40,824 matches
-
știa cum să gătească”. În consecință, soluționarea acestei probleme poate avea loc acționând asupra acestor două cauze imediate. Cel mai important lucru era, considera sociologul român, să fie mărită capacitatea de câștig printr-o mai bună întrebuințare și rentabilizare a lotului de pământ de care dispune. Aceasta poate fi realizată prin educație agricolă. Apoi, țăranca trebuie învățată cum să gătească, printr-o educație gospodărească. Dar nici acești factori (educația economică, agricolă, gospodărească) nu sunt primari. Asupra lor se poate acționa doar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au părăsit aceste instituții în raport cu un grup martor de delincvenți minori care nu au trecut prin ele, putem găsi una din următoarele situații: a) tinerii care au trecut prin școala de corecție se integrează mai bine social decât tinerii din lotul martor- școlile de corecție au deci o funcție pozitivă în integrarea socială; b) ei nu se integrează nici mai bine, nici mai rău decât grupul martor - în acest caz, funcția este nulă, neutră; c) tinerii care au trecut prin școli
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
continued for a while. I closed it by promising to read some field notes to him./ I am happy to learn that people are working on methodology in Bucharest. There are many things to reconcile. The research will become a lot more fruitful, I believe, in the effort of putting it in writing: the conditions of its scientific formulation will act like a reducing agent upon the diverging opinions of those who are willing to accept it. If it is among
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
in the end, ethnography is anthropology. So that, in fact, all our studies, including the musicological ones, are pursued on an anthropological basis.’ I tell to myself: ‘Good for you, Harry Brauner, you hit the jackpot and will learn a lot indeed.’ So, I ask him to make the effort and explain to me what they do, while promising that I’ll do whatever I can to understand it. He started as follows: ‘Here, in this hall (it was a three
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
to use the monographic method of investigation, I managed to realize what the ethnography and anthropology of the great Trocadéro consist of: propaganda’. I can’t describe to you the joy I felt when I thought that, quietly, without a lot of noise and with far less money than they have, we are centuries ahead. Really! I don’t exaggerate at all, this is my firm belief” [3.IV.1933]. To understand Harry Brauner’s reaction, we have to take into
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
that music, when the film has no sound track, is restored exactly with the help of phonograms (as we did with the Drăguș film when it was presented at the National [Theater in Bucharest]). They liked what I said a lot, I believe though that they began to think the Romanian state sent me here for propaganda and, truth to tell, I never praised our little country so much, neither was I so proud of it as I was on that
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi și psihosociolog), care, dacă nu are experiență, construiește designuri complexe ce nu au nimic de-a face cu mediul studiat. Autorii acestei cărți mai puțin obișnuite, cel puțin la noi, nu recurg la practicile curente ale eșantionării, interogării unui lot de subiecți sau la alte procedee de extragere a unei categorii de indivizi reprezentativi. Ei adoptă și adaptează un model metodologic propus de Bourdieu, cel al situării subiecților Într-un spațiu social de relații și Într-un context (cadru) geografic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aplicarea mai multor chestionare: chestionar experimental de evaluare a Încrederii sociale; chestionar pentru studiul competențelor sociale cu șase subscale: asertivitate, gratificație, comunicare nonverbală, comunicare verbală, empatie și cooperare, prezentare de sine; chestionar pentru evaluarea comportamentului prosocial, toate aplicate pe un lot de 273 de studenți. Cercetarea confirmă ipotezele conform cărora o creștere a competențelor sociale ale unor persoane duce la creșterea Încrederii În propria capacitate de relaționare, iar aceasta conduce la o creștere a probabilității de inițiere a comportamentului prosocial, concluzie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relaționare, iar aceasta conduce la o creștere a probabilității de inițiere a comportamentului prosocial, concluzie desfășurată pe analizele În raport de apartenență la genul social, mediul de rezidență, profesia tatălui. Cealaltă cercetare este analiza secundară privind competența profesională a unui lot de 312 de cadre militare. S-a confirmat ipoteza conform căreia ,,competența intelectuală de excelență este În relație pozitivă cu competența profesională și reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru dobândirea acesteia” (p. 284). În „Concluzii” sunt sintetizate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
