6,244 matches
-
care a fost mult mai greu acceptată de către mediul oficial al bisericii sau a universităților. Ea a avut o mult mai amplă extindere la nivelul populației simple, atât datorită existenței unor similitudini de imagine între tradiția populară și cea a magiei demonologice. Aceasta pornește de la ideea animistă identificând în cadrul acesteia entități existențiale, care o susține în devenirea sa. Cunoașterea și stăpânirea, atât cât îi este omului cu putință, a acestora devine scopul magiei demonologice. Dar chiar și această formă de magie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de imagine între tradiția populară și cea a magiei demonologice. Aceasta pornește de la ideea animistă identificând în cadrul acesteia entități existențiale, care o susține în devenirea sa. Cunoașterea și stăpânirea, atât cât îi este omului cu putință, a acestora devine scopul magiei demonologice. Dar chiar și această formă de magie a fost clasificată în pozitivă și negativă (albă, neagră). Linia dintre cele două este destul de firavă, iar interpretarea este oferită de cei ce au judecat în acea perioadă acțiunile: Biserica Catolică și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
magiei demonologice. Aceasta pornește de la ideea animistă identificând în cadrul acesteia entități existențiale, care o susține în devenirea sa. Cunoașterea și stăpânirea, atât cât îi este omului cu putință, a acestora devine scopul magiei demonologice. Dar chiar și această formă de magie a fost clasificată în pozitivă și negativă (albă, neagră). Linia dintre cele două este destul de firavă, iar interpretarea este oferită de cei ce au judecat în acea perioadă acțiunile: Biserica Catolică și Inchiziția. În funcție de context, cineva putea fi acuzat de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dintre imaginile specifice au fost cele ale Sabatului, ce începe să se dezvolte începând în secolul al XII-lea, dar care atinge apogeul odată cu vânătoarea de vrăjitoare începută cu secolul al XV-lea. În spațiul cultural medieval o componentă a magiei, indiferent de manifestarea sa, este considerată negativă și cenzurată în totalitate ca vrăjitorie. După lupta împotriva ereziilor începută în secolul al XII-lea s-a realizat și o unificare între ideea de erezie și cea de vrăjitorie, astfel că la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fi pulsional. Elementele raționale erau puține ca număr și aveau o relevanță scăzută. De aceea putem într-o anumită măsură să aderăm la concluzia lui Eugenio Garin: "știința pur cantitativă n-a învins decât foarte târziu și foarte greu magia Renașterii"174. Dar asta nu înseamnă că raționalitatea nu exista în diferite forme, dar acestea au fost doar insule într-un univers metaforic și, implicit, pulsional. 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii În întregul univers imaginar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestea au fost doar insule într-un univers metaforic și, implicit, pulsional. 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii În întregul univers imaginar al Renașterii există un personaj care a adunat totalitatea elementelor specifice acestei perioade preluând: magia naturală cu elementele atracției erotice specifice, imaginea universului infinit și a heliocentrismului, o tehnică a memorării adaptând sistemul lullian, o filosofie a omului axată pe posibilitățile raționale și pulsionale de cunoaștere. Toate acestea au fost exprimate în cel mai pur
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Treime, imaculata concepție, ispășirea păcatelor, contestă divinitatea lui Iisus, consideră că universul este etern și există o infinitate de lumi care sunt mereu create, crede în metempsihoză, îi desconsideră pe călugări și preoți considerându-i pe toți niște măgari, practică magia, adăugând pentru exemplificare formule magice și cărți de magie, și se dedă plăcerilor trupești. După primul denunț Bruno este ridicat din casa lui Mocenigo și dus la sediul Inchiziției venețiene. După aceasta putem urmări trei etape principale ale procesului lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
consideră că universul este etern și există o infinitate de lumi care sunt mereu create, crede în metempsihoză, îi desconsideră pe călugări și preoți considerându-i pe toți niște măgari, practică magia, adăugând pentru exemplificare formule magice și cărți de magie, și se dedă plăcerilor trupești. După primul denunț Bruno este ridicat din casa lui Mocenigo și dus la sediul Inchiziției venețiene. După aceasta putem urmări trei etape principale ale procesului lui Bruno. Prima este cea venețiană în care acuzatul este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acuze. "Gaspare Scipio își amintește nu mai puțin de patrusprezece dintre aceste învinuiri: tăgăduirea transsubstanțierii, contestare virginității sfintei Maria, șederea în țări eretice, scrierea lucrării antipapale Alungarea bestiei triumfătoare, teza despre eternitatea universului și pluralitate lumilor, adeziunea la metempsihoză, acceptarea magiei, identificarea Sfântului Duh cu sufletul lumi, susținerea că Moise a simulat minunile și a născocit tabelele legii, afirmația că Sfânta Scriptură este doar vis, aserțiunea că și demonii se vor mântui, credința în existența pre adamiților, susținerea că Iisus Cristos
