26,035 matches
-
Tratatul de sociologie coordonat de R. Boudon (1997, studiul lui Cherkaoui, pp. 175-181). Există însă și formule care au reușit depășirea multora dintre limitele coeficienților obișnuiți, bazați pe măsurile convenționale ale asocierii. Una dintre acestea este indicele lui Yasuda, care măsoară în mod valid gradul de imobilitate socială, surprinzând într-o manieră intuitivă procesele sociale asociate cu mecanismele de transmitere de la o generație la alta a statusurilor sociale. Ideea coeficientului Yasuda este de a evalua gradul de mobilitate al unei societăți
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
2. Limite metodologice" Analizele de mai sus trebuie interpretate având în vedere următoarele limite: - Categoriile de instrucție sunt destul de generale, astfel că mobilitatea din interiorul unei categorii (de la fără instrucție la opt clase) nu poate fi înregistrată. Este posibil ca, măsurând mobilitatea cu mai multe categorii de instrucție (în chestionarul original erau zece categorii), indicii de mobilitate să crească. - Calculele de acest gen realizate pe date de sondaj sunt limitate în ceea ce privește capacitatea lor de a reflecta fluxurile intergeneraționale de status. În
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se pare că în societățile contemporane o parte importantă a forței de muncă are un nivel de instrucție mai mare decât cel necesar pentru slujbele pe care le ocupă. Supraocuparea nu este însă foarte clar conceptualizată (Bills, 2004): supraeducația este măsurată prin estimări subiective sau prin indicatori factuali, iar în cel de-al doilea caz, nu se știe precis cum se stabilește nivelul „optim” de educație pentru o slujbă, folosindu-se de obicei media nivelului de instrucție al celor ocupați în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dintre atitudinea față de învățământ și dimensiunile atitudinii instituționale revelate de analiza factorială. Pe de altă parte, faptul că studiile superioare scad încrederea în învățământ pare a susține ipoteza încrederii operaționale, deoarece studiile superioare constituie indicatorul celei mai lungi cariere școlare măsurate în anchetă și al celei mai bune cunoașteri a sistemului de învățământ. Influența studiilor superioare poate fi interpretată și altfel, ca impact al sofisticării cognitive asupra structurilor de atitudini referitoare la instituții. În acest caz, am avea încă o confirmare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din locuințe aglomerate (unde lipsește spațiul psihologic pentru explorare) au rezultatele medii la testele IQ semnificativ mai reduse decât copiii provenind din medii mai favorabile (Herrnstein și Murray, 1994). În cel mai bun caz, se poate afirma că testele IQ măsoară maniera în care inteligența înnăscută s-a dezvoltat prin interacțiunea cu mediul. Mai mult, nu se poate separa porțiunea din IQ care este înnăscută de cea dezvoltată prin interacțiunea cu factorii de mediu. Experiența în domeniu arată că testele IQ
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
interacțiunea cu mediul. Mai mult, nu se poate separa porțiunea din IQ care este înnăscută de cea dezvoltată prin interacțiunea cu factorii de mediu. Experiența în domeniu arată că testele IQ nu ne spun mai nimic despre potențialul oamenilor, ci măsoară performanța sau realizările. Pe de altă parte, testele IQ măsoară și variabile independente de inteligență. Rezultatele la teste sunt influențate de aspecte precum neîncrederea în teste, lipsa familiarizării cu acestea, teama de rezultatele acestora sau de maniera de utilizare a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din IQ care este înnăscută de cea dezvoltată prin interacțiunea cu factorii de mediu. Experiența în domeniu arată că testele IQ nu ne spun mai nimic despre potențialul oamenilor, ci măsoară performanța sau realizările. Pe de altă parte, testele IQ măsoară și variabile independente de inteligență. Rezultatele la teste sunt influențate de aspecte precum neîncrederea în teste, lipsa familiarizării cu acestea, teama de rezultatele acestora sau de maniera de utilizare a rezultatelor. Fiind situate din punct de vedere cultural, testele au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
interpretări pot fi propuse: - coeficientul de inteligență, indicator al resurselor intelectuale înnăscute, determină rezultatele școlare. Aceasta este interpretarea convențională; - un anumit scor la testele de inteligență este determinat, din contră, de numărul de ani de școlarizare. Din această perspectivă, ceea ce măsoară testele de inteligență este consecința școlarizării; - rezultatele școlare și coeficientul de inteligență nu se determină unul pe altul, ci indică același lucru, mai exact cerințele sistemului educațional sunt reluate în altă formă de testele de inteligență. Testele de inteligență ar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