muncii determină mai puțin disponibil pentru socializarea în grupul de prieteni, mai puțin timp pentru elevi să își facă temele sau să fie prezenți la ore etc. Eficiența economică este mai redusă, de aici o calitate a vieții mai redusă. Loturile pe care se practică agricultura sunt extrem de mici. Eurostat indica pentru 2003, în România, o mărime medie a terenului agricol (exceptându-l pe cel din jurul casei) de 3,1 hectare. Cifra este similară cu cea înregistrată în Cipru și de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o mărime medie a terenului agricol (exceptându-l pe cel din jurul casei) de 3,1 hectare. Cifra este similară cu cea înregistrată în Cipru și de trei ori mai mare decât în Malta. Țările vecine României (Ungaria, Polonia, Bulgaria) au loturi care sunt în medie duble ca suprafață, în timp ce în Cehia mărimea medie a fermei agricole este de 25,5 ha, în Suedia de 14,8 ha, în Slovacia de 9,6 ha, iar în Austria de 6 ha, ca să luăm
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
alternativelor de ocupare nonagricolă din rural (Chaplin et al., 2004, pp. 61-77; Janowski și Bleahu, 2001), dar și lipsa deprinderilor necesare integrării în noua ordine economică a determinat în anii ’90 orientarea unui număr important de persoane către agricultură, pe loturile de teren disponibile în urma retrocedărilor. Procesul continua practic în mod firesc să perpetueze un obicei cu o carieră îndelungată în societatea românească. Aceasta era marcată la sfârșitul celui de-al doilea război mondial de o ocupare în agricultură de aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
rasele de animale de calitate îndoielnică, de tehnologia adesea învechită. Un al patrulea model se conturează de câțiva ani, însă este probabil abia la începuturi. El este stimulat de acei antreprenori care au acumulat resurse importante și caută să achiziționeze loturi de pământ mari, efectuând cumpărături de la mai mulți proprietari. Suportul social pentru astfel de modele este încă redus. „Cum să îi iei domn’le pământul, că ăla e singurul lucru bun... După el trăiește!” este argumentul tipic pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cluburi de șah la asociații ale femeilor și de la sindicate la asociații profesionale, toate erau sub controlul partidului-stat. Se adăuga lipsa tradiției de a coopera, întâlnită mai ales la est de Elba, derivată din tipul de proprietate și exploatare a loturilor agricole (Rösener, 2003). Modelul vestic era cel al impozitării producției, comunitățile fiind adesea nevoite să decidă împreună asupra plantelor ce urmau să fie cultivate în anul următor, asupra irigării culturilor etc. Taxele erau apoi plătite către nobilul sau mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
opinia unora, în experiența tragică a colectivizării pe care a traversat-o satul românesc: „Populația s-a mai schimbat. Cei care se distrau, se împăcau, comunicau... Așa era până în anii ’70. După această perioadă a început să se umble la loturile de pământ al țăranilor, la grădinile de pe lângă case, de unde oamenii își asigurau strictul necesar pentru gospodărie. Atunci a început tragedia. Nu mai aveau lemn de foc, vin curat natural, nu își mai invită rudele că nu avea cu ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au încredere, însă neavând alternativă își dau pământul în adminstrarea lor, sperând că acestea își vor respecta promisiunile garantate, într-un fel, prin contractele încheiate. În această situație sunt persoanele în vârstă care nu mai au posibilitatea să-și muncească loturile de pământ. Această neîncredere este oarecum îndreptățită dată fiind experiența negativă a unei părți a sătenilor din anul 2004 cu una dintre asociații (desființată între timp), neprimind aproape nimic la strânsul recoltei: „Nu am luat nimic de pe trei hectare de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
inițiativă. În agricultură se vor ameliora efectele negative cauzate de fărâmițarea pământului: „Să nu mai fie fiecare cu bucățica lui de pământ. Atunci se ară în bloc, se seamănă în bloc” (bărbat, 51 de ani, agricultor) ...prin unificarea și specializarea loturilor destinate unui anumit tip de cultură și printr-un sistem modern de administrare a lor „are să se ocupe cineva numai de o plantație de usturoi, să spunem, unul are să pună numai ceapă, altul are să facă fermă de lapte. Eu acum
