6,060 matches
-
În mitologia egipteană, este zeița magiei și a vieții, a căsătoriei, simbolul armoniei matrimoniale și fidelității femeii față de soț. Soția și sora lui Osiris, fiica zeilor Geb și Nut și mama lui Horus, este una din principalele divinități venerate de vechii egipteni
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
soția lui Ra, Isis a fost identificată cu aceasta, cele două devenind o singură zeiță, "Isis-Hathor". Uneori, în cadrul Eneadei de la Heliopolis, Isis devine fiică a lui Atum-Ra, deci și a lui Hathor, idee care nu a rezistat prea mult în mitologia egipteană deoarece Isis și Hathor aveau destule în comun pentru a fi considerate una și aceeași zeiță. Contopirea cu Hathor s-a dovedit a fi unul din cele mai importante evenimente din istoria mitologiei egiptene. Prin acest proces, Isis nu
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
nu a rezistat prea mult în mitologia egipteană deoarece Isis și Hathor aveau destule în comun pentru a fi considerate una și aceeași zeiță. Contopirea cu Hathor s-a dovedit a fi unul din cele mai importante evenimente din istoria mitologiei egiptene. Prin acest proces, Isis nu a mai rămas soția lui Horus ci a devenit mama acestuia, iar când Ra s-a contopit cu Atum devenind "Atum-Ra", a fost luat în calcul faptul că soțul lui Isis era Osiris. Cu
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
de realizat, deoarece Amon-Min era un zeu al fertilității, iar Osiris personifica moartea. De aceea, cei doi zei au fost priviți separat. În perioada egipteană târzie, Isis devine o divinitate dominantă în Egipt. Cultul său asimilează și câteva elemente din mitologia greacă și mesopotamică, iar zeița este identificată cu Afrodita și Astarte, două divinități ale iubirii. Ea ajunge să fie venerată din Nubia până orașele maritime din Marea Mediterană. Cultul zeiței Isis a devenit din ce în ce mai proeminent în lumea elenistică, începând din ultimele
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
O mitologie este un ansamblu relativ coerent de mituri, întâmplări care descriu o anumită religie sau un sistem de valori. Cuvântul "mitologie" provine din limba greacă (μυθολογία), din fuziunea cuvintelor "mythos" ("poveste" sau "legendă") și "logos" ("cuvânt"). În general, miturile sunt opere
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
O mitologie este un ansamblu relativ coerent de mituri, întâmplări care descriu o anumită religie sau un sistem de valori. Cuvântul "mitologie" provine din limba greacă (μυθολογία), din fuziunea cuvintelor "mythos" ("poveste" sau "legendă") și "logos" ("cuvânt"). În general, miturile sunt opere literare narative tradiționale care au rolul de a explica diferite fenomene ale naturii, originea omului și a animalelor, etc. De
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
De obicei, miturile implică prezența unui element sacru, a unor zeități, a unor forțe fabuloase, supraomenești. Miturile se suprapun adeseori cu legendele, diferențele dintre acestea fiind că legendele au un sâmbure de adevăr, în timp ce miturile sunt complet imaginare. Eventual,termenul "mitologie" poate include totalitatea miturilor dintr-o cultură sau o religie (de exemplu: mitologie greacă, mitologie egipteană, mitologie nordică) sau o știință care se ocupă cu reconstruirea, studiul și interpretarea miturilor. Mitologia ca sistem general este elaborată începând din stadiul culturii
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
forțe fabuloase, supraomenești. Miturile se suprapun adeseori cu legendele, diferențele dintre acestea fiind că legendele au un sâmbure de adevăr, în timp ce miturile sunt complet imaginare. Eventual,termenul "mitologie" poate include totalitatea miturilor dintr-o cultură sau o religie (de exemplu: mitologie greacă, mitologie egipteană, mitologie nordică) sau o știință care se ocupă cu reconstruirea, studiul și interpretarea miturilor. Mitologia ca sistem general este elaborată începând din stadiul culturii primitive, până în momentul apariției civilizației tehnice timpurii și a formelor ei de gândire
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
supraomenești. Miturile se suprapun adeseori cu legendele, diferențele dintre acestea fiind că legendele au un sâmbure de adevăr, în timp ce miturile sunt complet imaginare. Eventual,termenul "mitologie" poate include totalitatea miturilor dintr-o cultură sau o religie (de exemplu: mitologie greacă, mitologie egipteană, mitologie nordică) sau o știință care se ocupă cu reconstruirea, studiul și interpretarea miturilor. Mitologia ca sistem general este elaborată începând din stadiul culturii primitive, până în momentul apariției civilizației tehnice timpurii și a formelor ei de gândire teoretică, adică
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
se suprapun adeseori cu legendele, diferențele dintre acestea fiind că legendele au un sâmbure de adevăr, în timp ce miturile sunt complet imaginare. Eventual,termenul "mitologie" poate include totalitatea miturilor dintr-o cultură sau o religie (de exemplu: mitologie greacă, mitologie egipteană, mitologie nordică) sau o știință care se ocupă cu reconstruirea, studiul și interpretarea miturilor. Mitologia ca sistem general este elaborată începând din stadiul culturii primitive, până în momentul apariției civilizației tehnice timpurii și a formelor ei de gândire teoretică, adică până atunci când
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
