5,637 matches
-
comunicare, expoziție, demonstrație, organizare de evenimente, instalare, parcurs școlar. Tipurile de valorizare Pot fi distinse două forme de valorizare, după cum bunurile sunt acaparate complet de puterea publică sau sunt împărțite cu societatea civilă. • Forma monopolistă Cultura "programată" a școlii ilustrează monopolul valorizării, centrală în învățământ: programa, inspecțiile, conținuturile pedagogice revelează monopolul de decretare a unei norme al cărei garant se vrea statul, într-un spirit de laicitate și universalitate. Preocuparea pentru egalitate nu lipsește nici ea, cum pot sta mărturie lucrările
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de valorizare Pot fi distinse două forme de valorizare, după cum bunurile sunt acaparate complet de puterea publică sau sunt împărțite cu societatea civilă. • Forma monopolistă Cultura "programată" a școlii ilustrează monopolul valorizării, centrală în învățământ: programa, inspecțiile, conținuturile pedagogice revelează monopolul de decretare a unei norme al cărei garant se vrea statul, într-un spirit de laicitate și universalitate. Preocuparea pentru egalitate nu lipsește nici ea, cum pot sta mărturie lucrările lui Durkheim despre evoluția pedagogiei în Franța. Totul se desfășoară
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
programele oficiale ale concursurilor de admitere, modalitățile de formare continuă ar decide în mod legitim ce trebuie să se studieze, ce trebuie să se știe și ce trebuie să se redea. • Forma concurențială Loisir-urile și activitățile extrașcolare nu sunt monopolul de drept al statului. În aceste domenii, asociațiile private își dezvoltă propriile activități. Însă, și pe acest plan, statul poate continua să folosească numeroase resurse. Poate determina locurile de muncă din cultură necesare pentru "animarea" bunurilor capitalizate. Nici o activitate culturală
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al Doilea Război Mondial (Alfred Marshall, Edward Chamberlin, Joseph Schumpeter, John Maynard Keynes), pentru a privi în mod unitar domeniul culturii. Ei preiau de la aceștia noțiuni de bază, precum: piață, cerere și ofertă, întreprinzător și inovație, speculație, raționalitate, valoare-raritate, concurență, monopol, oligopol, incertitudine, contract... Opera lui Raymonde Moulin (născută în 1924) constituie o bună referință pentru a caracteriza această abordare. Deși circumscrise, în general, picturii, cercetările sale servesc în prezent ca model altor autori în descrierea domeniilor culturale ale muzicii, editării
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
piață Modelul de întreprinzător descris de Schumpeter constituie, pentru Moulin (1967 și 1992), figura ideal-tipică a pieței moderne, cel puțin începând cu impresioniștii și dezvoltarea carierelor neacademice (White, 1991). Negustorii de ta-blouri sunt inovatori și investitori care, pentru a obține monopoluri temporare și a se afla în poziția de price makers (i.e. de a fixa prețurile), negociază exclusivitatea câtorva "aleși". Pe lângă sectorul comercial, și instituțiile au căpătat o importanță tot mai mare, legată de dezvoltarea politicilor culturale, descrise de asemenea de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
amonte și care descrie strategiile raționale de reducere a incertitudinilor. • Actori calculatori și strategici Actorul este considerat drept un agent strategic, rațional și calculator, dacă nu în practică, măcar în teorie (este metoda ideal-tipică): negustorul de tablouri caută să stabilească monopoluri temporare. Poate să-și afișeze "iubirea pentru artă", dar arta este pentru el în primul rând un mijloc; colecționarul speculează întotdeauna, în diverse grade, asupra valorii prezente și viitoare a operelor achiziționate sau a sa, strâns asociată cu bunurile lui
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dezbaterile artistice" (Moulin, 1967, p. 78). • Când bunurile sunt produse industrial (cărți, informație, muzică înregistrată, cinema etc.), oferta se organizează astfel încât ele să poată păstra un caracter de raritate: fie multiplicând noutățile: hiturile, subiectele de presă corespund unei poziții de "monopol temporar" pe o piață încărcată; fie atașând fiecare operă unei personalități, obligatoriu unice. Este economia de tip star system (Benhamou, 2002). În acest spirit, dreptul de proprietate intelectuală înscrie ca fundament al principiului său personalitatea autorului, în contrast cu proprietatea industrială și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
artistice se constituie în jurul unor "etichete" ("abstract", "figurativ"), care sunt semnale pe o piață care le cere, și nu țin în nici un fel de o esență (Moulin, 1967, p. 74). Această optică vizibil convenționalistă se prelungește până astăzi: "Strategiile de monopol sau oligopol puse în practică odată cu impresionismul pe piața artei contemporane constau în crearea artificială a unor condiții apropiate de cele care sunt date de la sine pe piața artei vechi". Raymonde Moulin, 1995, p. 209. Originea acestei idei provine, în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și colo, prin faptul că refuză să participe la reproducerea unei ordini sociale (cf. Max Horkheimer, Théorie traditionelle et théorie critique, Gallimard, Paris, 1973, ediția I germană, 1937). "Analizele interacționiste încalcă ierarhia credibilității stabilite în societate. Ele pun la îndoială monopolul adevărului și al enunțării faptelor pe care pretind a-l deține cei aflați în poziție de putere și de autoritate. Ele sugerează că, în loc să ne mulțumim cu explicațiile oficiale [...], ar trebui să descoperim prin noi înșine adevărul despre fenomene [...]. Analizele
