5,332 matches
-
jumătate de oră, apoi se întinde cu sucitorul o foaie subțire, o lăsăm să stea la zvântat timp de douăzeci de minute, apoi o tăiem fâșii lungi și, cu un cuțit bine ascuțit, le tăiem foarte subțiri - pentru supă sau late - pentru garnituri. Dacă se folosește mașina, este mai bine deoarece tăițeii sunt uniformi. TĂIȚEI DE CASĂ (2) 3 ouă, o linguriță de sare, o lingură de ulei, 100 ml de apă minerală, 400-450 g făină albă Se frământă bine un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ouă, o linguriță de sare, o lingură de ulei, 100 ml de apă minerală, 400-450 g făină albă Se frământă bine un aluat omogen, întindem cu sucitorul foi subțiri, lăsăm foile timp de o oră la zvântat, apoi tăiem fâșii late de patru până la șase centimetri, pe care le dăm prin mașina de tăieței. Pe o planșetă presărăm făină și punem tăiețeii la uscat. După ce s-au uscat, îi scuturăm de făină și îi păstrăm în săculeț de pânză. TOCINEI CU
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fâșii de hrean, apoi turnăm baițul pe deasupra și adăugăm cinci aspirine pisate. Dacă punem în borcane mici, punem în fiecare borcan câte o aspirină. GOGOȘARI MURAȚI FELII 4-5 kg de gogoșari se spală, se curăță și se taie felii late de un centimetru. Se pun într-un lighean, se toarnă peste ele 450-500 ml de ulei și se amestecă. Separat, se pun la fiert 500 ml de oțet, 1 l de apă, 2 linguri de miere, 4-5 linguri de zahăr
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
peste care se întinde cu cuțitul aluatul al doilea, apoi se împăturește în trei. Operațiunea se repetă de 3 ori, după care se lasă la rece cel puțin două ore. Se pot face foi pe dosul tăvii, se taie fâșii late, care se umplu cu gem, rahat sau mere. FOI RULADA 5 ouă, 5 linguri de zahăr, 5 linguri de făină și 2 linguri de ulei. Se bat albușurile spumă, se adaugă gălbenușurile, pe rând, apoi se pun făina și uleiul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
strat de căpșuni și două treimi din brânză. Se pune a doua foaie, după care crema și fructele. Gelatina se amestecă cu zahăr și suc, apoi se toarnă peste fructe. Marțipanul se amestecă cu zahărul pudră și se întind fâșii late cu care se înconjoară blatul. TORT CU CIOCOLATĂ (1) 9 ouă, 3 linguri făină, 8 linguri apă, 400 g zahăr, 400 g unt, 100 g cacao Se dau la fiert apa, zahărul, untul și cacaoa, apoi se face un sirop
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
dacă îngrijindu-i, vă vor permite să vă instruiți ”. Și încheie prin îndemnul de a urma perceptele carității spunând: „îngrijiți pe bolnavul mizerabil nu ca pe un om, nu ca pe un frate ce suferă - ci ca pe însuși Dumnezeu’. lată spiritul care trebuie să domnească într-un spital. Nu erau afirmații și sfaturi formale pe care Paulescu le profesa de la înălțimea catedrei, ci erau convingeri și atitudini care făceau parte din modul de a fi al doctorului Paulescu. Mărturie stau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
remedii curative. Cu toate acestea puțini din cei pregătiți în domeniul științelor medicale au capacitatea de a aborda asemenea probleme cu impact social, pentru că majoritatea, spunea Paulescu, sunt „împotmoliți în mocirla materialistă și ignoră voit instinctele și rezultatul alterării lor’. lată de ce de-a lungul timpului filosofii, moraliștii și mai recent psihologii și-au arogat această ingrată misiune. Majoritatea lor însă necunoscând natura umană, nerecunoscând resorturile intime care-i coordonează existența, natura instinctelor și efectul lor asupra individului și societății, au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în timpul spitalizării, la unitățile impunătoare de astăzi, cu posibilități tehnice și terapeutice cu totul deosebite, devenind treptat pilonii de bază al oricărui sistem medical modern. Din nefericire însă s-a schimbat treptat și spiritul care caracteriza spitalul la începuturile sale. lată de ce Paulescu găsește oportun să se aplece asupra spiritului care trebuie să domnească într-un spital și să guverneze relația medic pacient pe care, dincolo de regulamente și coduri, le raportează la preceptele creștine. Strălucit colaborator al lui Lancereaux, clinician desăvârșit
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau așa ceva. Tinerii cu frunți înguste, cu ochi întunecați și cu fălci late băteau foarte bine, fără doctrină. Pentru aceasta aveau nevoe numai de ghioace, bâte, boxuri și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște, 1936, p. 10). Această futilă sarcină teoretică pare să și-o fi asumat N. Roșu, care, "străin de lumea ideilor și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
