5,675 matches
-
al XVIII-lea. Clopotnița este o construcție din lemn cu un etaj, cu influențe din partea Maramureșului. La etajul clopotniței se află o toacă din lemn și trei clopote de bronz turnate în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către meșterul clopotar Mihai Fogoș din Pătrăuți. Cele trei clopote au în componența lor și argint. Familia Fogoș a fost renumită în secolul al XIX-lea ca turnători de clopote. Clopotele de la Pătrăuți sunt renumite pentru sunetele lor înalte, sunete care alungă
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
tălmăcit o parte mai mare a "Vechiului Testament", din care nu s-au păstrat decât primele două cărți. Cheltuielile de tipărire au fost suportate de către nobilul maghiar Ferenc Geszti din Deva. Cartea a fost tipărită de fiul lui Coresi, Șerban, „meșterul mare a tiparelor”, împreună cu Marien Diacul, care folosesc pentru prima oară numele nostru etnic de „români”, și nu „rumâni”: „dându în mâna noastră ceaste cărți, cetind și ne plăcură și le-am scris voo, fraților români, și le cetiți”. Cu toate că
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
este o biserică creștin-ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită în anii 1841-1844, pe locul unei biserici construită de vornicul Ursu Bărboi în perioada 1613-1615. Biserica a fost ridicată după planurile arhitectului grec Andrei Caridis, ajutat de meșterii Atanasie și Gheorghe, greci din Sisani. Biserica este situată în centrul orașului Iași, pe Stradela Bărboi nr. 12. Ea are hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", sărbătorit în fiecare an la 29 iunie. Biserica ctitorită de Ursu Bărboi a fost
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
a ocupat mitropolitul grec Grigorie Irinupoleos (1764-1846), egumenul Mănăstirii Golia, prin arhimandritul și exarhul Dionisie Vatopedinos. Mitropolitul Grigorie este zugrăvit pe peretele vestic al pronaosului, în dreapta intrării. Lucrările au fost coordonate de arhitectul grec Andrei Karidis și de colegii săi, meșterii greci Atanasie și Gheorghe din provincia Sisanion (Sisanion se află astăzi în municipalitatea Askio din Prefectura Kozani din nordul Greciei). În pridvorul deschis, deasupra ușii de intrare, se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice pe o placă
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Iisus Pantocrator, iar în pandantivii de la baza cupolei cei patru evangheliști. În cupola altarului este pictată Maica Domnului cu Pruncul, înconjurată de soborul sfinților și îngerilor. La fel de veche este și catapeteasma din lemn sculptat și poleit cu aur, confecționată de meșterul Ilie Moldovan, originar din Basarabia. În inventarul bisericii se află mai multe obiecte cu valoare de patrimoniu dintre care menționăm următoarele: Fiind transformată în mănăstire în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Biserica Bărboi a fost înconjurată de
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
avariat grav biserica, aceasta fiind reconstruită în perioada 1841-1844, cu sprijinul logofătului Dimitrie Sturdza, după planurile arhitectului grec Andrei Karidis. Cu acel prilej, s-a reconstruit și turnul de la intrare. În acest scop, Constantin, fiul lui Dimitrie Sturdza, a adus meșteri din orașul italian Padova, unde-și făcuse studiile. După unele surse, în acest turn a fost găsită biblioteca scriitorului Costache Conachi (1777-1849). După unele zvonuri, arhitecul Andrei Karidis ar fi murit în sărăcie, chiar într-una din odăile turnului. Cu
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
și o lungă perioadă de spitalizare. A fost depus în mormântul pe care cu grijă și l-a pregătit în zidul interior al Mânăstirii Radu Vodă din București, ctitorită de el. Pe crucea încastrată în zid, Patriarhul i-a cerut meșterului să sape următoarea inscripție: "M-am luptat lupta cea bună. Credința am păzit. Am ajuns la capătul drumului vieții. De acum încolo, mă așteaptă răsplata dreptății, pe care mi-o va da Domnul, Judecătorul Cel Drept în ziua aceea". Sub
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Din punct de vedere arhitectural, biserica prezintă calități tehnice, formale și decorative datorită cărora este considerată una din cele mai reprezentative dintre lăcașurile de lemn din Transilvania. Biserică are o valoare istorică deosebită, fiind considerată lucrarea meșterului de biserici Vasile Nicula Ursu, cel care, sub numele de Horea, a intrat în istoria națională că martir al răscoalei țărănești din 1784. Lăcașul are puterea de a evocă evenimentele deosebite petrecute în sânul comunității, cu valoare de referință pentru
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
