36,388 matches
-
Nicolaus Cusanus prin „coincidentia oppositorum” (p. 90). Unitatea și multiplicitatea sunt teme cu care s-au confruntat de-a lungul timpului filosofii antici și teologii creștini. Astfel, Șt. Niculescu reușește să cuprindă în creația sa, prin utilizarea unui vechi principiu muzical, prezent în multe culturi muzicale de pe glob, gândirea filosofilor greci, în special Heraclit, și cea creștină. Acest lucru se explică prin originea naturală a principiului eterofoniei: compozitorul o compară cu apele unui râu, ce se despart, formând o deltă, după
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
p. 90). Unitatea și multiplicitatea sunt teme cu care s-au confruntat de-a lungul timpului filosofii antici și teologii creștini. Astfel, Șt. Niculescu reușește să cuprindă în creația sa, prin utilizarea unui vechi principiu muzical, prezent în multe culturi muzicale de pe glob, gândirea filosofilor greci, în special Heraclit, și cea creștină. Acest lucru se explică prin originea naturală a principiului eterofoniei: compozitorul o compară cu apele unui râu, ce se despart, formând o deltă, după care se unesc din nou
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
că românii n-au prea văzut acest instrument decât în filme. Și pentru că îmi place să cânt country, sunt atras și de muzica populară românească” - a spus solistul. El cânta și compune muzică country, scrie partituri pentru vioară, este aranjor muzical și este singurul cântăreț la banjo (cântă la banjo cu 5 corzi din 1989!) din România. Charlie a creat și a îmbunătățit un soft de compoziție - ”Rationale” - pentru muzică microtonală pe care a folosit-o și în câteva proiecte de
Un american la Bucure?ti by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84317_a_85642]
-
Octavian URSULESCU Când a fost primită în UCMR, în 1986, avea doar 24 de ani! Absolvise “magna cum laudae” clasa de Compoziție a maestrului Anatol Vieru la Conservator, avându-i profesori între alții pe Victor Giuleanu (teoriesolfegiu), Ștefan Niculescu (forme muzicale), Dinu Ciocan (contrapunct). Lucrarea de diplomă a constat într-un... musical, “Alice în țara minunilor” (pe care l-a montat de curând în Olanda), la care semna muzica, orchestrația, scenariul și regia! Claudia Nacu s-a născut în 1962 la
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
In a dream”, “Bittersweet”, “De wereld voor me zien”, “Not just now”. Amuzant este faptul că în 1990, după ce o prezentasem în atâtea concerte, amândoi am susținut un examen cât se poate de serios pentru postul de... redactor la “Actualitatea Muzicală”!
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
Cornelia SAS Unii ar putea spune că nici nu e greu să ai talent muzical atunci când ambii părinții cântă muzică ușoară și în plus au și grijă de educația ta muzicală! Daria Cătălina Crișan este, bănuiți desigur după nume, fiica lui Cătălin Crișan și a Luciei Bubulac. Dacă tatăl este binecunoscut, și mama are numeroase
Juniorii by Cornelia SAS () [Corola-journal/Journalistic/84322_a_85647]
-
Cornelia SAS Unii ar putea spune că nici nu e greu să ai talent muzical atunci când ambii părinții cântă muzică ușoară și în plus au și grijă de educația ta muzicală! Daria Cătălina Crișan este, bănuiți desigur după nume, fiica lui Cătălin Crișan și a Luciei Bubulac. Dacă tatăl este binecunoscut, și mama are numeroase apariții pe scenă și la TV, a realizat emisiuni radio și are la activ un album
Juniorii by Cornelia SAS () [Corola-journal/Journalistic/84322_a_85647]
-
Dan CHIRIAC Toulouse. Cu ocazia Zilei Limbii Române, Asociația francoromână din Toulouse l-a invitat pe Nicu Alifantis să susțină două concerte la Théâtre du Pavé, sub titulatura Toulouse fait chanter la Roumanie. Autor, compozitor, interpret, personalitate muzicală marcantă din România, Alifantis are o cariera debutată în 1973, cu peste 18 albume și 4500 de concerte. Invitația s-a datorat faptului că Nicu Alifantis a dat o viață muzicală unora din cele mai frumoasa poezii din literatura română
Peste hotare by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84321_a_85646]
-
Toulouse fait chanter la Roumanie. Autor, compozitor, interpret, personalitate muzicală marcantă din România, Alifantis are o cariera debutată în 1973, cu peste 18 albume și 4500 de concerte. Invitația s-a datorat faptului că Nicu Alifantis a dat o viață muzicală unora din cele mai frumoasa poezii din literatura română. Țările Nordice. Tudor Gheorghe a prezentat o mică parte din concertul “Pelerini din țara nimănui” românilor din Suedia, Belgia și Olanda. Plecat cu un sac plin de tradiție românească, el a
