6,536 matches
-
superioară semnifică manifestarea mai intensă a unei însușiri la un obiect în raport cu altul sau cu el însuși într-un alt moment sau loc: „Dar scumpă-i era frăția de cruce, ca oricărui voinic, mai scumpă decât zilele, mai scumpă decât mireasa.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 11), „Acei ochi de-un albastru întuneric (...) devin prin asta mai dulci, mai întunecoși, mai demonici.” (Ibidem, p. 77) Observații: Gradul de intensitate superioară poate fi accentuat prin adverbul modalizant de intensificare și: „În neștiința
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în desfășurarea dialogului, pronumele eu și tu, în același poem Luceafărul, intră în alte raporturi semantice; eu (mi) stă pentru substantivul luceafăr, iar tu, pentru sintagma nominală fata de împărat: „Eu sunt luceafărul de sus,/ Iar tu să-mi fii mireasă.” (Ibidem) În versurile „Danțul, muzica pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (Ibidem, p. 102) conținutul semantic al pronumelor acestea și le este mediat de planul semantic al substantivelor pe care le reiau sintetic: danțul, muzica, pădurea. Desfășurarea raportului semantic între coordonatele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
persoană. Astfel, pronumele ea și el din poemul eminescian Luceafărul: „Ea trebui de el în somn/Aminte să-și aducă.” (Ibidem, p. 171) devin tu și eu, în cuvântul Luceafărului: „Eu sunt luceafărul de sus,/ Iar tu să-mi fii mireasă.” (Ibidem, p. 171) La persoana a III-a, în limba română mai există două serii de forme, de fapt, variante ale unui același pronume: a. dânsul, dânsa b. însul, însa Pronumele dânsul, dânsa se caracterizează prin trăsătura semantică + uman: „Murdară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
centru verbal copulativ care cere o complinire obligatorie - numele predicativ , funcție sintactică autonomă. (Idem, p.263) Este de netăgăduit că verbul copulativ este purtătorul indicilor de predicație în structuri precum : "Eu sunt luceafărul de sus, / Iar tu să-mi fii mireasă. "(Eminescu), dar predicația implică două componente semantice: semnificația gramaticală și semnificația lexicală; verbul copulativ este lipsit, total sau parțial, de semnificație lexicală ceeea ce îl diferențiază de verbul predicativ. În funcție de planul lor semantic, între verbele copulative se disting două subclase
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relația de complementaritate cu un nume (devine, pare + profesor) și împreună cu care actualizează planul semantic al termenului-subiect: Tânărul acela pare/devine profesor. Predicatul analitic se poate dezvolta ca: • predicat simplu: „Eu sunt luceafărul de sus / Iar tu să-mi fii mireasă.” (M. Eminescu) • predicat dezvoltat, întemeiat pe reluarea aceluiași verb copulativ, printr-o relație de coordonare copulativă, pentru a se introduce în planul semantic al predicației dimensiuni aspectuale și modale: El a fost de la început și este și astăzi un om
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nici eternă decât în raport cu existența noastră.” (M. Codreanu) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Ar fi stat Făt-Frumos locului, dar scumpă-i era frăția de cruce, ca oricărui voinic, mai scumpă decât zilele, mai scumpă decât mireasa.” (M. Eminescu, P.L., 11) „Mintea lui îi părea împrospătată, rece, clară, față cu mintea care o avusese înainte.” (M. Eminescu, P.L., 62) • pronume: „- Împărate prèluminate, din câte noroace ai avut, unul a fost mai mare decât toate: acela că Făt-Frumos
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție dacică, era tivită cu găurele sau cusătură peste muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și o importantă funcție ritualică, ele marchează momentele fundamentale ale existenței umane. După prima scăldătoare, noul născut este înfășurat într-o pânză numită crijmă. Zestrea fetei era alcătuită în principal din țesături executate cel puțin așa se afirma de viitoarea mireasă, care îmbrăca o anume costumație cu prilejul căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în care fuseseră miri. Tot la înmormântare se întrebuințau lăicerele numite poduri. La Pogonești, încadrându-se în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. Prin compoziția chimică a apei și calitatea nămolurilor, o serie de lacuri sunt sau pot fi antrenate în circuitul turistic balnear.Se detașează în acest sens Lacu Sărat- Brăila, Cîineni, Movila Miresii, Lacu Sărat-Batogu, Bentu - Batogu și Tătaru. Obiective valoroase sunt și resursele piscicole,cu largă audiență în cadrul cererii;reținem posibilitățile reale existente pe cele două brațe ale Dunării,la Blasova,Ianca,Jirlău,Dudești și Măxineni. O atracție deosebită, atât pe