studiul lui Atanasie Popa dedicat aceleași biserici. Acesta a tratat mai pe larg pictură interioară în care a distins doi zugravi diferiți în altar și navă. Istoricul David Prodan a reluat tema bisericii de lemn din Cizer schițând portretul de meșter a lui Horea, în 1965. În 1968, Paul Abrudeanu a popularizat istoria bisericuței de lemn în revista de circulație Magazin Istoric, extrăgând date din lucrarea să monografica dedicată localității. După aceste eforturi, biserica nu a mai lipsit din aproape nici un
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
intrarea în naos a fost fragmentată de înălțarea golului ușii la 1854, însă se mai pot citi următoarele: "„1773 ... ..migană sama eu ... cu m.. ... [Dumne]zău sau ... noi o mână de ... de 24 de ani.”". Tradiția locală atribuie ridicarea bisericii meșterului Horea. Acesta a locuit în acea perioadă în apropierea satului, pe Valea Gherminu Ostenii, pe domeniul familiei Banffy, familie care avea în posesie și satul Cizer. Tradiția este susținută de inscripția: "„lucrat Ursu H(orea)”", incizata pe o grinda a
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
Cizer. Tradiția este susținută de inscripția: "„lucrat Ursu H(orea)”", incizata pe o grinda a boltei, un loc neobișnuit pentru o semnătură. Horea însuși menționează în testamentul sau că a fost dator cu 44 floreni lui "„Nicula Ion a Neamțului, meșterul care a făcut biserică din Țăzeri”". Referirea la un alt meșter nu exclude participarea să. Din contră, menționarea datoriei sugerează că cel care a primit banii, în urma târgului de construcție, a fost Horea. El a fost implicat în ridicarea bisericii
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
pe o grinda a boltei, un loc neobișnuit pentru o semnătură. Horea însuși menționează în testamentul sau că a fost dator cu 44 floreni lui "„Nicula Ion a Neamțului, meșterul care a făcut biserică din Țăzeri”". Referirea la un alt meșter nu exclude participarea să. Din contră, menționarea datoriei sugerează că cel care a primit banii, în urma târgului de construcție, a fost Horea. El a fost implicat în ridicarea bisericii, desigur, împreună cu Nicula Ion a Neamțului. Meșterii de biserici lucrau adeseori
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
Referirea la un alt meșter nu exclude participarea să. Din contră, menționarea datoriei sugerează că cel care a primit banii, în urma târgului de construcție, a fost Horea. El a fost implicat în ridicarea bisericii, desigur, împreună cu Nicula Ion a Neamțului. Meșterii de biserici lucrau adeseori câte doi, de obicei legați prin legături de sânge. Vasile Nicula și Ion Nicula puteau fi, așa cum a sustinut Valeriu Butura, rude din neamul Niculeștilor, de origine din Arada, în Țară Moților. Un deceniu mai tarziu
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
jucat un rol principal în desfășurarea răscoalei țărănești de la 1784, intrând, prin martiriul sau, în istoria națională. Datorită acestui destin unic, documentele vremii au surprins crâmpeie din viața lui. Se cunosc, de asemenea, mai multe imagini de epocă cu acest meșter de biserici, care, altfel, era menit să rămână anonim. până la 1773: Vechea biserică a ars. Slujba s-a ținut într-o casă de lemn până la ridicarea bisericii noi. 1773: Biserică a fost ridicată prin meșterii Nicula Ion a Neamțului și
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
imagini de epocă cu acest meșter de biserici, care, altfel, era menit să rămână anonim. până la 1773: Vechea biserică a ars. Slujba s-a ținut într-o casă de lemn până la ridicarea bisericii noi. 1773: Biserică a fost ridicată prin meșterii Nicula Ion a Neamțului și Horea, Vasile Nicula „Ursu”. 1776: Lăcașul a fost binecuvântat în vara anului 1776 de către episcopul unit Grigore Maior, aflat în vizită canonica în comitatele Solnocul de Mijloc, Crasna și Dăbâca. Întreaga comunitate, de 91 de
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
un cor pentru tineri, deschis spre navă prin scoaterea unor bârne. Acesta a fost ridicat înainte de primul război mondial la inițiativa învățătoarei Maria Orian, fiica preotului Aurel Orian. În timpul restaurării s-a revenit la forma inițială, fără cor peste tinda. Meșterii au excelat la această biserică nu numai printr-un plan ambițios și o tehnică de bună calitate, ci și prin ornamentica variată pe care au folosit-o. Astfel, stâlpii târnațului au fost decorați cu rozete, funii, si benzi decorative peste
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
