6,049 matches
-
cu Iisus tot atâtea comunități izolate, care să nu imite și să nu transfigureze solidaritatea naturală a făpturilor din ordinea creațiunii. lată de ce Nichifor Crainic expune doctrina sa despre Biserică nu în imediată legătură cu doctrina despre Iisus Hristos ca Mântuitor, ci după ce tratează despre creațiunea lumii, adică după ce arată și calitatea de Creator a Mântuitorului (Ortodoxie). Creațiunea lumii, păcatul prin care armonia ei primordială a fost tulburată și Biserica, privită ca un cosmos restabilit, e ordinea în care se înlănțuie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
naturală a făpturilor din ordinea creațiunii. lată de ce Nichifor Crainic expune doctrina sa despre Biserică nu în imediată legătură cu doctrina despre Iisus Hristos ca Mântuitor, ci după ce tratează despre creațiunea lumii, adică după ce arată și calitatea de Creator a Mântuitorului (Ortodoxie). Creațiunea lumii, păcatul prin care armonia ei primordială a fost tulburată și Biserica, privită ca un cosmos restabilit, e ordinea în care se înlănțuie expunerea lui Nichifor Crainic. Concepția aceasta se străvede și în faptul că de câte ori vorbește despre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
făpturii în starea de mântuire echivalează cu ridicarea ei în starea de plenitudine a frumuseții sofianice. „Sofia creaturală e făptura în măsura în care e îndumnezeită de har și ridicată în eternitate... E lumea modelată din nou în perfecțiunea paradisului spiritual după chipul Mântuitorului transfigurat pe muntele Taborului” (Problema stilului). Iată dar cum teologia estetică se încadrează în teologia soteriologică, adică în teologia creștină pur și simplu. însemnătatea soteriologică a frumosului, sau fuziunea lui cu însușirea iubirii, e lămurită și prin un al treilea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
însăși lumea ortodoxiei, în ale cărei spații paradisiace nu ne-a introdus nimeni altul ca Nichifor Crainic. NICHIFOR CRAINIC NOSTALGIA PARADISULUI MODUL TEANDRIC Creștinismul e a doua creație a lumii, adică refacerea ei în har prin jertfa pe cruce a Mântuitorului. Ce e lumea în sine, de unde vine și încotro merge nu vom ști niciodată dacă nu vom primi descoperirea dăruită prin Iisus Hristos. Nici religiile și concepțiile din afară de sfera creștină nici teoriile științei moderne n-au putut clădi vreo
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la destinația divină din planul veșnic al creației. Act de nemărginită dragoste e întruparea, dar în același timp e și satisfacția mâhnirii lui Dumnezeu prin asocierea omului la opera de rezidire a lumii. Creștinismul e înainte de toate persoana divinumană a Mântuitorului. În misterul acestei persoane unice, în care se asociază cele două naturi, Dumnezeu nu e numai în afară de cosmos, dar și înlăuntrul lui, iar cosmosul participă astfel, cu natura lui proprie, la viața dumnezeiască. În creștinism, răul nu se suprimă radical
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
natura lui proprie, la viața dumnezeiască. În creștinism, răul nu se suprimă radical, ci în măsura în care omul, ca făptură liberă, se asociază la lucrarea lui Dumnezeu în lume. Recunoașterea lumii în Iisus Hristos înseamnă recrearea ei în har. De obicei, rolul Mântuitorului în lume se înțelege fragmentar, ca un episod istoric, punctat de apariția prin întrupare și de dispariția prin înălțare. Iconografia bizantină ne dă o imagine plastică a întregimii acestui rol când înfățișează pe Mântuitorul înconjurat de astre și ținând în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ei în har. De obicei, rolul Mântuitorului în lume se înțelege fragmentar, ca un episod istoric, punctat de apariția prin întrupare și de dispariția prin înălțare. Iconografia bizantină ne dă o imagine plastică a întregimii acestui rol când înfățișează pe Mântuitorul înconjurat de astre și ținând în mână globul pământesc. Această icoană corespunde concepției juste despre raportul lui cu lumea. Mântuitorul e Alfa și Omega tuturor lucrurilor create. E Logosul sau rațiunea lumii fiindcă Dumnezeu printr-însul a creat-o; e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întrupare și de dispariția prin înălțare. Iconografia bizantină ne dă o imagine plastică a întregimii acestui rol când înfățișează pe Mântuitorul înconjurat de astre și ținând în mână globul pământesc. Această icoană corespunde concepției juste despre raportul lui cu lumea. Mântuitorul e Alfa și Omega tuturor lucrurilor create. E Logosul sau rațiunea lumii fiindcă Dumnezeu printr-însul a creat-o; e Mântuitorul ei fiindcă printr-însul o mântuiește: și e Judecătorul ei fiindcă printr-însul o va judeca. În afară de lume ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