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat - Batogu; 6) Arealul „Colțea-Dudești” - cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru; 7) Arealul „Însurălei incluzând sursele de ape
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
în domeniul balneo-terapeutic se referă la: - extinderea și modernizarea stațiunii Lacu Sărat; - redarea circuitului turistic a stațiunii Câineni Băi, pentru nămolul său ce are calități terapeutice similare celor din Lacu Sărat; - integrarea în circuitul turistic a lacului din comuna Movila Miresii ce are o apă bogată în săruri de Cl,Br,S,Na și Mg și un nămol indicat în tratamentul afecțiunilor reumatice; - valorificarea izvoarelor termale din zona orașului Însurăței, recomandate pentru tratamentul afecțiunilor aparatului locomotor, ginecologice și parentologice. b) Amenajările
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
de nuiele), Gropeni (țesătoare de marame), Gulianca (împletituri din stuf). - importantul potențial balneo-terapeutic oferit de o serie de lacuri sărate din județ, unele deja recunoscute la nivel național (Lacu Sărat Brăila), altele propuse pentru amenajare (Lacu Iazu din comuna Movila Miresii etc). Concluzii Cu tot acest bogat potențial natural și antropic,totuși o strategie de dezvoltare și promovare a turismului regional necesită mai mult decât capital financiar și investiții în capacitatea de găzduire. Localitățile trebuie să-și extindă serviciile publice, siguranța
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
entuziasm și spirit inovator. Stilul pe care l-a impus atestă dragostea sa pentru femei, dorința de a le face mai frumoase, de a le pune în valoare farmecul și personalitatea. În anul 1944, Marcel Rochas îi oferă tinerei sale mirese, Hélène, ca dar de nuntă, primul său parfum, pe care l-a numit Femme - o aromă unică, neatinsă de moda trecătoare, un omagiu adus farmecului feminin. Așa s-a născut una dintre cele mai prestigioase case de parfumuri din lume
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
foarte generos amestec de trandafiri din Bulgaria, garoafe franțuzești, iasomie marocană și egipteană, violete, flori de portocal și delicate lăcrămioare. Beautiful este omagiul vitalității, al așteptărilor tinerești și începuturilor pline de speranțe, o adevărată lovitură de maestru la rochii de mireasă și de domnișoară de onoare, e fără egal când se merge la petreceri dansante. • Estée. Dintre toate parfumurile de la Lauder, Estée este cu siguranță cel mai enigmatic, un parfum rafinat ce se potrivește unei femei moderne, sofisticate și sigure pe
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
a invoca bunăvoința zeilor pentru binecuvântarea celui căruia îi era destinat.. Nunțile la altarele shintō erau celebrate având ca daruri pentru tinerii căsătoriți cești de sake învelite în hârtie înnodată, cu benzi în formă de fluture, ale cărui aripi simbolizau mireasa și mirele. Dacă până în 1333 a îndoi hârtia reprezenta apanajul castelor superioare (nobili, samurai, preoți), în perioada Muromachi (1333-1573) această îndeletnicire devine obișnuință și în rândul oamenilor de condiție modestă. Astfel, stilurile formelor împăturite este expresia, în fapt, a stratificărilor
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
cernu-l!)etern din urma-i, cine vine: Eurydice sau Infernul?!”(Nicolaie Dabija) Balada Miorița, prin ceea ce transmite, comunică, seamănă cu un poem orfic. Resemnarea în fața Destinului, dragostea pentru Natură, seninătatea cu care este întâmpinată moartea, aceasta venind ca o “mireasă”. “Nunta” ce are loc între cioban și Moarte face trimitere la întâlnirea dintre Orfeu (simbolul ființei marcate de păcatul originar) și Eurydice, zeița Infernului, în ambele cazuri participând elemente orfice. Orficii priveau actul morții ca o eliberare a sufletului dintr-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și moarte, printr- o dublă mișcare retrospectivă, evaluativă, interpretativă a unor evenimente trecute ce capătă noi dimensiuni în vis și una prospectivă, prin valoarea premonitorie ce anticipă evenimente. Visul lui Sandu este unul complex, iubita sa apare mai întâi ca mireasă a altuia, apoi ca fiind moartă. Autorul visului mărturisește că „la un moment dat” le-a văzut pe amândouă simultan: ”Una roșie dizgrațioasă, cealaltă neagră, înțepenită.” Visurile reflectă gândurile și sentimentele din subconștientul personajului. Astfel, nu apare fără legătură cu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