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
moștenirile), îl transformă pe acesta într-o diplomă legitimă. Dar acest sistem le permite și celor lipsiți de un capital inițial să spere și/sau să interiorizeze poziția lor dominată. Astfel, structura socială este legitimată ca ordine, iar "moștenitorii" păstrează monopolul capitalurilor cultural și simbolic, prin care se exercită dominația lor în acest câmp. Cultura școlară își asumă astăzi rolul pe care îl juca altădată religia: ea produce capital simbolic (prestigiu), îi clasează pe indivizi după calificarea lor (virtuozi/mase), legitimează
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a construit, și ea, ca o lume economică "pe dos" (1992, dar și 1971 și 1966), în cadrul căreia succesul economic este denigrat. Deși adevărul premiilor este aici sistematic negat, toți actorii caută să acumuleze capital simbolic și să-și asigure monopolul instanțelor de legitimare. În articolul său din 1971 ("Le marché des biens symboliques"), el descrie emergența unui "câmp intelectual" în procesul de autonomizare și constituire a instanțelor specifice de legitimare. "Bunurile simbolice" (păstrează această denumire, provenită din viziunea sa antropologică
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1991, p. 11. Economism Se poate estima că logica economică este omniprezentă în principiul generalizat al "distincției", care acoperă explicația acțiunilor în câmp, scopul fiecărui producător cultural (intelectual, om de știință, artist, scriitor, jurnalist, critic de artă) fiind să obțină monopolul legitimității și al instanțelor de legitimare. Ideea că trebuie să se distingă întotdeauna, să se diferențieze, să inoveze amintește crezul teoriei economice, care merge de la Veblen (1899) la Schumpeter. Acest punct de vedere apropie, de altfel, teoria câmpurilor de paradigma
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
24, 26-27, 140, 170, 172, 174, 257, 274. Mizerabilism, 287. Mod / de viață, 153, 195-196, 228. Model, 12, 48, 114, 126, 145, 153, 157-158, 161, 163-164, 167, 169, 174-175, 177, 192, 224, 231-232, 245, 248, 250, 270, 280, 300, 309-310. Monopol, 20, 70, 73, 166-167, 188, 203, 212, 219-220, 223, 238, 240, 245, 248, 250, 257, 261, 264, 273-274, 283. Monument istoric, 13, 96, 223, 227-228, 233. Morfologia grupurilor, 69, 122, 230. Motivație, 77, 85, 91, 101, 104-105, 138-139, 219, 235
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
efect al telerevoluției, dar și al supramediatizării scenei politice). Telerevoluția a însemnat în egală măsură revoluție politică și revoluție a comunicării, revoluție pe care România (ca de altfel toate țările ex-comuniste) a traversat-o în simultaneitate și nu în succesivitate (monopolul televiziunii naționale, nașterea televiziunilor comerciale și a presei regionale și locale, forme tradiționale de publicitate concomitent cu mijloace non convenționale etc.) Preluînd tetracotomia lui Bernard Miège (1995) între: * presa de opinie născută în Anglia și Statele Unite în se-colul al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în 1991, la 175.000 în 1992 și la 120.000 în 1997. "România Liberă" ajunge de la 1.490.000 exemplare (martie 1990) la 184.000 în 1992 și 120.000 în 1994. "Evenimentul Zilei" trece după o perioadă de monopol real (cotidianul cu cel mai mare tiraj din Europa de Est) 750.000 în 1993, la 300.000 în 1994 și aproximativ 130.000 în 1997. Ceea ce caracterizează această perioadă este pierderea credibilității presei scrise și a televiziunii percepute ca dependente de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unde și cu ce costuri nu este clar?) echilibrul dintre cerere și ofertă, el este nesemnificativ pentru funcția pieței ca atare, chiar neglijabil în raport cu alte efecte a căror pondere este într-adevăr relevantă ca volum. Menționez doar efectul situației de monopol natural și teritorial când elementele cererii sunt lipsite de șansa de alegere, concurența fiind astfel golită de conținut. În sistemul holdingului, în cel al multiplicării filialelor și sucursalelor sau în formulele francizării, licențierii etc. forțele atribuite pieței rămân inerte. Dar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