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
chiar teologia, filosoful realizează o cenzură implicită a tuturor creațiilor omenești în domeniul cunoașterii. O parte a acestor cunoștințe sunt acceptate ca forme de cunoaștere activă, dar o altă parte sunt cenzurate primind numele de "false științe". Astfel sunt catalogate magia, alchimia sau astrologia. La toate acestea adaugă obiceiurile popoarelor, meșteșugurile acestora, nici acestea în sine nu reprezintă cunoașterea. Toate aceste cunoștințe, chiar dacă au un caracter didactic, nu reprezintă cunoașterea. Diversitatea informațiilor, incoerența acestora, faptul de a se afla în opoziție
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
denumiri) date acestor transformări. De exemplu, când numește mișcarea drept "formă a căldurii", Bacon are în vedere mișcarea particulelor de bază, care este un proces etern, o lege cosmică. Pornind de la relația teoretic practic Bacon realizează o clasificare a științelor. Magia este știința practică ce se subordonează metafizicii, pentru că ea urmărește relația om-univers, mișcarea unuia către celălalt, atracția dintre ei. Tot științelor practice le aparține fizica, care studiază "procesul ascuns" și "structura ascunsă". Scopul fizicii este acela de a transforma o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
materiale, eficiente, formale și finale. De ele se ocupă două tipuri de științe: științele teoretice (speculative): fizica (ce se ocupă de cauzele materiale și eficiente) și metafizica (ce se ocupă de cauzele formale și finale) și științele practice: mecanica și magia naturală (corespunzând fizicii și, respectiv, metafizicii aparținând științelor teoretice). Fizica este atât știința lucrurilor concrete, dar și a lucrurilor abstracte, studiind mișcările și transformările diferitelor corpuri. Metafizica studiază formele, mișcarea interioară a naturii. Ca apendice la științele naturii, Bacon situează
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al XVI-lea, avem de-a face cu următoarele elemente: Faust este, în prima etapă, un personaj care are o cunoaștere teoretica limitată; dorința sa de a cuceri inima unei femei (putând simboliza natura) sau de a obține rezultate în magie îl face să-și vândă sufletul diavolului. În urma acestui târg, el devine stăpânul unei puternice arte magice, arta prin care poate manevra fantasticul. Finalul lui Faust diferă de la o legendă la alta: în unele cazuri, Faust este mântuit prin dragoste
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fantastic este o soluție pe care o oferă și Bacon celor nemulțumiți de lumea reală. Poezia are un rol curativ (ea are drept domeniu imaginația), dar știința nu trebuie legată de fantastic. Trăirea fantasticului ca și cum ar fi realitate și stăpânirea magiei erau considerate în secolul al XVI-lea drept domenii subordonate diavolului, ceea ce nu este prea departe de adevăr, pentru că atunci când crezi că stăpânești fantasticul, vei descoperi, de fapt, că ești stăpânit de acesta și că libertatea îți este limitată. Arta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
erau considerate în secolul al XVI-lea drept domenii subordonate diavolului, ceea ce nu este prea departe de adevăr, pentru că atunci când crezi că stăpânești fantasticul, vei descoperi, de fapt, că ești stăpânit de acesta și că libertatea îți este limitată. Arta magiei erotice poate da impresia unor rezultate practice, dar acestea nu sunt decât iluzii. În dorința de a fi iubit și de a iubi, Faust nu obține decât spectrele ființelor cu care s-a dorit alături. Filosofia lui Bacon încearcă să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Science, Harvard University Press, 1985. Copenici, Nicolai, "De revolutionibus orbium coelestium", în Opera omnia, tome II, Officina Publica Libris Scientificis, Eudenis, Varsaviae, 1975. Cosma, Doru, Socrate, Bruno, Galilei în fața justitției, Editura Sport Turism, București, 1982. Culianu, Ioan Petru, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București, 1994. Culianu, Ioan Petru, Gnozele dualiste ale Occdentului, Editura Nemira, București, 1995. Culianu, Ioan Petru, Iocari Serio. Știință și artă în gândirea Renașterii, Editura Polirom, Iași, 2003. Cusanus, Nicolaus, De docta ignoratia, http://www.cusanus-portal
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
G. H. von, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București, 1995. Wunenburger, Jean Jeaques, Philososphie des images, PUF, Paris, 2001. Yates, Frances, Iluminismul rosecrucian, Editura Humanitas, București, 1998. Yeats, Frances, The Art of Memory, Pimlico, 2007. Zambelli, Paola, "Le probleme de la magie naturelle e la Renaissance", în Magia Astrologia e Religione nel Rinascimento, Academia Polacca delle Scienze, Varșovia, 1974. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993. Abstract This present book represents the "pragmatic" structure of a new