16(1), 13-43. Hroch, M. (1985). Social Preconditions National Revival in Europe. A Comparative Anarysis of the Social Composition of Patriotic Groups among the Smaller European Nations. Cambridge: Cambridge University Press. Huntington, S.P. (1993). The Third Wave: Democratization in the Late 20th Century. Norman, Oklahoma: University of Oklahoma Press. Hutchison, J. și Smith, A.D. (1994). Nationalism. Oxford: Oxford University Press. Ianoș, N.R. (2010). Educația în învățământul primar român din Transilvania (1850-1870), Teză de doctorat, Cluj-Napoca: Universitatea Babeș-Bolyai. Illich, I. (1971). Deschooling
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
of Educational Media, Memory, and Society, 1(1), 180-189. Jack, F. și Hayne, H. (2007). Eliciting adults' earliest memories: does it matter how we ask the question? Memory, 15(6), 647-63. Jameson, F. (1991). Postmodernism, Or, The Cultural Logic of Late Capitalism. Durham: Duke University Press. Jaspers, K. (2000). The Question of German Guilt. New York: Fordham University Press. Judt, T. (2005). Postwar: A History of Europe since 1945. New York: The Penguin Press. Kampe, N. (1987). Normalizing the Holocaust? The Recent Historians
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
focuses upon the didactic literature through which this process of national identity building by way of historical education took place. More than 100 schoolbooks - reading books, spellers, primers, history textbooks, civic education and civic culture books - published starting with the late 18th century until present time made up the textual corpus of the analysis. It was based on these primary sources that we were able to reconstruct seven succeeding configurations of the Romanian collective memory along the last two centuries of
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
obișnuit, ci femeii. Avem o nouă imagine a eliberarii de canoane, a emancipării. Virilitatea și aspectul fizic primează în seria calităților masculine, după opinia acestei donna deminicata: „și pe sprânceană i-am ales ce-i drept,/ Bogați în fudulii și lați în piept; / - Mai multe școli fac minți mai iscusite -/ Cerințe noi și gusturi felurite/ Îl strunguiesc pe meșterul de viță;/ Eu fost-am la cinci dascăli uceniță!”292 Femeia recunoaște vădit rolul pedagogic al propriei vieți, al numeroaselor experiențe, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 78. (trad. n.) 562 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love: A Comparative Study of the Decameron and the Canterbury Tales, ed. cit., p. 228. 563 Christopher Nissen, Ethics of Retribution in the Decameron and the Late Medieval Italian Novella: Beyond the Circle, Lewiston, N.Y: Mellon University Press, 1993, p. 9. (trad. n.) 153 viciul pare mai veridic decât virtutea. Dar ambele povestiri, așezate cu grijă la începutul și sfârșitul comediei sale umane, relevă aceleași tehnici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
drag, femeia nu trebuie să evite doar gelozia soțului posesiv, ci și avansurile unui alt pretendent, pălimarul Avesalon, astfel intriga devenind mai complexă. Face față cu 907 Ibidem, pp. 106-107. 908 Linda Lomperis, Bodies that matter in the court of late medieval England and in Chaucer's Miller's Tale, în „The Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2, pp. 243-244. 245 succes neprevăzutului evenimentelor și dă dovadă de inventivitate, debarasându-se de insistențele pălimarului, căruia îi joacă o glumă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
English Literature, 2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St. James Press, 1991. 58. Muscetta, Carlo, Giovanni Boccaccio, Editori Laterza, Bari, 1972. 59. Nissen, Christopher, Acquisition, Renunciation, and Retribution in the Decameron, in Ethics of Retribution in the Decameron and the Late Medieval Italian Novella: Beyond the Circle, Lewiston, N.Y: Mellon University Press, 1993, pp. 7-29. 60. Oțetea, Andrei, Renașterea, Editura științifică, București, 1964. 61. Paraschiv, Mihaela, Femeia în Roma antică, Editura Junimea, Iași, 1999. 62. Payne, Robert O., Geoffrey Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nr. 1, January 1970, pp. 73-82. 67. Levenstein, Jessica, Out of Bounds: Passion and the Plague in Boccaccio's Decameron, în „Italica”, vol. 73, nr. 3, autumn 1996, pp. 313-335. 68. Lomperis, Linda, Bodies that matter in the court of late medieval England and in Chaucer's Miller's Tale, în „The Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2, pp. 243-264. 69. Lumiansky, R. M., The Nun's Priest in The Canterbury Tales, în „P.M.L.A.”, vol. 68, nr. 4, September