În altar există un picior de altar tăiat dintr-un buștean sub forma unui picior de potir cu inel la mijloc, forma specifică secolului 18. Deși amândoi meșterii au fost moți, biserica poartă trăsăturile specifice ale unei biserici din Sălaj. Meșterii s-au adaptat așadar comenzii și așteptărilor comunității din Cizer. Trebuie remarcată totuși calitatea excelentă a lucrului în lemn, o trăsătură pe care nu toate bisericile de lemn din zona o împart. Elementul decorativ al cozii de vioară este neobișnuit
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
din zona o împart. Elementul decorativ al cozii de vioară este neobișnuit, nemaifiind întâlnit atât de marcant la alte biserici de lemn din Sălaj sau de mai departe. Să aibă acest element decorativ, la fel ca și numele Horea al meșterului, o conotație muzicală comună? Inițiativa de a decoră o construcție a fost întotdeauna împărțită între nevoia ctitorului de frumos și arta meșterului. În arta să, meșterul a creat elemente specifice pe care le-a purtat în itinerariile sale adeseori că
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
din Sălaj sau de mai departe. Să aibă acest element decorativ, la fel ca și numele Horea al meșterului, o conotație muzicală comună? Inițiativa de a decoră o construcție a fost întotdeauna împărțită între nevoia ctitorului de frumos și arta meșterului. În arta să, meșterul a creat elemente specifice pe care le-a purtat în itinerariile sale adeseori că o marcă de identitate. Nu este exclus ca aceasta marcă-semnătură să fi fost înțeleasă în acea vreme că o contribuție proprie a
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
mai departe. Să aibă acest element decorativ, la fel ca și numele Horea al meșterului, o conotație muzicală comună? Inițiativa de a decoră o construcție a fost întotdeauna împărțită între nevoia ctitorului de frumos și arta meșterului. În arta să, meșterul a creat elemente specifice pe care le-a purtat în itinerariile sale adeseori că o marcă de identitate. Nu este exclus ca aceasta marcă-semnătură să fi fost înțeleasă în acea vreme că o contribuție proprie a meșterului la actul de
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
În arta să, meșterul a creat elemente specifice pe care le-a purtat în itinerariile sale adeseori că o marcă de identitate. Nu este exclus ca aceasta marcă-semnătură să fi fost înțeleasă în acea vreme că o contribuție proprie a meșterului la actul de ctitorie. În acest caz elementul cozii de vioară, atât de neobișnuit, ar putea fi înțeles că un semn decorativ de distincție al meșterului Horea, o semnătură în limbajul lemnarilor rătăcitori.
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
aceasta marcă-semnătură să fi fost înțeleasă în acea vreme că o contribuție proprie a meșterului la actul de ctitorie. În acest caz elementul cozii de vioară, atât de neobișnuit, ar putea fi înțeles că un semn decorativ de distincție al meșterului Horea, o semnătură în limbajul lemnarilor rătăcitori.
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
ochiul credinței, căci credința, conform celebrei definiții pauline, este o „încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd” . Astfel, toate aceste realități primesc o dimensiune hieratică, devenind niște uriașe fresce în catedrala istoriei noastre. Meșterul Manole, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Horia, Alba Iulia, Târgu Jiu, Curtea de Argeș, Mureșul, Oltul, bisericile și troițele maramureșene, toate acestea se transformă în personaje sau în locuri emblematice ale spațiului nostru mioritic, ducându-ne în final spre Patria de dincolo de zare
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
o dovadă că a faptului s-a descoperit mormântul lui Inculeț (după ce inițial se găsise goală cripta de la Belu), s-a trimis la Moscova drapelul cu care fusesee învelit sicriul. Ulterior, fiul lui Ion Inculeț, inginerul Georgel Inculeț, împreună cu niște meșteri, a reparat mormântul. În perioada regimului comunist, biserica nu a fost folosită, fiind închisă, iar Parohia Bârnova și-a avut sediul la Mănăstirea Bârnova. S-a slujit în biserică doar de două ori pe an, la hram. După Revoluție, în
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
cărți bisericești odoare și odăjdiile indispensabile serviciului religios. Bolțile naosului și pronaosului tot așa ca și a altarului din biserca Comăna de Jos urmează fidel „croiala” bolților din bisericile de lemn. Aceste asemănări duc la concluzia că la clădirea bisericii, meșterii au urmat intenționat felul de clădire al lăcașului de lemn, fiindcă nu cunoșteau încă biserici răsăritene de zid, care să le fi servit de model. Pentru aceste considerații, socotim că biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Comăna de Jos are
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]