de adevăr, în timp ce miturile sunt complet imaginare. Eventual,termenul "mitologie" poate include totalitatea miturilor dintr-o cultură sau o religie (de exemplu: mitologie greacă, mitologie egipteană, mitologie nordică) sau o știință care se ocupă cu reconstruirea, studiul și interpretarea miturilor. Mitologia ca sistem general este elaborată începând din stadiul culturii primitive, până în momentul apariției civilizației tehnice timpurii și a formelor ei de gândire teoretică, adică până atunci când mitologia - ca sistem integral - este absorbită și codificată - integral sau în parte - de religie
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
nordică) sau o știință care se ocupă cu reconstruirea, studiul și interpretarea miturilor. Mitologia ca sistem general este elaborată începând din stadiul culturii primitive, până în momentul apariției civilizației tehnice timpurii și a formelor ei de gândire teoretică, adică până atunci când mitologia - ca sistem integral - este absorbită și codificată - integral sau în parte - de religie. Definită dinăuntrul ei, subiectiv, mitologia este o încercare globală de cunoaștere absolută a universului, deci o filosofie care include demersul mistic și o știință generală care exclude
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
elaborată începând din stadiul culturii primitive, până în momentul apariției civilizației tehnice timpurii și a formelor ei de gândire teoretică, adică până atunci când mitologia - ca sistem integral - este absorbită și codificată - integral sau în parte - de religie. Definită dinăuntrul ei, subiectiv, mitologia este o încercare globală de cunoaștere absolută a universului, deci o filosofie care include demersul mistic și o știință generală care exclude experimentul și care se constituie în orice cultură primitivă. Marile mitologii se formează - pentru fiecare grup uman în
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
parte - de religie. Definită dinăuntrul ei, subiectiv, mitologia este o încercare globală de cunoaștere absolută a universului, deci o filosofie care include demersul mistic și o știință generală care exclude experimentul și care se constituie în orice cultură primitivă. Marile mitologii se formează - pentru fiecare grup uman în parte - între mezolitic și sfârșitul neoliticului, adică atunci când oamenii își înlesnesc existența printr-un mod de viața nou, cu un oarecare confort asigurat, față de riscurile traiului precedent, peregrin și aleator, din civilizația cinegetică
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
compună epic și primele mituri coerente, a căror datare cronologică este imposibilă("dar important e să nu confundăm « vârsta » unei concepții religioase cu data primului document care o atestă" - Mircea Eliade, "Istoria credințelor și ideilor religioase", I, "Cuvânt înainte", 1976). Mitologiile naționale au caracteristic specifice care reflectă concepția sau viziunea etnică despre relațiile vizibile și invizibile dintre om și univers. Majoritatea mitologiilor arhaice, antice sau primitive, care au conținut concepțiile din epoca formativă a miturilor, au ajuns până la generațiile care dispuneau
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
religioase cu data primului document care o atestă" - Mircea Eliade, "Istoria credințelor și ideilor religioase", I, "Cuvânt înainte", 1976). Mitologiile naționale au caracteristic specifice care reflectă concepția sau viziunea etnică despre relațiile vizibile și invizibile dintre om și univers. Majoritatea mitologiilor arhaice, antice sau primitive, care au conținut concepțiile din epoca formativă a miturilor, au ajuns până la generațiile care dispuneau de mijloace tehnologic de conservare culturală sub formă de transcripții literare (epopeile lui Homer, "Theogonia" lui Hesiod, "Mahăbhărata"), teologice ("Biblia, Avesta
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
culturală sub formă de transcripții literare (epopeile lui Homer, "Theogonia" lui Hesiod, "Mahăbhărata"), teologice ("Biblia, Avesta"), istorice ("Popol Vuh, Kojiki, Huainan zi" a lui Liu An), folcloristice ("Edda Veche, Kalevala"), filosofice ("Veda", ciclul "Upanișad"), sau etnografice. Datorită acestor transmisii, fiecare mitologie s-a reorganizat treptat, influentată de copiști, traducători, poeți, istorici, filosofi, etnografi și folcloriști și mai puțin teologi. Conținutul mitologic a fost determinat de operații complicate de triere, interpolare, replicare filosofică, resistematizare istorică, restilizare poetică (cu filtrarea narațiunii mitice prin
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
folcloriști și mai puțin teologi. Conținutul mitologic a fost determinat de operații complicate de triere, interpolare, replicare filosofică, resistematizare istorică, restilizare poetică (cu filtrarea narațiunii mitice prin alegorie) și eventual includerea în ideile religioase. Intervențiile și influențele reciproce au creat mitologii care pot include diferite surse și concepte. De-a lungul timpului s-au evidențiat diferite tipuri de mituri. "Miturile rituale" explică eficiența unei anumite practici religioase sau sunt legate de un templu sau de un sanctuar. "Miturile originii" explică începerea
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
descriu un eveniment catastrofal care de obicei pune capăt lumii oamenilor, sau chiar întregului univers. "Miturile sociale" întăresc, justifică sau apără niște valori morale și practicile unei societăți. O serie de simboluri și concepte religioase se întâlnesc în mai multe mitologii, fie din cauză că au fost transmise de la o cultură la alta, ori pentru că au fost inventate independent unele de altele.
