5,080 matches
-
se va divide și va fi stăpânită în felul următor: - partea estică, pe toată lățimea ei, de la hotarul Bărcii și până la cel al Torceștilor, iar în lungime din valea Herătăului, la răsărit, până la un drum ce a fost numit de localnici ,,Drumul din capul moșiei”, în virtutea faptului că aici s-a fixat un nou hotar, cap de moșie, la o distanță acest capăt de circa 600 m est de calea ferată, a fost cumpărată de societatea bancară Casa Rurală, cu sediul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a confiscat uneltele de pescuit, năpatcile. Prețul unor asemenea ustensile la vremea respectivă echivala, pentru un țăran, aproape cu o vacă de lapte pentru hrana zilnică; pescuitul reprezenta încă un mijloc de existență, de „mutare a prânzului”, cum se exprimau localnicii. Așa se face că această confiscare, socotită nedreaptă, a fost percepută în acest fel de părinți, mai ales de mamele noastre. Mama mea și vecina ei au mers la Movileni, la curtea boierului, să se plângă și să-l roage
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din fostul ținut al Tecuciului, celelalte fiind dispărute de mult timp. Faptul este interesant pentru că pe vatra vechiului Umbrărești întâlnim documentar prezența unui topic și a unei comunități umane cu numele Torcești și cu varianta turciți, variantă păstrată în amintirea localnicilor din satul de mai târziu, Siliștea, cât și a celor din Umbrăreștii-răzeși. Nu avem în vedere „Torcești nepoții lui Bilăiu”, nici satul despre care vom vorbi, ci un altul pomenit în actele de pe timpul stăpânirii Umbrăreștilor de către marele vornic Gavril
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
însușite abuziv de Întreprinderea de Morărit Județeană, redistribuindu-le unei mori din Cudalbi, unde, se zice, funcționează și în prezent. Desigur că toate aceste acte distructive s-au produs cu acordul autorităților locale, primar, secretar, ale căror nume sunt cunoscute localnicilor, și sub patronajul șefilor județului Galați din acel timp. S-a păstrat, legat de numele postelnicului Panait Balș, și o catagrafie „a robilor țigani de pe moșiile Torcești și Blăjeri”, întocmită cu prilejul eliberării lor, de pe proprietățile boierești din anul 1854
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
celelalte întocmite până la această dată. Nu este exclus ca amestecarea datelor și numelor să se fi făcut în mod deliberat, de către autoritățile sau dregătorii locali interesați în neprezentarea situației reale, mistificările de acest fel fiind un mijloc de apărare pentru localnici, o practică justificată de timpurile grele pe care oamenii locului le traversau. Și Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816 bănuim că se circumscrie acelorași imperative. În ea s-a înregistrat un număr de familii mult micșorat și aceasta socotind nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la fața locului, gospodărie cu gospodărie ca mai târziu, ci al unor comisii locale ad-hoc constituite și întrunite la un sediu unde se făcea înscrierea gospodăriilor, fie după vechi evidențe, fie după ceea ce membrii comisiilor cunoșteau în calitatea lor de localnici, conjunctură ce permitea și favoriza omisiunile, unele inerente condițiilor de înregistrare, altele făcute în mod deliberat și interesat. Orientându-ne atât după numele persoanelor înscrise în succesiunea timpului, cât și după ocupațiile și funcțiile menționate, apreciem că imigrarea unor străini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Siliștea din zilele noastre pomeneau mereu câte ceva despre existența unor oameni veniți în așezarea de aici, cărora ei le ziceau „turciți”, termen întâlnit și documentar și care bănuim că desemnează pe locuitorii veniți de la sud de Dunăre și pe care localnicii i-au asimilat turcilor proveniți din creștini, zicându-le „turciți”, deși erau de altă etnie, unii chiar români. Din punct de vedere etnic, situația este asemănătoare și pentru categoria numită în rubrică „sudeți austriicești”, termen ce semnifică oameni supuși sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
