mai bine tac, poate vei înțelege mai târziu! Laur se frământă, ce poate să-i răspundă? Însă ca întotdeauna întârzie, reflectează și izbucnește într-un târziu, - Mai bine ne sărutăm! Ajung vorbele! Ea repetă încet: - Iubitule! Iubitule îl domină cu intensitate și când totul se împrăștie și se prăbușește asupra lor, el o privește prin perdeaua de întuneric a razelor de lună strecurate prin frunziș și se întreabă nesigur: - Oare este mulțumită de mine ? E atât
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]