testele de inteligență este consecința școlarizării; - rezultatele școlare și coeficientul de inteligență nu se determină unul pe altul, ci indică același lucru, mai exact cerințele sistemului educațional sunt reluate în altă formă de testele de inteligență. Testele de inteligență ar măsura printr-o altă strategie de cuantificare adecvarea individului la cerințele sistemului școlar; - în fine, este foarte probabil, mai ales în sistemele educative în care testele de inteligență se utilizează de timpuriu, cum este cel american pe care l-a studiat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
derivă din maniera de măsurare a atitudinilor, a interesului părintesc ș.a.m.d. Dacă operaționalizăm interesul părintesc prin numărul de vizite la școală al părintelui sau prin numărul de contacte cu profesorii sau diriginții, riscăm să confundăm ceea ce dorim să măsurăm cu alte variabile. Se știe că cei din categoriile ocupaționale inferioare muncesc efectiv, chiar fizic, un timp mai îndelungat decât funcționarii sau cadrele cu studii superioare. Într-o asemenea situație, raritatea contactelor cu școala copilului - dacă nu chiar cu copilul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Studii și mai recente bazate pe datele anchetei internaționale TIMMS din 1999 (Woessman, 2000) aruncă o lumină și mai pesimistă asupra eficienței investițiilor monetare în educație. Datele TIMMS arată că, în loc să conducă la performanțe mai înalte, cheltuielile sporite pe elev - măsurate la nivel de țară - și clasele de mărimi mai mici au o legătură negativă semnificativă cu rezultatele la matematică și științe. În schimb, dotarea cu materiale didactice și timpul din programul de studiu alocat disciplinelor respective duc la performanțe mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
măsurare a abilităților verbale și de gândire. Cercetătorii au selectat aleatoriu 20% dintre copiii testați pe care i-au desemnat ca fiind promițători, astfel încât profesorii se puteau aștepta la performanțe superioare din partea lor. Ulterior, la un al doilea test care măsura abilitățile verbale și de gândire, cei etichetați ca „promițători” au avut rezultate semnificativ mai bune decât la primul test. Mai mult, profesorii i-au evaluat ca fiind mai interesați, mai curioși și mai bine adaptați decât colegii lor de clasă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
plauzibilă. Din păcate, apelul la inteligență sau aptitudini este folosit adeseori pentru a oculta variabilele de context social care determină rezultatele specifice și chiar pentru a justifica inegalități sociale. În plus, testele de aptitudini, ca și testele de inteligență nu măsoară mărimea resurselor genetice, iar relația cauzală dintre coeficientul de inteligență și măsuri ale performanțelor școlare precum lungimea carierei școlare este neclară. • În ciclul secundar, fetele obțin în mod sistematic rezultate mai bune decât băieții, mai ales la disciplinele care presupun
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în universitate. Rolul-cheie al examinării orale în tradiția franceză subliniază consacrarea instituțională a codurilor lingvistice ale claselor dominante. Aptitudinile culturale generale sunt și ele sancționate diferențiat în sistemul educațional francez. Bourdieu a realizat o serie de studii statistice pentru a măsura practicile culturale ale francezilor în calitate de expresie a habitusului de clasă. Aceste studii au arătat cum clasele dominante reușesc să-și însușească cea mai mare parte a arenei culturale nu numai printr-o mai intensă frecventare a muzeelor, concertelor, operelor ș.
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mari sau ale celor de la care părinții așteaptă rezultate școlare foarte bune; - meditațiile constituie o strategie instituționalizată de a depăși riscurile școlare ale sistemului de promovare prin examene, fiind astfel determinate direct de iminența acestor examene. Variabilele cu care am măsurat factorii incluși în propozițiile conjecturale de mai sus au fost: - resursele familiei: nivelul de instrucție al tatălui - codificat dummy (1 - studii superioare) -, veniturile familiei în luna anterioară și numărul de membri ai familiei; - rezultatele școlare ale elevului: media generală pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unei organizații vor sta la baza culturii organizaționale a acesteia. Treptat, declararea misiunii organizației a devenit o necesitate, după unii autori, sau o modă, după alții, și pentru organizații nonprofit sau organizații publice, chiar dacă unele dintre acestea au o vechime măsurată în sute de ani. Dacă în cazul organizațiilor nonprofit explicarea rațiunii de a fi este o condiție pentru colectarea resurselor indispensabile existenței, în cazul organizațiilor publice motivația declarației pare a fi mai complexă. Prin expunerea misiunii, unele organizații publice arată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
natura subiectivă, unică, interactivă și nestandardizată a culturii organizaționale. În plus, există o deosebire de perspectivă între abordările din interiorul organizației și cele din afara sa. Cele mai multe tehnici de evaluare a nivelului invizibil al culturii organizaționale sunt bazate pe chestionare care măsoară un număr de valori, considerate de creatorii tehnicii respective ca fiindu-i asociate. Unele se consideră că au un succes mai mare, altele creează anumite rețineri în utilizare. Oricum, rezultatele se cer a fi atent interpretate în lumina pericolelor relevate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