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Editura Humanitas, București, 1995. Wunenburger, Jean Jeaques, Philososphie des images, PUF, Paris, 2001. Yates, Frances, Iluminismul rosecrucian, Editura Humanitas, București, 1998. Yeats, Frances, The Art of Memory, Pimlico, 2007. Zambelli, Paola, "Le probleme de la magie naturelle e la Renaissance", în Magia Astrologia e Religione nel Rinascimento, Academia Polacca delle Scienze, Varșovia, 1974. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993. Abstract This present book represents the "pragmatic" structure of a new episteme based on changing perspectives regarding
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
contemplari". 10 René Descartes Meditationes de prima philosophia, traducere de C. Noica, Editura Humanitas, București, 1992, p. 255. 11 Mircea Eliade, Imagini și simboluri, Editura Humanitas, București, 1994, p.15. 12 Ibidem, p. 19. 13 Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București, 1994, p. 16. 14 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 26. 15 Stephen, M. Kosslyn, Image and Brain. The Resolution of Imagery Data, Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, 1995
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
p. 18. 156 Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, Vol. I, Editura Meridiane, București, 2000, pp. 219-220. 157 Andre Maurois, Istoria Angliei, Editura Orizonturi, București, 1996, p. 318. 158 Eugenio Garin, op. cit., p. 18. 159 Paola Zambelli, " Le probleme de la magie naturelle e la Renaissance", în Magia Astrologia e Religione nel Rinascimento, Academia Polacca delle Scienze, Varșovia, 1974, p. 50; Si les victorins ne sauvaient aucun des cinq genres qu'ils y distinguaient (mantice, mathematica, maleficia, sortilegia, prestigia), ceux-ci en réalité
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Renașterii în Italia, Vol. I, Editura Meridiane, București, 2000, pp. 219-220. 157 Andre Maurois, Istoria Angliei, Editura Orizonturi, București, 1996, p. 318. 158 Eugenio Garin, op. cit., p. 18. 159 Paola Zambelli, " Le probleme de la magie naturelle e la Renaissance", în Magia Astrologia e Religione nel Rinascimento, Academia Polacca delle Scienze, Varșovia, 1974, p. 50; Si les victorins ne sauvaient aucun des cinq genres qu'ils y distinguaient (mantice, mathematica, maleficia, sortilegia, prestigia), ceux-ci en réalité ne furent pas aussi facilement éliminés
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sauvaient aucun des cinq genres qu'ils y distinguaient (mantice, mathematica, maleficia, sortilegia, prestigia), ceux-ci en réalité ne furent pas aussi facilement éliminés, ni de usages, ni de la considérations scientifique". 160 Ibidem, p. 52; "Guillaume d'Auvergne définissait naturelle la magie qui se fonde sur les propriétés occultes, mais jamais démoniaques de la réalité élémentaire". 161 Leonardo da Vinci, Prose, apud Antologia della filosofia italiana, București, 1957, p. 39; "La necessita é la maestra e tutrice della natura. La necessita e tema
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unor populații marginale. 174 Ioan Petru Culianu, Iocari Serio. Știință și artă în gândirea Renașterii, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 58. 175 Pentru a descrie viața lui giordano Bruno am folosit infromațiile din următoarele lucrări: Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București 1994; Titus Raveica, Giordano Bruno, Editura Junimea, Iași 1974, Doru Cosma, Socrate, Bruno, Galilei în fața justitției, Editura Sport Turism, București, 1982; cronologiile realizate în lucrările Giordano Bruno, Opere italiene, Leo S. Olschki Editione, Firenze 1999
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în La Cena de le Ceneri, ulterior în De la causa, principio et uno, și aprofundată în Spaccio de la bestia trionfante, (Giordano Bruno, Opere Italiene, vol. I, II, IV Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999). 179 Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București, 1994, pp. 120-124. 180 Leonardo da Vinci, Prose, apud Antologia della filosofia italiana, București, 1957, p. 43; "La materia è inerta. Nessuna cosa insessata per sè si move, ma il suo moto è fatto da
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Doru Cosma, Socrate, Bruno, Galilei în fața justitției, Editura Sport Turism, București, 1982; cronologiile realizate în lucrările Giordano Bruno, Opere italiene, Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999 și Giordano Bruno, Opere iteliene, Editura Humanitas, București 2002, Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București, 1994; Titus Raveica, Giordano Bruno, Editura Junimea, Iași, 1974. 10 Doru Cozma, Socrate, Bruno, Galilei în fața justiției, Editura Sport Turism, București, 1982, p. 172. 11 Pentru a descrie procesul lui Galilei am folosit informații din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]