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Trifești cu greu poate fi perceput ca un sat european se referă la modul în care este organizată agricultura. Pe de o parte, se resimte nevoia de utilaje agricole performante pentru a lucra pământul și de concentrare a acestuia în loturi administrate de asociații agricole („...maxim 5% este în asociații agricole care fac agricultură de performanță. Dar restul? Și la ora actuală, la noi în sat se ară cu boii, cu caii și cu sămânță neselecționată” - bărbat, 35 de ani, salariat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Și la ora actuală, la noi în sat se ară cu boii, cu caii și cu sămânță neselecționată” - bărbat, 35 de ani, salariat). Pe de altă parte, locuitorii sunt informați despre necesitatea organizării efectivelor de animale în microferme. Multe dintre loturile de pământ rămân nelucrate în principal datorită lipsei resurselor financiare necesare pentru efectuarea lucrărilor agricole. Acest deficit de resurse se datorează faptului că valorificarea producției agricole nu acoperă nici pe departe cheltuielile aferente pregătirii pământului - arat, însămânțat etc. Același lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ora de program, face agricultură” (pensionar din armată, 45 de ani). Prin practicarea agriculturii aceștia au înțeles atât asumarea acesteia ca ocupație principală aducătoare de venit (terenuri în afara localității), cât și ca o ocupație practicată pentru satisfacerea nevoilor familiale (mici loturi de pământ în spatele casei în care se cultivă în special legume). În ceea ce privește terenul agricol, media pe familie este situată în jurul a trei hectare, dar mai sunt și trei familii care dețin în proprietate mai mult teren (aproximativ 20 de hectare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Mitchell, 2004, pp. 15-34. Sau exurbanizare (Mitchell, 2004, pp. 15-34). O reformă agrară de tipul celor din secolul XIX, așa cum o definește Brucan (2000), referindu-se la consecințele sale în planul fărâmițării proprietăților. Suportul social redus de astăzi pentru mobilitatea loturilor agricole își găsește explicația și în importanța sa în trecutul apropiat. Urlați, Arioneștii Noi, Arioneștii Vechi, Cherba, Jercălăi, Mărunțiș, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Schiau, Ulmi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman, Valea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
între prezentul puroiat al unui popor de lași și rugăciunea neîncetată a inimilor plânse. Prin moartea eroilor am înțeles că Cel înviat are un Trup țesut din faptele de aur ale multor anonimi - cei care umpluseră închisorile, barăcile din colonii, lotul „Rugului Aprins”, beciurile Securității, zarca de la Aiud, minele din Petroșani (martie 1977), uzinele Brașovului din 1987, Piața Operei din Timișoara sau Piața Universității din București 1. Vocea lor reprezenta teologia politică în act a celor care nu mai suportau miasma
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
desenată de gesturile noastre zilnice nu imprimă decât imaginea deșertului; ariditatea nisipului măsoară trecerea timpului cosmic; existența nu pare să aibă decât o consistență granulară. Când oftăm îngândurați și zicem „deșertăciunea deșertăciunilor, totul e deșertăciune”, nu facem decât să incriminăm lotul comun de ambiții și decepții subiective; pasiunile umanității atee sunt tot atâtea pietre de altar într-o jertfă colectivă cerută de idolii nevrozei. Din acestea se înalță, treptat, zidul plângerii noastre; acolo, omul deploră infinita caducitate a unei lumi prăbușite
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
selecției sunt uneori clarificate în mod cu totul neașteptat și de aceea prin cercetarea noastră încercăm să aducem noi contribuții. Importanța socială a sportului este atât de mare încât problema selecției trebuie privită ca o cheie care deschide ușile către loturile naționale. Se știe că sistemul actual de selecție al copiilor pentru atletism nu-i satisface pe antrenori și de aceea trebuie să încercăm să analizăm recomandările existente privind selecția în școlile sportive de copii și juniori. Scopul lucrării de față
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
și comentate pentru fiecare item in parte. Rezultate și discuții Pentru subiecții practicanți ai jocurilor sportive itemii cu cele mai mari valori medii la chestionarul de coeziune a echipei sportive vizează în primul rând motivația pentru performanță a sportivilor din lotul investigat, la existența unui climat bun în rândul echipei, propice performanței și la soluționarea rapidă a conflictelor ce apar între componenții grupului. Nivelul de salarizare și relațiile cu antrenorul întrunesc cele mai reduse aprecieri din partea subiecților. Pentru practicanții sporturilor individuale
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]