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
pe încercările oamenilor de a explica universul și fenomenele lui naturale, adesea implicând una sau mai multe zeități sau alte forțe supranaturale, sau ca un sistem de căutare a scopului sau înțelesului vieții. În mod obișnuit, religiile evoluează din/către mitologie și au drept caracteristici necesitatea credinței și un mod specific de a gândi și a acționa pe care credincioșii sunt îndemnați să le respecte. Religiile creștine socotesc cuvântul "religie" ca "legătura liberă și conștientă a omului cu Dumnezeu". Cunoașterea religioasă
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
provin de la zeița romană , ce se pare că și-a primit numele, la rândul ei, de la vechea denumire de "Tellus Mater". Termenii științifici precum geografie, geocentric, geotermal folosesc prefixul grecesc "geo-", derivat din numele zeiței Gaia, echivalenta Terrei Mater în mitologia greacă. Denumirea de Pământ, din limba română, este singura care nu provine din vechea mitologie greacă sau romană, spre deosebire de majoritatea corpurilor cerești cunoscute la acea dată (de exemplu Marte, Venus, Neptun, ș.a.m.d.). În română, cuvântul „pământ” provine din
Pământ () [Corola-website/Science/296522_a_297851]
-
de la vechea denumire de "Tellus Mater". Termenii științifici precum geografie, geocentric, geotermal folosesc prefixul grecesc "geo-", derivat din numele zeiței Gaia, echivalenta Terrei Mater în mitologia greacă. Denumirea de Pământ, din limba română, este singura care nu provine din vechea mitologie greacă sau romană, spre deosebire de majoritatea corpurilor cerești cunoscute la acea dată (de exemplu Marte, Venus, Neptun, ș.a.m.d.). În română, cuvântul „pământ” provine din , care înseamnă „pământ bătătorit și nivelat”, „pardoseală cu lespezi sau mozaic”, „pavaj”, „podea”, „drum pietruit
Pământ () [Corola-website/Science/296522_a_297851]
-
neagră; Luna se vede strălucitoare datorită faptului că reflectă lumina primită de la Soare. Schimbarea Lunii în multitudinea de faze și de forme semicirculare a adus mari influențe, încă din cele mai vechi timpuri, în dezvoltarea limbilor, calendarelor, artei și a mitologiei. Luna are o foarte mare importanță în viața de pe Terra; influențele gravitaționale ale acesteia produc fluxul și refluxul mărilor și oceanelor și „alungirea” timpului (Luna provoacă un decalaj de 2 ms la fiecare 100 de ani). Distanța orbitală curentă a
Luna () [Corola-website/Science/296517_a_297846]
-
polare, fapt cunoscut de mai demult. Prezența apei pe Lună este importantă nu atât pentru căutarea vieții extraterestre, care rămâne foarte improbabilă pe Lună, cât pentru simplificarea logisticii unei stațiuni permanente a omului pe Lună, preconizată în jurul anului 2040. În mitologia greco-romană existau mai multe zeități asociate cu Luna. Cele grecești erau Artemis, zeița castității, a Lunii și a vânătorii, Hecate, zeița Lunii și a lumii de dincolo, și Selena. Zeița Diana era corespondentul roman pentru Artemis. Luna, altă zeiță locală
Luna () [Corola-website/Science/296517_a_297846]
-
cerești care îndeplinesc primele trei condiții dar nu și pe a patra, și nu sunt sateliți, sunt numite planete pitice (engleză: "dwarf planet"). În Sistemul nostru Solar există opt planete, denumite în cultura occidentală printr-un nume tradițional izvorât din mitologia romană, căruia i-a fost asociat câte un simbol astrologic. În ordinea depărtării crescânde față de Soare, aceste opt planete sunt: Planetele Sistemului Solar se pot împărți în două categorii: Istoric, Pluto a fost considerat ca planetă de la descoperirea sa (1930
Planetă () [Corola-website/Science/296529_a_297858]