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mentalitatea poporului român, există credința că, înainte de a ajunge în împărăția cerului, sufletul celui răposat trebuie să treacă peste o mulțime de râuri și pâraie, unele mai mici, mai înguste și mai lesne de trecut, iar altele mai mari, mai late și mai adânci, peste care nimeni nu e în stare să treacă fără de ajutor 237. Pentru ușurarea acestei "treceri", la fiecare "stare" (popas) a cortegiului funerar, "se pune podul", de-a curmezișul drumului, pe care se pun bani și peste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu dormiți, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Streșină de busuioc / Să fii gazdă cu noroc; Streșina-i de mintă creață, / Să fii gazdă cu viață; / Streșina-i de căprior, / Să ai parte de fecior; Streșina-i de iarbă lată, / Să ai parte și la fată; C-o sticlă de vin pe masă, / Lângă sticlă păhărele, / Să cinstim și noi cu ele."164 Soarta omului este " norocită" numai atunci când se înfățișează ca destin cosmic, umanul este împlinit dacă este transfigurat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-l dezvelea, / Făclii pe masă punea, / În casă că mă poftea / Și din gură că-mi zicea: / Vină, bade, pe-acolea, / Că tu-mi ești pe sama mea / Și cu vin că mă cinstea, / Nume mie că-mi punea: / Spate late de voinic, / Buze moi de copil mic. Mă iubea, / Mă drăgălea. Frunză verde lemn sucit, / După ce-am îmbătrânit / Luam sat de-a lungu, / De-a lungu și de-a latu, / Care mândră mă vedea / Ușurel mă ocolea / Și din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
urmează cursul lucrurilor, simbolizând roata timpului, drămuită de soare: "Frunzuliță arțăraș, / Mândru joc de călărași, / Vin pe drumul dorului / Cu voinicii satului. Frunzuliță mărgărit, / Jocul nostru s-a pornit, / Și iar verde busuioc, / Hai, căiuții, la galop. Frunză verde, foaie lată, / Hai, căiuții, roată, roată, / Numai roata roților;"155 Soarele este prezent și în descântece, ca "ajutor", dar și ca element de comparație. În seara înspre Anul Nou, fetele descântă de "ursită", punând un inel pe o punte de pe o apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este destrămat prin antropomorfizarea cucului care devine confesor liric: "Cucule cu pene sure, / Du-te la maica de-i spune / Că unde m-a dat nu-i bine! Patu mi-i de mărăcine / Și perna-i de rogojine. Foicică foaie lată, / Lasă vântul să mă bată / Și soarele să mă ardă; Singurică-s vinovată / Că m-am cerut măritată, / Tare m-am căpățânat, / De părinți n-am ascultat / Ș-amu plâng și-s lăcrămată / Cum îs de barbat mustrată / Și de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu mai ai. / Tu, șarpe, / Capu` să nu te doaie, / Deochiat să nu fi, / Leac să ai."373 În alte descântece, exteriorizarea răului se realizează prin intermediul enunțurilor dialogice care constituie, în același timp, formula magică de anihilare a patologicului: " Șopârlă lată, / Fost-ai la baltă? / Fost. / Prins-ai pește? / Prins. / Fiertu-l-ai? / Fiert. / Săratu-l-ai? / Sărat. / Mâncatu-l-ai? / Mâncat. / Dar lui N. n-ai lăsat? Ptiu, c-am uitat. / Și gâlca a secat."374 Construcția comparativă, din unele descântece "de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
păpușilor barbie". În funcție de caracteristicile corpului și de gen, mersul se modifică: dacă trupurile bărbaților rămân aproape imobile în privința șoldurilor, iar brațele se leagănă foarte mult pentru a contrabalansa picioarele, femeile își mișcă șoldurile destul de mult, deoarece șoldurile lor sunt mai late din punct de vedere anatomic și, prin urmare, sunt învățate să pășească grațios așezând un picior în fața celuilalt. Pe de altă parte, fustele strâmpte, pantalonii mulați și pantofii cu toc înalt pun în evidență șoldurile feminine care se leagănă în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Portugal; with a description of the Fortunate Islands. Written originally in French, by P. D. C., Gent and since translated by him into Latin and English. With the translations also of the Description of S. James's Park, and the late Fight at S. Lucar, by Mr. Edmund Waller; the Panegyric of Charles the Second, by Mr. Dryden; and other pieces relating to the present times. London, printed by W. G., 1662. Ne permitem să remarcăm un element care ne ajută
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]