Peste hotare by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84321_a_85646]
-
iar în prezent produce, realizează și prezintă două emisiuni de succes la TV S-E, “Oameni” și “În pași de week-end”. Este foarte mândră de fetița ei Andreea Mihaela, care pare a-i calcă pe urme în ce priveste talentul muzical. În ultima vreme interpreta și-a adăugat în repertoriu multe piese de factură etno, pentru care a filmat reușite videoclipur
Femina by Georgiana PÂRVU () [Corola-journal/Journalistic/84316_a_85641]
-
o teză de doctorat strălucită, din concretizarea căreia s-a zămislit nu demult o amplă lucrare de vreo patru sute de pagini... Apreciam îndeosebi cu acel prilej ineditul fecund al abordării noțiunii de ritm, cu toate implicațiile sale în structura fenomenului muzical. L-am rugat de atunci în mai multe rânduri să confere o mai largă notorietate doctelor sale analize-sinteze, beneficiare ale unui înalt indice de originalitate, altfel spus să le înnobileze cu perenitatea tiparului. Ceea ce a și făcut. Dar - întotdeauna există
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
cincizeci de file, dense, substanțiale. În cartea intitulată sugestiv „Sunetul de referință și arca muzicii occidentale” editată de „Nemira” și lansată în noiembrie 2013 la Târgul „Gaudeamus”, problemele legate de însușirile primordiale ale sunetului și elementele de esență proprii artei muzicale apar expuse sistematic, cu multiple trimiteri la capitole conexe, la cugetări pertinente de azi și de ieri asupra artei sunetelor, datorate Unor personalități accentuate ale gândirii umane. Dintru început, se definește dihotomia „arte spațiale” (pictura, sculptura, arhitectura) și „arte temporale
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
azi și de ieri asupra artei sunetelor, datorate Unor personalități accentuate ale gândirii umane. Dintru început, se definește dihotomia „arte spațiale” (pictura, sculptura, arhitectura) și „arte temporale” situând muzica pe un teritoriu de îngemănare al celor ipostaze; este descris fenomenul muzical drept o lume cu patru dimensiuni. Cititorul este atras și surprins totodată de la lecturarea primelor pagini de prospețimea ideilor, de originalitatea limbajului ce uzează de noțiuni și sintagme mai puțin întâlnite, precum unde temporale, atractori, meridiane armonice, structura aritmetică a
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
o lume cu patru dimensiuni. Cititorul este atras și surprins totodată de la lecturarea primelor pagini de prospețimea ideilor, de originalitatea limbajului ce uzează de noțiuni și sintagme mai puțin întâlnite, precum unde temporale, atractori, meridiane armonice, structura aritmetică a timpului muzical, parcele metrice etc. Întrutotul captivantă apare analogia dintre muzică și jocul de șah care subsumează primul mare capitol al lucrării și revine insistent de-a lungul întregului text. În primele două capitole sunt studiate elementele de bază aspectate într-o
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
identificat cu tonica, regina cu melodia, turnurile cu armonia. Se fac referiri la modurile clasice grecești, de șapte sunete, la cele de cinci sunete și alte întruchipări modale, toate fiind alter ego-uri ale tonalităților. Alte două elemente constitutive ale discursului muzical sunt definite în chip reprezentativ: armonia ca summum de activitate melodică și forma drept structură arhitectonică. Un capitol important, al treilea, descrie posibila înfrățire expresivă dintre muzică și cuvânt, aici fiind tratate „tipologia frazelor în funcție de relația cu undele metrice”, aspecte
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
O legendă a divertismentului muzical Octavian URSULESCU Vorbind despre Titus Munteanu la trecut e ca și cum aș face-o despre mine, pentru că mai bine de 25 de ani am fost umăr lângă umăr la festivalul de la Mamaia, la atâtea emisiuni muzicale ale TVR
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
a divertismentului muzical Octavian URSULESCU Vorbind despre Titus Munteanu la trecut e ca și cum aș face-o despre mine, pentru că mai bine de 25 de ani am fost umăr lângă umăr la festivalul de la Mamaia, la atâtea emisiuni muzicale ale TVR, la „Steaua fără nume”, „Șlagăre în devenire”, „Meridianele cântecului”, la concursuri de dans sportiv. „Meridianele cîntecului” era ca o lumină, joia seara, cu un... sfert din programul de 2 ore al TVR, iar în dansul sportiv am fost