-i raționalitatea. Dacă propensiunea spre căutare de rentă ca și propensiunea spre speculație sunt oarecum istorice, virtualizarea valorii se arată a fi expresia recentă a tensiunii raționalitate iraționalitate. Avantajele economice apropriate pe căi extraeconomice reprezentate de căutarea de rentă (tentația monopolului politici) și speculație (ca exploatare a oportunităților generate de raritate sau de utilitate) sunt depășite ca volum și importanță de avantajele virtualizării valorii. Spectrul de semnificații al acestei propensiuni începe prin supralicitarea calității capitalului, în variile sale expresii, de a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bani fictivi; bani fictivi - virtualizarea valorii - supraproducție etc. Aceste trasee modifică până la alterare canalele de transmisie ale politicilor economice sau compromit însăși ideea de politică economică. Sub evidența căutării de rentă, consumatorul devine captiv, iar prețul se formează în dialectica monopolului, inflația fiind o consecință a goanei după profit. Sub tentația speculației, fondurile extrabancare (sau din bănci de investiții) ajung sub forma fondurilor de risc (sau de acoperire) și a fondurilor suverane (de prosperitate) să facă regula pe piața financiară, bulversând
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Coreea de Nord. După ce elita rusă ajunge la aceste concluzii, politicienii se află în postura de a construi un nou instrument al politicii externe, se căuta, așadar un nouă carte câștigătoare.229 Așa s-au pus bazele unei politici externe bazate pe monopolul pieței de gaze naturale și petrol. „Chiar și în era post-război rece, care este mai relaxată, liderii ruși cred că armele nucleare sunt vitale ; ; pentru securitatea națională." În anii `90 menținerea unei încrederi în privința securității naționale a fost o problemă
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
legăturilor comerciale în acest domeniu, cu Uniunea Europeană, nu trebuie uitat beneficiul financiar de care se bucura statul rus. Uniunea Europeană reprezintă o piață foarte mare, care oferă beneficii financiare oricăror exportatori, iar în acest caz, în condițiile în care Rusia deține monopolul asupra gazelor, beneficiu este și mai evident. Așadar, răspunsul la întrebarea Își permite Rusia să sisteze alimentarea cu gaze naturale și hidrocarburi în Uniunea Europeană, pe o perioadă nelimitată, către Uniunea Europeană? - este deja dat. În aceste condiții, se poate trage o
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
dată după opera compusă de Giuseppe Verdi, în 1841. Însuși denumirea acestui proiect, este aleasă în așa manieră în cât să dezvăluie esența pur europeană cu sorginte în cultura comună a popoarelor europene. ; ; Principalul scop al acestui proiect este eliminarea monopolului rus în zona Uniunii Europene și stabilirea unor relații între statele deținătoare de petrol și gaze naturale din perimetul Mării Caspice. „În esență, Nabucco este un proiect de 5 miliarde de euro care poate transporta prin Turcia pentru a ajunge
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Țările care sunt agreate să facă parte din această grupare sunt: Rusia, Iran, Qatar, Venezuela, Algeria și posibil Libia și anumite țări din Asia Centrală. Se speculează chiar că Forumul Țărilor Exportatoare de Gaze ar putea constitui baza acestui cartel."1 Monopolul exercitat asupra acestor resurse a constituit și va constitui o armă economică de care Federația Rusă s-a folosit și se va folosi pentru a a-și consolida poziția internațională. Așadar securitatea internațională a Federației 300 Ali Tekin, Titlul Articolului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
trecut în trei valuri printr-un eșantion de școli evreiești și arabe, va fi extinsă la toate școlile din țară. În Franța, dezvoltarea unor astfel de anchete a întâmpinat puternice reticențe. Administrațiile producătoare de statistici se tem că vor pierde monopolul informației legitime despre criminalitate și delincvență. Chiar așa stau lucrurile în ceea ce privește violența în școală, unde am asistat la un război al administraților pentru a hotărî cine trebuia să măsoare această violență 17. De vreme ce o parte din dezbaterea publică despre delincvență
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în Codul penal contestații democratice. Când citim într-un raport african că greva elevilor sau a dascălilor este o violență și, ca atare, trebuie reprimată, de care parte e violența? Aici se găsește întreaga problemă a autorității legitime și a monopolului ei în folosirea forței. De asemenea, trebuie să recunoaștem că acele minor victimization cărora Denise Gottfredson (2001) și majoritatea autorilor le subliniază importanța nu sunt atât de ușor asimilabile categoriilor din Codul penal. De altfel, puțini cercetători din afara Franței adoptă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
practici existențiale și culturaleă pentru ca, după momentul încorporării, să întoarcă armele înspre structurile însele ale puterii. Fețele puterii sunt însă multiple în spațiul tehnologiei virtuale: de la tentativele de cenzurare a Internetului de guvernul chinez, dar și de guvernul american, de la monopolul economic al marilor corporații tehnologice la presiunile grupurilor de interese și la goana după capital informațional a capitaliștilor. Poate tocmai de aceea feminismul adoptă mai multe măști pentru a rezista și a se opune la putere. 4.3. Alte modele
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]