literar e integrat ca discurs oniric în romanul O moarte care nu dovedește nimic. Visul apare ca microtext în macrotextul operei, reflectând gândurile care-l obsedează pe erou. Elementul oniric este unul complex, iubita lui Sandu apare mai întâi ca mireasă a altuia, apoi ca fiind moartă. Subcapitolul referitor la discursul oniric vizează o analiză a mărcilor specifice visului și importanța acestora în potențarea obsesiilor eroului. Termenul “dialogism” îi aparține lui Bahtin și apare ca un răspuns la metodele pozitiviste de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
eveniment rarisim. Nunta este a întregii comunități și se organizează antrenându-se întreaga comunitate. În mediul rural există familii la care nunta ține trei zile, desfășurându-se după reguli și cutume ancestrale, cele mai multe dintre ele de esență precreștină. Obiceiul ca mireasa să-l calce pe ginere pe picior în fața preotului a fost demult abandonat. Se născocesc alte și alte momente și obiceiuri, venind din mintea unor înnapoiați care, asemeni primitivilor, au în cap că pot capta și pot conduce bunăvoința zeilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
asemeni primitivilor, au în cap că pot capta și pot conduce bunăvoința zeilor, în speță, azi, voința lui Dumnezeu. Este, de fapt, un dialog permanent cu Dumnezeu, dar și cu diavolul. Lăutarii știu că nu trebuie să treacă niciodată prin fața miresei (pe "dinainte", cum spun ei), pentru că îi fură norocul, socrul mare nu trebuie să poarte costum albastru pentru că numai așa ginerele va fi vesel mâine dimineață, după cum toate babele satului sau orașului știu că e bine când ieși din biserică
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
trebuie să poarte costum albastru pentru că numai așa ginerele va fi vesel mâine dimineață, după cum toate babele satului sau orașului știu că e bine când ieși din biserică să arunci cu bani pe jos pentru a-l alunga pe Satana. Mireasa se îmbracă doar în alb, indiferent la a câta căsătorie se află și trebuie să verse o găleată de apă la intrarea în biserică, pentru a face copii sănătoși. Românii sunt singurii precreștini, anormali, care cred în Dumnezeu și se
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bani sau ce obiecte oferă respectivul celor doi tineri. Tonul îl dă nașul, al cărui dar este strigat întotdeauna primul, după care urmează rudele apropiate și participanții la eveniment din afara familiei. Șeful lăutarilor este cel care merge împreună cu ginerele și mireasa din familie în familie pentru a primi darul. Banii sunt numărați, uneori, cu voce tare, după care urmează mereu formula "Să trăiască!". Într-o formulare completă se spune: "De la Gigel, 1000 de lei! Să trăiască!" Dacă respectivul oferă și obiecte
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de-un pescăruș născut în colivie. Și de mă strigă cineva, eu nu-s. Eu sunt un strop de apă în drumul spre fântână, un cer uscat lipit de mână, un rege vagabond întors acasă printr-o năframă albă de mireasă. Și de mă cheamă cineva,eu nu-s. Eu sunt un prunc uitat în câmp deschis de-o mamă ce-a căzut din vis, o carte-n care tot ce-a fost de spus au scris nebunii pe ascuns. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
era asociată florii de piersic, erotismul diversificat era asemănat daliei. Frumusețea feminină era nu numai obiect al admirației și al plăcerilor erotice, era și un bun de schimb în comerț. De aceea curtezane chinezoaice frumoase și tinere, destinate să devină mirese, erau vândute mongolilor în schimbul cailor. O tânără frumoasă și educată era cumpărată pe 1000 de cai. Fetele-flori / hua se remarcau nu numai prin tinerețe, frumusețe și rafinament, dar și prin talente la dans, muzică, caligrafie, pictură, poezie, prin arta conversației
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]