număr și economic, că oamenii lor au folosit cu ingeniozitate mijloacele ce le-au avut pentru apărarea și propășirea lor, în condițiile deosebit de vitrege, cauzate de prea numeroasele și îndelungatele ocupații ale „oaspeților” nepoftiți și nedoriți, condiții ce, uneori, impuneau localnicilor să ia calea și potecile codrilor, unde găseau adăpost și cele necesare supraviețuirii, vetrele rămânând, în asemenea cazuri, pustii, motiv pentru străinii în trecere pe la noi de a face afirmații aparent verosimile despre slaba populare a localităților din zona noastră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când se face hotarnica, oamenii aduși mărturisesc că „moara lui Cioașcă au fost din vechi, dar acum (1828) nu să cunoaști nici locul, nici Sirețălul n-are apă”, în timp ce locul aceleiași mori de pe Bârlovița s-a păstrat atât în amintirea localnicilor, cât și documentar, în cartea de hotărnicie pomenită mai sus. Nu știm, pentru că actul este lipsit de precizie, dacă în anul 1664, când sătenii din Umbrărești fac danie hatmanului Neculai Racoviță un „vad de moară”, se afla și instalația corespunzătoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
orice caz, reținem că ținutul Tecuci este înregistrat cu un număr destul de mare de mori, dar nici una cu vapori. Se poate observa și în acest caz tendința de înregistrare în minus a respectivelor stabilimente economice, ca măsură de proteguire a localnicilor din partea înregistratorilor autohtoni, pentru că nu credem că, în 1828, morile de la Torcești nu erau în funcțiune; de asemenea, nu sunt înregistrate morile de la Umbrărești și Boziești, în 1853. Ținutul Tecuci este înscris, la 1853, cu un total de 65 mori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
i se zicea și păsat, s-a practicat în vechime, destul de intens, din moment ce respectiva plantă s-a păstrat până în perioada interbelică. E adevărat că, cu multă vreme în urmă, luaseră mare amploare culturile de păpușoi (acesta este termenul folosit de localnici până foarte recent), planta aceasta satisfăcând mai mult nevoile de hrană pentru oameni și animale, datorită productivității superioare comparativ cu alte cereale. De bună atenție se bucurau plantele textile. inul și cânepa. Acum deducem situația aceasta din numeroasele țesături, ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
grădinăritului pentru ca îndeletnicirea să nu fi fost însușită și practicată din timpuri îndepărtate. Că, cultura zarzavaturilor a devenit o mică componentă a agriculturii pe teritoriul nostru, că grădinăritul a fost o îndeletnicire intensă pe suprafețele din lunca Umbrăreștilor, atât de către localnici, cât și prin lucrători sezonieri alogeni, se demonstrează și prin aceea că, încă în zilele noastre, locul situat între malul estic al Bârladului și terasa care-i corespunde s-a numit În grădinării, urmare a faptului că terenul era destinat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el succedându-se diferite culturi, dar nu de zarzavaturi. Iar cel cu numele În Grădinării a devenit vatră de sat cu case pe el, numit cu termenul modern intravilan, mai existând încă unele enclave, pe care se practică grădinăritul de către localnici. E demn de menționat că respectiva îndeletnicire a luat acum amploare și ea se practică nu numai pe luncă, ci și pe ambele terase ale apei Bârladului. Este de prisos a mai specifica creșterea suprafeței cultivată în prezent cu zarzavaturi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc., cunoscuți crescători și îngrijitori de albine în perioada
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc., cunoscuți crescători și îngrijitori de albine în perioada interbelică și postbelică, până la colectivizare. Poate că ar fi suficient să venim cu câteva date din această perioada interbelică, date în legătură cu o stupină comunală înființată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce decurgeau din asemenea câștiguri. În tabăra militară de la Țuțora, veneau „oamenii la urdie de vindea/u/ fără nici o grijă; ialoviță, miere, poame de tot felul”. Iar în altă parte pomenește că un grec, „anumi Sară Eni”, era urmărit de localnici deoarece „a fost bătut stupii lui Gavriliță vornicului și au fost dat știubeilor foc”. Același Neculce critică pe domnitorul Constantin Cantemir întrucât, prin sfetnicul său apropiat, Iordache Ruset, „scotea mulțime de orânduieli pe țară, și pe mazili dăjdii grele, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
