6,003 matches
-
radio necomunist de către un scriitor comunist român. Lucrul n-a surprins însă pe nimeni, nici măcar pe cei care i-au dat drumul să apară, atâta vreme cât în Săptămâna condusă de Eugen Barbu s-au simțit și altădată colții mușcători ai unui naționalism șovin incompatibil cu aspirațiile poporului român și, în aceeași măsură, incompatibil cu principiile declarate ale Partidului Comunist Român. în cadrul acestor emisiuni radiodifuzate, domnul Eugen Barbu a deschis și o campanie de așa-zisă veștejire a prestigiului unor organizații străine și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Înțeleg mai bine ca ăia de la cenzură unde bați. Dar nu-mi convine, știi că nu-mi convine.” Recitit astăzi, felul În care răspundeam la citatul din Blaga cum că Lenin a făcut politica „pură”, ca și felul cum atacam naționalismul oficial și pe scriitorii care Îl promovau par absolut firești, chiar moderate. Atunci Însă până și „căderea unui ac pe podea” provoca, cum spunea Mary McCarthy, furtuna socialistă. În 1984, când sora Cellei de la Washington venise să ne viziteze, Paul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În Japonia, unde a predat o vreme engleza. Am rămas În legătură și cu lucrarea ei. Am avut prilejul, În 1996, să supun teza ei unei noi reevaluări. Se schimbaseră destule În legătură cu Ionesco, și În România postcomunistă. Adversar deschis al naționalismului românesc, autorul fusese condamnat, imediat după război, Înainte de trecerea totală a puterii În mâna comuniștilor, pentru „insulte” aduse Statului și Națiunii. Criticase, Într-adevăr, dezgustat, Armata, Biserica, Justiția, demagogia, imoralitatea, ciocoismul, și din nou și din nou, „figurile Îngerești ale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
românesc, autorul fusese condamnat, imediat după război, Înainte de trecerea totală a puterii În mâna comuniștilor, pentru „insulte” aduse Statului și Națiunii. Criticase, Într-adevăr, dezgustat, Armata, Biserica, Justiția, demagogia, imoralitatea, ciocoismul, și din nou și din nou, „figurile Îngerești ale naționalismului român”. Dar și intelectualii „fini”, fascinați de elementaritatea Fiarei. Făcuse totul ca să evadeze din Patria rinocerizată. „Orice s-ar fi putut Întâmpla. Să mor; să fiu condamnat; să devin un câine, și eu; să fiu locuit de diavolul legionarilor. Când
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Salazar și caracterul mai curând timid și vetust al personajului principal, dar până și faptul că numele Pereira („pară”) codifica o identitate, de obicei, evreiască, În lexicul portughez, accent cu semnificație precizată În contextul dictaturilor de dreapta și al jubilantului naționalism european al timpului. Seara, În restrânsul grup al clasei dedicate lui Fernando Pessõa, Tabucchi a vorbit, pentru a ilustra opțiunea estetică (și nu numai) a poetului portughez, dar și propria sa viziune, despre poziția pictorului În celebra pânză a lui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
omul acesta sinistru, care s-a ridicat de la început împotriva legiunii, să servească de unealtă ticăloasă a călăilor, care au lovit cu mișelie, distrugând o mare speranță a unui neam. Nicolae Iorga și-a câștigat popularitatea agitând chestiunea antisemită în cadrul naționalismului românesc. De pe acest soclu a devenit cioclul Mișcării Legionare și al neamului românesc, lovind acolo unde indicau sugestiile dușmanului nostru de moarte și spre care îl îndemna vanitatea și ambiția lui nemăsurată. Din această întâlnire a ieșit hotărârea unui marș
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
noastră este naționalistă. Această idee a fost temeiul înființării partidului nostru și această idee a condus partidul nostru de 90 de ani de când există. Am găsit și la dumnealui aceeași idee și aceeași tendință naționalistă. Firește noi suntem pentru un naționalism constructiv, pentru a ridica națiunea română, pentru a pune la dispoziția sa toate puterile statului, fără a persecuta pe cineva. În ideea aceasta constructivă, eliminând partea de persecuțiune, am fost de acord cu activitatea Dsale și cu părerea D-sale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
noastră este naționalistă. Această idee a fost temeiul înființării partidului nostru și această idee a condus partidul nostru de 90 de ani de când există. Am găsit și la dumnealui aceeași idee și aceeași tendință naționalistă. Firește noi suntem pentru un naționalism constructiv, pentru a ridica națiunea română, pentru a pune la dispoziția sa toate puterile statului, fără a persecuta pe cineva. Afară de acest motiv cu caracter personal au mai fost și motive de natură politică. Domnul Codreanu ca și mine, crede
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
misiunea lui. În fața Istoriei el a privit dârz, pătrunzător, cu profunzime și netemător pentru momentul de atunci, dar cu grijă ca viitorul să înregistreze și să păstreze în memoria lui, existența unei Mișcări Legionare cu o concepție superioară, unică a naționalismului românesc, care să rămână mărturie peste timp. în momentele acelea de înfrângere, de desfigurare politică, de decadență morală, de înjosire și absență a oricărei demnități, de îngenuncheri neîngăduite, fără a fi cerute, de confuzie a liniilor de desfășurare a istoriei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
după Ibsen, figurând în stagiunea 1909-1910 în repertoriul primei scene a țării. SCRIERI: Inimă de student, București, 1904; Antonio Fogazzaro, București, 1912. Traduceri: Cicero, Pledoaria pentru Titus Annius Milo, pref. trad., București, 1914. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, De la misticism la naționalism, București, 1924, 264-267, 375-376; Lovinescu, Scrieri, IV, 520-521; Tudor Vianu, Hildebrand Frollo, în Monografia Liceului „Gh. Lazăr”, București, 1935, 373-375; Ciopraga, Lit. rom., 289-290; Florin Faifer, Latinistul, CL, 1999, 4. F.F.
FROLLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
de ceremonial, recompuse în spiritul caracteristic al fiecăreia dintre epocile „reactualizate”. În maniera lui Radu Theodoru, Paul Anghel, V. Știrbu, Eugen Uricaru, autorul mânuiește dezinvolt instrumentarul naratologic al realismului tradițional. Realizează astfel un „mozaic de romane, înlesnite și de tezele naționalismului ceaușist optzecist”, înglobând, în ceea ce s-ar fi vrut un tot unitar, dacii, Reforma, Renașterea, „barocul” ardelean, vremea lui Brâncoveanu, romantismul prepașoptist, epoca Unirii, chiar dacă îi lipsește totuși acestui conglomerat un factor literar „incitator” (Marian Popa). O lucrare serioasă și
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
avantajelor de care puteau beneficia cu ajutorul guvernelor naționale (subvenții, standarde tehnice care constituiau, de fapt, bariere non-tarifare de comerț sau acces privilegiat la contracte publice), pentru că acestea nu aveau resursele necesare să contrabalanseze puterea capitalului japonez și a celui american. Naționalismul economic era total ineficient În acest context. Piața internă a venit atunci ca o soluție salvatoare, datorită căreia marile firme puteau să acționeze Într-o manieră mai liberă, fără prea multe reglementări (decât la nivel național), pentru a putea acapara
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
urmă ocupant fanariot”, cea de-a treia fiind publicată în „Familia”. Studiul marchează o apropiere de ideologia naționalistă, mai evidentă încă în articolele publicate în „Vremea”, multe referitoare la „iudaizarea” presei și a literaturii române, articole strânse apoi în broșurile Naționalismul în presă (1938) și Primejdia iudaică (1939). Publicistica intensă nu-i diminuează însă activitatea de creație. La intervale regulate dă în „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Familia”, mai târziu în „Curentul magazin” și în „Revista română”, grupaje ample, aparținând poemului
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
în „Cuvântul liber”, periodic de orientare comunistă, a prilejuit acuzarea autorului său de o schimbare radicală a concepțiilor politice și estetice. Fără îndoială, aceste studii, ca și cele asupra „iudaizării” presei și a literaturii române, denotă o regretabilă alunecare spre naționalismul extremist. Însă negarea creațiilor celor doi scriitori, cărora li se recunoștea totuși talentul, își avea punctul de plecare, de asemenea, într-o temperamentală „inaderență la spiritul satiric” (observată de Pompiliu Constantinescu) și în concepția sa inițială asupra „clasicismului” artei. Tendențioase
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
ia, București, 1924; Crima din Strada Nopții, București, 1925; Cântecul Omului, partea I: Iudeea, Craiova, 1927; Vioara mută, București, 1928; Leagăn de cântece, București, 1929; Fântâna cu chipuri, București, 1933; Helada, București, 1935; Roma, București, 1936; Evul Mediu, București, 1937; Naționalismul în presă, București, 1938; Primejdia iudaică, București, 1939; Apocalips profan, București, 1941; Renașterea, București, 1942; Țara Românească, București, 1944; Aspecte și direcții literare, îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 1975; Poezii. Teatru. Proză, îngr. Margareta Feraru, pref. Const. Ciopraga, București
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
1936), care elimină modernismul ca „negație” a tradiției, de la versurile strânse în volumul Trofee de aur (1937), duioase idile sub cer moldav, ori viziuni romantice ale smulgerii din captivitatea „smârcului” prin mistica creației, la galeria de portrete istorice din Forțele naționalismului creator (1937), scrisul lui D. este acaparat de adeziunea lui (de cele mai multe ori prea locvace și nesusținută artistic) la idealul naționalist al epocii. SCRIERI: Pe frontul Mărășești învie morții..., București, 1934; Istoria literaturii române, București, 1936; Forțele naționalismului creator, București
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
din Forțele naționalismului creator (1937), scrisul lui D. este acaparat de adeziunea lui (de cele mai multe ori prea locvace și nesusținută artistic) la idealul naționalist al epocii. SCRIERI: Pe frontul Mărășești învie morții..., București, 1934; Istoria literaturii române, București, 1936; Forțele naționalismului creator, București, 1937; Trofee de aur, București, 1937; Pajiști de mărgean. Moarte și ideal. Ceaslov cu adorații, București, 1937. Repere bibliografice: Ovidiu Papadima, Gabriel Drăgan, „Pe frontul Mărășești învie morții...”, G, 1935, 2; Romulus Demetrescu, „Pe frontul Mărășești învie morții
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