înconjurat de astre și ținând în mână globul pământesc. Această icoană corespunde concepției juste despre raportul lui cu lumea. Mântuitorul e Alfa și Omega tuturor lucrurilor create. E Logosul sau rațiunea lumii fiindcă Dumnezeu printr-însul a creat-o; e Mântuitorul ei fiindcă printr-însul o mântuiește: și e Judecătorul ei fiindcă printr-însul o va judeca. În afară de lume ca Dumnezeu, el e în lume ca principiu de viață veșnică al ei. Dragostea lui Dumnezeu pentru lume e Iisus Hristos, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumii. Și dacă Pavel zice că același Dumnezeu lucrează în toți, această învățătură a lui confirmă încă o dată ideea de colaborare divină la operele omenești. De altfel, în altă parte, el numește pe om direct colaboratorul lui Dumnezeu. în cuvintele Mântuitorului, această idee e rostită ca o poruncă și ca o disciplină a întregii vieți omenești: „Ori de mâncați, ori de beți, ori altceva de faceți, în numele meu să-l faceți!” Și dacă însăși activitățile fiziologice, care nu disting pe om
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
finalitatea sau sensul ce se desface din faptele și operele lui. Dar nu e o mai sigură precizare a acestei idei de colaborare decât aceea pe care o rostește apostolul Petru (I, IV, 11), gândindu-se, fără îndoială, la cuvintele Mântuitorului, citate mai sus: „Dacă vorbește cineva, cuvintele lui să fie ca ale lui Dumnezeu; dacă slujește cineva, slujba lui să fie ca din puterea pe care o dă Dumnezeu, pentru ca întru toate Dumnezeu să se mărească prin Iisus Hristos”. SIMBIOZA
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Nu există o sculptură și o pictură arabă fiindcă mahomedanismul le interzice. Nu există o sculptură monumentală ortodoxă, fiindcă Biserica noastră n-o practică. O sculptură monumentală e adevărat că a existat și în Răsărit. Se citează mărețe statui ale Mântuitorului în orașe din Asia Mică. Una din acestea era așezată sus, la intrarea somptuosului palat imperial din Bizanț. Ea a fost dărâmată ca o consecință a luptelor iconoclaste. Ultima statuie cunoscută în istoria artei, aceea a unui împărat bizantin, cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
măsură de Biserică. Și dacă religia noastră e de caracter revelat și absolut, cum ne putem explica aceste influențe și împrumuturi dintr-o lume diametral opusă, împotriva căreia Iisus Hristos a venit să întroneze adevărul divin al mântuirii ? Căci învățătura Mântuitorului, cuprinsă în Evanghelii, e în afară de această discuție; nici o legătură nu se poate stabili între ea și cultura antică. Singura idee care are o legătură cu filosofia elenistă este aceea de Logos din prologul Evangheliei lui Ioan. Și dacă mai amintim
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un Canon de pictură bizantină, din cele pe care ni le-a lăsat moștenire Sfântul Munte, înțelegem incomparabil mai limpede decât dintr-un tratat de dogmatică modern ideea că Biserica noastră e un așezământ cosmic spiritual, care organizează în subordinea Mântuitorului întreaga creatură, de la îngeri până la plante și minerale, pentru ca „toată suflarea să laude pe Domnul”. După aceste Canoane sau Etonin de pictură bizantină, iată, pe lângă Vechiul și Noul Testament, cine mai trebuiesc zugrăviți pe zidurile altarelor noastre: Homer. Pitagora, Socrate, Apolloniu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care fiecare persoană pictată după indicații anumite trebuie să poarte câte o inscripție, care c câte un extras din scrierile lor, se numește: „înțelepții Elinilor, când au proorocit și au gâcit pentru iconomia cea trupească a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru lisus Hristos”. Erminiile îi numesc Elini în sensul de păgâni, desigur, fiindcă acești „înțelepți, prooroci și gâcitori” nu sunt toți de origine greacă; unii sunt reprezentanții Egiptului, alții, ai Indiei, alții ca Sibylla, ai Romei antice, iar alții sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
invenții ale vreunui călugăr ignorant, ci sunt citate din operele acestor scriitori păgâni, culese din literatura patristică. Apologeții și Sfinții Părinți le-au subliniat în atenția lumii păgâne ca dovezi că și această lume păgână participă la nădejdea în venirea Mântuitorului. De la apologeți și Părinți, citatele au trecut apoi în Erminii și figurează pe zidul Bisericii ortodoxe, alături de chipurile zugrăvite, ca niște iscălituri de aderență a lumii întregi la cultul adevăratului Dumnezeu. în cultura păgână și îndeosebi în literatura și filosofia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ci, pornind de la Ființa veșnică, au fost descoperite de ei în măsura în care Adevărul și înțelepciunea le-au îngăduit să le descopere; și astfel totul trebuie adus la un singur termen și ceea ce se găsește folositor în cărțile păgânilor și ceea ce e mântuitor în Scriptură”(Emile Brehier: Histoire de la Philosophie, t.I, pag. 535) Potrivit acestei largi concepții, care dă joc liber elementelor asimilabile. Rhaban Maurus consideră toate științele profane ca fiind folositoare studiului Scripturii și vieții creștine. „Gramatica, zice el. conține o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unor mai, largi drepturi politice și sociale; calificativul de obscurantist i se aruncă din pricina violenței cu care a căutat să înăbușe cercetarea științifică. Setea de a ști e înnăscută în firea omenească și ea se poate întemeia pe însuși cuvântul Mântuitorului: Cercetați Scripturile! și: Caută și vei afla! Catolicismul medieval a dovedit însă o ciudată mărginire de vederi când a dogmatizat oarecum vechile și învechitele rezultate ale științei și a căutat cu orice preț să împiedice noile căutări. El a pus