subl. n.). Observăm din textele documentare de mai sus cerința ca locul de prisacă să fie astfel ales încât să dispună de o bogată floră ca bază meliferă, respectiv pădurice, pomăt, apă. Denotă aceasta o veche și străveche îndeletnicire a localnicilor în domeniul stupăritului, meserie improprie nomadismului. Dar ceea ce frapează în contextul dat rezidă din noțiunile folosite pentru măsurarea locului destinat ființării prisăcii: „locul iaste în laturi câtu arunci cu răsteul în toate părțile” sau „până unde a da omul cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a predominat forma de comerț ambulant, negustorii fiind, în majoritatea lor, alogeni. Spre o astfel de constatare conduce diversitatea monetară, atât ca loc de emisiune, cât și ca sistem de valori. Cu timpul se vor implica în asemenea activități și localnicii, dar ei nu vor reuși niciodată să aibă un rol de căpetenie în procesul schimbului de mărfuri ca intermediari, nici în evul mediu și nici în epoca modernă, comerțul rămânând în mâini străine. Chiar și crâșmele sătești erau patronate de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
considerau înstrăinați de dreptul lor de a-și comercializa, căci, zic ei, „ni-au și luat marfa ce am avut di spiculă pi părțile noastre cu răpire”, adică cu forța. Anterior, la 8 martie 1855, Sandu Avram cu încă doi localnici, Tănasă Anton și Mihai Bulai, pe de o parte, și răzeșii de pe zece bătrâni de moșie, pe de alta, închipuiesc, în condiții ilegale, „un contract prin care se rostește că orânda acelui sat, pe termen de trei ani, o împosăsuiază
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Casa Rurală în 1911 din moșia Umbrărești avea o cuprindere totală de 2.362,0506 ha. El a fost parcelat și lotizat în două moduri: 1) loturi unitare, de câte 5 ha, într-un singur trup compact, numite de localnici „loturile mari” situate în partea de est a moșiei, până în hotarul loturilor cudălbene, tot din moșia Umbrărești; 2) loturi situate în trei puncte și anume: de 2 ha pe valea Lupei, de 3 ha la nisipuri și micile suprafețe date
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înscrisă prin textul „Alt drum al Galaților”, cel de pe terasa superioară estică a Bârladului este prezentat drept „Drimul mare al Galaților”, însemnându-se aici cu cifra 7: „Crâșmă”, iar puțin mai la sud cu cifra 8: „Fântână”. Deci, între ceea ce localnicii numeau „deasupra dealului” și Herătău, mai aproape de această vale, în plin câmp, pe „Drumul Mare”, iată, în 1841, exista o crâșmă. Temerar crâșmarul, ori oamenii erau mai cumsecade atunci ? Cât privește drumurile din interiorul așezărilor sătești e necesar să se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
epoca modernă, rezultă și dintr-o situație (vidomostie) cu referire la „poduri și podețe din ocolul Bârladului” (plasa Ivești) din 1839, în care găsim menționate poduri peste Bârlad la Liești, Bucești, Drăgănești, dar nu și la Umbrărești. Deducem că ceea ce localnicii noștri au numit o bună bucată de vreme Podul Vechi și despre care am pomenit mai sus, a fost o construcție realizată mai târziu decât data din documentul amintit. Presupunând că posteritatea și contemporanii vor dori să știe ceva despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Tămășeni, se afla peste apa Corozelului. Pentru construirea, reconstruirea sau repararea lui, se prevedeau anual în bugetul comunal importante sume de bani, dar care se risipeau și luau alte căi decât acelea destinate inițial. Un caz devenit notoriu pentru localnici, prin frecvență și lipsă de scrupule în administrarea bunului public, era procurarea anuală a unor mari cantități de lemn din stejar, aduse de locuitori din pădurea Fundeanu, sub pretextul reparării podului și a podețelor, dar care dispăreau fără urmă, fără ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu pământ în urma Legii din 1921, și-au vândut loturile de câte 5 ha în totalitatea lor. Este adevărat că nu aveau vite și atelaje cu care să-și lucreze pământul, dar în această situație au fost și unii dintre localnicii români, însă ei și-au păstrat și lucrat pământul primit, reușind să-și amelioreze și chiar să-și îmbunătățească situația economică. De aici și concluzia de rigoare, lipsa dragostei pentru lucrul pământului, pământ față de care nu nutreau nici un fel de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din faptul că nu puteau fi așezați locuitori străini pe o anumită vatră fără aprobarea autoritățiilor domnești, deci fără act. De aici și impresia bogăției documentare și a concluziei existenței satelor goale în mare număr. Or, pentru întoarcerea sau reîntoarcerea localnicilor pe vechile lor vetre, nu era nevoie să se emită acte, iar situațiile de acest gen erau cu mult mai numeroase. Acesta este motivul lipsei informațiilor ori a sărăciei lor cu privire la situația locuitorilor din satele mari (Corod, Cudalbi, Matca, Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]