elemente considerate a reprezenta valori ale organizației. Printre acestea se numără: munca, inovația, atenția la detalii, valorile membrilor organizației, dar și tipul de management sau filosofia organizației; 2. Corporate culture survey constă într-un chestionar cu 20 de itemi, ce măsoară patru tipuri de convingeri organizaționale, relevate de Deal și Kennedy (1982), în asociere cu valorile, eroii, tradițiile și rețeaua culturii organizaționale; 3. Culture gap survey măsoară normele comportamentale ale organizației utilizând patru subscale - suportul ca sarcină, inovația ca sarcină, relațiile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
organizației; 2. Corporate culture survey constă într-un chestionar cu 20 de itemi, ce măsoară patru tipuri de convingeri organizaționale, relevate de Deal și Kennedy (1982), în asociere cu valorile, eroii, tradițiile și rețeaua culturii organizaționale; 3. Culture gap survey măsoară normele comportamentale ale organizației utilizând patru subscale - suportul ca sarcină, inovația ca sarcină, relațiile sociale și libertatea personală - care reflectă, două câte două, un cadru organizațional pe „axele” grija pentru oameni/tehnică și orientarea pe termen lung/scurt; 4. Organizational
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în „primare” și „secundare”, prin care se fixează o anumită cultură, iar pe de altă parte, explică detaliat cum se generează schimbarea utilizând un set de mijloace specifice. Setul de mecanisme primare este reprezentat de: 1. elementele pe care le măsoară, le controlează și asupra cărora se concentrează în mod regulat liderii; 2. răspunsurile liderilor la situații de criză și incidente; 3. criteriile utilizate în managementul resurselor umane, începând cu recrutarea și terminând cu excluderea din organizație; 4. asumarea deliberată de către
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Economia Bazată pe Cunoaștere Profilul cercetătorului: „Nu știm ceea ce nu știm, Nu putem acționa asupra a ceea ce nu știm, Nu vom ști până ce nu vom cerceta, Nu vom putea cerceta ceea ce nu ne explicăm, Nu ne putem explica ceea ce nu măsurăm, Și, cu toate astea, doar nu știm” Mikel Harry<footnote Mikel, H.J., Mann, P.S. et al. (2010), Practitioner’s Guide to Statistics and Lean Six Sigma for Process Improvements, published by John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey. footnote> 1
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a Sustainable Future, Edward Elgar Publishing Limited, UK. footnote> O simplă măsurare a PIB-ului nu spune nimic despre calitatea vieții, discrepanțele la nivel social, migrația forței de muncă, valorile morale și nivelul de calificare. Plecând de la conceptul „suntem ceea ce măsurăm”, este necesară implementarea unui set de indicatori legitimi, acceptați de toți cei implicați, care să ne spună nivelul medianei PIB-ului, distribuția veniturilor conform coeficientului Gini, rata șomajului pe categorii de populație, durata medie de viață, securitatea socială, corelația dintre
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de explicare a stărilor de convergență. Potrivit cercetării făcute de Barro și Sala-I-Martin<footnote Barro, R. and Sala-I-Martin, X. (1992), „Convergence”, Journal of Political Economy. footnote> având ca obiect analiza a 46 de state din SUA, -convergența reprezintă coeficientul care măsoară viteza de ajungere din urmă a celor mai avansate economii de către cele cu un nivel redus al PIB-ului. Făcând acest paralelism, putem observa că procesul de convergență se dezvoltă și Între statele membre ale Uniunii Europene, cu precădere Între
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
loialitatea Specialistului În Cunoaștere. De cele mai multe ori, un astfel de specialist este conștient de valoarea sa pentru mediul În care acționează, iar identificarea elementelor de loializare a acestuia constituie un avantaj strategic pentru instituția respectivă. Cu toate că loialitatea este greu de măsurat cu exactitate, atitudinea Specialistului În Cunoaștere poate fi cuantificată. Această atitudine poate fi modelată prin luarea În considerare a acelor factori care În mod pozitiv sau negativ pot influența trăsăturile comportamentale care influențează loialitatea, indiferent dacă alte organizații concurente oferă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
obținute ar ajuta În proporția cea mai mare. Se pune problema existenței instrumentelor de măsurare a performanței, iar faptul că autoritățile actualizează frecvent situația absorbției fondurilor europene contribuie la Înlesnirea procesului de analiză. Ca exemplu poate fi folosit sistemul care măsoară beneficiile obținute din sistemul Managementului Cunoașterii prin numărul de contracte de finanțare duse la bun sfârșit și compararea acestui rezultat cu numărul de contracte derulate În trecut sau cu cel al unor instituții corespondente din altă Țară UE. Chiar dacă acest
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]