o mare parte din ideile pe care se va întemeia publicistica sa dintre cele două războaie mondiale. Spiritul critic apare „în slujba și în ipostasul tradiționalismului”, iar cultura românească își are sursele în ortodoxie. Tot în 1921, apare eseul Creatorul naționalismului. Scrisă în contextul omagierii lui N. Iorga, cartea afirma întâietatea savantului, „creator de curent”, în privința întemeierii naționalismului ca doctrină culturală și politică. Profilul de teoretician al tradiționalismului se va definitiva în anii următori, când D. face parte din comitetele de
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
Spiritul critic apare „în slujba și în ipostasul tradiționalismului”, iar cultura românească își are sursele în ortodoxie. Tot în 1921, apare eseul Creatorul naționalismului. Scrisă în contextul omagierii lui N. Iorga, cartea afirma întâietatea savantului, „creator de curent”, în privința întemeierii naționalismului ca doctrină culturală și politică. Profilul de teoretician al tradiționalismului se va definitiva în anii următori, când D. face parte din comitetele de redacție ale revistelor „Patria” (1920), „Societatea de mâine” (1924), „Ramuri” (1928), „Gândirea” (1928-1934), „Ideea românească” (1939), este
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
lirica nouă” (Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Tudor Arghezi). Tradiționalist, opunându-se criticii pozitiviste, dar și atitudinilor promoderniste excesive, demersul critic al lui D. este unul moderat, de bună ținută stilistică. SCRIERI: Mihail Kogălniceanu, Cluj, 1921; ed. 2, București, 1926; Creatorul naționalismului, în Omagiu lui Nicolae Iorga. 1871-1921, Craiova, 1921; Supunerea la tradiție, îngr. Emil Pintea, pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Micu, „Gândirea”, 130-151, passim; Ornea, Tradiționalism, 134-137, passim; Valentin Chifor, Radu Dragnea, F, 1991, 3; Dicț. scriit. rom., II
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
la București, cu subtitlul „Foaie de cultură, informație și luptă”, avându-i ca director pe Traian Cotiga și ca redactor pe E. Horescu. Făcând precizarea că este gazeta Centrului Studențesc, revista își propune să urmeze „firul a două idei vitale: naționalismul și monarhia”, scopul său fiind „triumful inteligenței” cu ajutorul studenților, chemați să constituie „un front unic și solidar în sprijinul «Dreptei»”. D. face parte dintre revistele întemeiate de tânăra generație care se afirmă în primii ani ai deceniului al patrulea, afișând
DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286868_a_288197]
-
publicație militantă de dreapta sub direcția lui Nichifor Crainic. Este, de asemenea, condamnat ministrul de Interne C. Argetoianu pentru măsurile represive luate împotriva studenților legionari care manifestaseră la Tutova în sprijinul candidatului lor. De dreapta este revista prin apelul la naționalism, elitism, mesianism și moralism, prin respectul ierarhiei și al autorității, prin cultul față de tradiție. Sunt evidente simpatiile față de mișcarea legionară și aderarea la principiile acesteia: fundamentalism ortodox, purificare morală, dimensiune mistică, militarism, tendințe vizibile în programul literar și cultural al
DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286868_a_288197]
-
de partid. Deși D. reflecta la început ascensiunea ideologiei poporaniste a Partidului Național Țărănesc, atât pe plan socio-politic și economic, cât și pe cel cultural, doctrina partidului încearcă să găsească o cale de mijloc, care să împace tradiționalismul și modernismul, naționalismul și democrația, moștenirea agrară a României cu nevoia de a asimila din cultura europeană ceea ce era util și consonant cu universul rural românesc. Mihai Ralea demonstrează, în acest context, relația de compatibilitate între democrație și naționalism (Doctrina dreptei, 1935). Publicația
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
împace tradiționalismul și modernismul, naționalismul și democrația, moștenirea agrară a României cu nevoia de a asimila din cultura europeană ceea ce era util și consonant cu universul rural românesc. Mihai Ralea demonstrează, în acest context, relația de compatibilitate între democrație și naționalism (Doctrina dreptei, 1935). Publicația își asumă o poziție fermă împotriva oricărei tentative de instaurare a dictaturii. Astfel, Ralea face referire directă la extrema dreaptă, iar Virgil Madgearu protestează împotriva profanării publice a plăcii comemorative a lui I. G. Duca din
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
pune În scenă agonia și de a-și anunța moartea. Ajungem din nou la problema de care se lovise Todorov ajuns În Franța: vorbim iar despre literaturi naționale. Nici nu putem altfel. Cultura europeană este mult prea marcată de perioada naționalismului Încît să se poată debarasa de ea ca la un ordin. Pretenția teoreticienilor literaturii francezi de a vorbi despre literatură În general trebuie Înțeleasă ca un efect al convingerii că literatura franceză este un universal. Or, nu este. Cum nici
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]