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
cât și la Liceul „G. Enescu”. În 1966, un alt timișorean de excepție, Richard Oschanitzky, cu care colabora la concerte și înregistrări de jazz, îl recomandă lui Paul Urmuzescu și așa devine, până în 1971, colaborator permanent al TVR, ca redactor muzical, până în ziua când Tudor Vornicu îl convinge să renunțe la catedră. Din acel moment, cu excepția a circa 5 ani, când a fost director la Antena 1, Prima TV sau Național TV, destinul său se leagă de TVR, fiind chiar, între
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
la catedră. Din acel moment, cu excepția a circa 5 ani, când a fost director la Antena 1, Prima TV sau Național TV, destinul său se leagă de TVR, fiind chiar, între 1999-2002, director la TVR 1. Din punct de vedere muzical, cu toată instrucția sa academică, a fost un deschizător de drumuri, un modernist, fiind cel care a reușit să introducă în programe formațiile Phoenix (memorabile rămân filmările la piesele „Canarul” sau „Vremuri”), Roșu și Negru, Olympic ‘64, Sideral, FFN, Andantino
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
Cristinoiu, Marius Țeicu (colegul său mai mic, oboist, de la liceul de muzică din Timișoara), Marcel Dragomir, Horia Moculescu, Mihai Constantinescu, Marian Nistor, Mihai Dumbravă? Sau cele cu trio-ul formidabil Marius (Țeicu) - Olimpia (Panciu) și Mihai (Constantinescu)? Sau fanteziile muzicale cu Marina Voica, Margareta Pâslaru, Angela Similea, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Alexandru Arșinel, Florin Piersic, Stela Popescu, Radu Gheorghe, Loredana Groza, Gabriel Cotabiță, Adrian Daminescu și mulți alții? Au fost celebra „Școală a vedetelor 1”, urmată de o a doua
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
faimoasă (de care mă rog acum fără succes să-mi spună două vorbe despre el pentru o carte... Cum uită omul!), dar și de înregistrarea a sute de șlagăre de muzică ușoară. Emisiunile sale au fost premiate în țară („Actualitatea muzicală”, Fundația Mihail Jora, VIP, CNA, Ambasador, ACIN, APTR), dar și peste hotare: „Totul e posibil în joc” (mențiune la Montreux, 1984), „Un trio formidabil” (pr. I la Gabrovo, 1985) și mai ales „Trandafirul de argint” la Montreux în 1996, pentru
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
televiziunea îngerilor Titus Munteanu, căruia fiecare solist de muzică ușoară din țara asta ar trebui să-i ducă o floare la mormânt. Știu că asta nu se va întâmpla, dar poate că în conducerea instituției cineva va decide ca Studioul muzical al TVR să-i poarte de acum numele...
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
acum împlinirea, spre satisfacția breslei, care primește astfel un stimulent în vederea cunoașterii, difuzării și prezenței concrete în viața culturală a muzicii românești contemporane. Este vorba despre un mănunchi de creații sprijinite prin finanțare pentru a fi tipărite de către Editura Muzicală. Partiturile se află acum la dispoziția interpreților, muzicologilor, a tinerilor studioși și a tuturor celor interesați de evoluțiile actuale din domeniul muzicii simfonice și concertante. Câteva exemple vor fi concludente în acest sens. Prezentarea de față începe, în mod firesc
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
interesați de evoluțiile actuale din domeniul muzicii simfonice și concertante. Câteva exemple vor fi concludente în acest sens. Prezentarea de față începe, în mod firesc, cu lucrarea maestrului Remus Georgescu (n. 1932), decanul de vârstă și reprezentantul strălucit al vieții muzicale a Banatului. Reputat dirijor, discipol al marelui artist Constantin Silvestri, se distinge deopotrivă în ipostaza de compozitor cu opere importante în genurile simfonic, vocal-simfonic, cameral, solistic instrumental, coral și al liedului. Piesa Exorcism pentru flaut și orchestră de coarde a
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
un efect straniu și cutremurător. A d r i a n Iorgulescu (n. 1951) este o personalitate plurivalentă, cu notabile contribuții creatoare în domeniul compoziției, eseisticii, poeziei, precum și în managementul cultural la cel mai înalt nivel. Din bogata sa creație muzicală a fost aleasă prima dintre cele trei Simfonii, compusă în anul 1975 și revăzută în anul 2013. Discursul muzical, cu structură triadică, se desfășoară fără întrerupere și este bazat pe câteva nuclee din care se construiește întregul edificiu. Este utilizat
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]