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
toate elementele, față de care el rămâne totdeauna eminamente distinct”(Ierarhia cerească, p.61 ). Lumina transcendentă a focului imizibil constituie obiectul sublim al contemplației mistice ortodoxe. Ea se poate experimenta în viziunea suprasensibilă a sfinților. Ea s-a descoperit în transfigurarea Mântuitorului pe muntele Taborului. Dacă natura acestei lumini este creată sau necreată, această chestiune a iscat marea dispută teologică din veacul XIV, care a dat prilej sfântului Grigore Palama să demonstreze în chip genial că ea e de natură necreată. Frumusețea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Sfânt, de sfințire și desăvârșire a creaturii. Făptura, participând la înțelepciunea divină, se preamărește în slava lui Dumnezeu, se îndumnezeiește. Toată această lume, readusă în ordinea spirituală, primordială, renăscută în Duh prin cea de a doua creație, care e opera Mântuitorului, lumea transfigurată în sfințenie și ridicată din nou la frumusețea cea dintâi se poate numi Sophia creaturală. Modelul de frumusețe sofianică, necreată și creată totdeodată, e personalitatea Mântuitorului care, ca Logos e necreat, iar ca întrupare în om e creat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
renăscută în Duh prin cea de a doua creație, care e opera Mântuitorului, lumea transfigurată în sfințenie și ridicată din nou la frumusețea cea dintâi se poate numi Sophia creaturală. Modelul de frumusețe sofianică, necreată și creată totdeodată, e personalitatea Mântuitorului care, ca Logos e necreat, iar ca întrupare în om e creat. Ideea de Sophia creaturală îndumnezeită constituie una din cele mai subtile și mai neclarificate probleme de teologie. Ea muncește inteligența filosofică a unor scriitori ruși ca Pavel Florenski
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dimpotrivă, are o arie istorică mult mai restrânsă, fiindcă e numai aria creștină. A confunda, din acest punct de vedere, genialitatea cu sfințenia, înseamnă a contopi creștinismul cu lumea păgână într-o primejdioasă indistincție, care ar anula însuși rostul venirii Mântuitorului pe pământ. Dacă sfântul stă pe picior de egalitate cu geniul, atunci Homer e totuna cu Ioan Damaschin, iar Grigore de Nazianz totuna cu Calidassa, dramaturgul hindus, ideea de har supranatural dispărând cu totul în această imensă confuzie. Filosoful care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar lumea nu l-a cunoscut. Toate râvnele și toate impulsurile de înălțare spre bine ale omului căzut, spre adevăr și frumos, trebuie să le atribuim tainicelor inspirații ale Logosului, care lucrează necontenit în lume înainte de a se întrupa ca Mântuitor al ei. Căci, în toate felurile, Dumnezeu e autorul binelui, iar omul, redus la propriile sale puteri, autorul răului. În lumea desfigurată de păcat, geniul creează după chipul lui Dumnezeu imaginea frumuseții, a cărei desăvârșire o întrezărește în descoperirile de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și e ridicată din nou la strălucirea în care a fost creată. Sophia nu e deci numai „transcendentul care coboară”, dar și cosmosul, care suie transfigurat în lumina cerească. E lumea modelată din nou în perfecțiunea paradisului spiritual, după chipul Mântuitorului transfigurat pe muntele Taborului. A despărți această idee de dogma care o conține și a o expedia în inconștient de dragul categoriilor abisale, e ca și cum ai spune că mărturisirea n are legătură cu dogma soteriologică și că ea ar fi un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pravoslavnice îndreptare, luminare și mântuire”. Același caracter dogmatic reiese din sfatul ce se dă meșterilor să se ferească de a introduce în Biserică „corcirea papistășească cea în afară de dogma și de rânduiala zugrăvirii pravoslavnicei Biserici a Răsăritului”. Patronii acestei arte sunt Mântuitorul, socotit ca „întâiul zugrav” fiindcă și-a întipărit dumnezeiasca față în maramă pentru a o trimite regelui Abgar, Maica Domnului, care a îngăduit lui Luca să-i facă icoana și evanghelistul, care era înzestrat cu geniul picturii. Meșterii, care exercită
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]