5,936 matches
-
și recunoașterii importanței intercondiționărilor reciproce dintre diversitatea tulburărilor psihopatologice și structurările dizarmonice ale personalității. Așa după cum susțin SHEA (1990Ă, VAN VELZEN, EMMELKAMD (1996Ă și DREESEN (1997Ă, intervențiile psihoterapeutice în cazul depresiilor, fobiilor sociale și tulburărilor instinctului alimentar respectiv atacurilor de panică, agorafobiei și bolii obsesiv-compulsive nu sunt în mod constant defavorizate de prezența unei personalități patologice diagnosticate pe Axa II. Acestea din urmă pot deveni - în sens dimensional - cofactori terapeutici optimizanți pentru bolile Axei I deși existența lor este developată de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lui Stavarache), necazurile provocate de o soție cicălitoare care, până să-i plece bărbatul la o anchetă, îi face zeci de observații și îi dă o mulțime de sfaturi (În anchetă). Totodată apar și aspecte dramatice ale vieții sociale, precum panica de care sunt cuprinși boierii la auzul veștilor despre răscoala țăranilor (Mălurenii), sărăcia în care trăiesc cei de la sate (Îngropăciune), sărăcie ce îi silește pe părinți să-și dea copiii argați la casele boierilor (Petra) ș.a. Se remarcă dialogul dens
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
iar poezia și proza sa pot fi considerate un lung discurs în marginea acestei zone. Volumul Patimile propunea deja un univers în clătinare, o natură amorfă, obscură, copleșitoare, în care rațiunea nu mai poate pune ordine, de unde spaima, sentimentul unei panici misterioase și lugubre. În Etica (1971) apare tema damnării din naștere: „Ridică-mă de umeri: sunt atins / Și-a lor e vina. Mâinile bătrâne / m-au dat pe aur și mi-au pus la cale / alunecarea-n zori.” De aici
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
D -, este posibil să nu putem distinge efectul stimulilor de grup în obținerea unor răspunsuri accentuate de masă. Circumstanțele îngreunează discriminarea între forța impulsului și forța stimulilor de grup oricând stimulul-impuls primar este, în mod particular, puternic, ca în cazul panicii ce apare înaintea unui potop iminent. Este important să nu confundăm cele două tipuri de stimulare, oricât de greu ar fi să le analizăm; o mare parte din ceea ce este adesea atribuit efectului interacțiunii din cadrul grupului însuși este îndoiala datorată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
experiența poate fi percepută în mod diferit, iar învățarea poate începe. Aceasta este o prelungire sau o explicație a principiului anterior. Cititorul slab reprezintă o bună ilustrare a ceea ce implică acest principiu. Când este pus să recite în clasă, o panică interioară preia controlul, iar cuvintele de pe pagină devin niște simboluri mult mai puțin inteligibile decât atunci când stătea la locul său. Când se găsește într-un mediu în care securitatea personală îi este asigurată și când se convinge că eul nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
judecățile de valoare pe care autorul le face. Întâlnim în el concepte „uitate”, „ocolite” sau pur și simplu rămase inoperante pentru sociologii din România (alienare, fetișismul mărfii, xenocentrism, sexism instituționalizat, lupta de clasă, îmburghezirea clasei muncitoare, masculinitate hegemonică, oprimarea femeilor, panică morală, injustiție socială, proletarizare, socialism de stat etc.), care, lepădându-se de marxism, au aruncat, odată cu apa, și copilul din copaie. Dacă în perioada comunistă, în științele socioumane te împiedicai de „marxismul creator” la tot pasul, după decembrie ’89, Karl
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
suplimente", rezultate ale unor mutații, le vor da celor care le posedă o mai mare șansă de a se dezvolta ca "rasă umană superioară" și deci de a fi privilegiați în cursa pentru supraviețuirea speciei. Acest fapt antrenează comportamente de panică, ca al lui Frankenstein, care-i refuză creaturii sale o pereche, de teamă că astfel va prolifera o rasă de monștri mai puternici decât oamenii și capabili să-i extermine pe aceștia. 4.4. Figuri de mutanți în texte SF
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
economiei, dreptul la existență și dezvoltare al orașelor și satelor precum și ierarhizarea importanței lor se decideau, pe hârtie, în funcție de aportul lor la economia națională (Ronnas, 1982, p. 144). Această sistematizare forțată crease o frică ce era simbolizată în uimirea și panica neputincioasă a oamenilor în fața intențiilor lui Ceaușescu de a dărâma bisericile. în fapt nu era vorba despre dărâmarea bisericilor ci despre desființarea unor localități rurale. înțelegem mai corect astfel marea diferență între proporția de 61,8% a populației rurale în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adulților, ce pot fi elemente de bază ale unei campanii educative cu scop de prevenire a abuzului sexual al copilului, Mich Withman (1999) formulează: NU vă panicați, nu exagerați cu reacțiile; copilul este speriat și are nevoie de ajutor, iar panica pe care o manifestați îl poate face să-și retragă cuvintele; NU forțați copilul să vă spună și nu-l forțați nici să ascundă abuzul, față de anumite persoane. Lăsați-l să dezvăluie în ritmul lui! NU verificați informațiile date de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
extremă intensitate. Adulții cred în general că incapacitatea copilului de a înțelege ceea ce se petrece îl protejează. Astăzi știm că incapacitatea de a da un sens celor petrecute, de a comunica despre evenimente și trăiri, induce copilului o stare de panică cronică, sporind vulnerabilitatea copilului față de schimbările ce apar ulterior în viața lui. De asemenea, posibilitățile de reabilitare, de vindecare sunt diminuate, căci amintirile nu pot fi cu ușurință evocate. Atunci când abandonul copilului s-a produs la o vârstă mai mare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și siguranță, i-a zâmbit și s-a jucat cu el transmițându-i emoții pozitive și disponibilitatea față de copil, acesta începe să-și dezvolte un sentiment de securitate și încredere, de confort și de bine. Abandonul va fi o mare panică, dar bune îngrijiri ulterioare, o altă persoană cu calități asemănătoare primei persoane în relația cu copilul, față de care copilul să-și poată reconstrui un atașament securizant, vor crea șansa unei dezvoltări sănătoase, în ciuda pierderii inițiale și a doliului consecutiv. Când
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a înregistrat reducerea spectrului somatic indus de stres, consolidarea factorilor de personalitate care amortizează stresul cu 4-8% și reducerea, îndeosebi la femei, a durerilor cronice etc. în plan psihic s-a constatat o diminuare a anxietății și a atacurilor de panică, dar și a nervozității etc. De asemenea, s-au revigorat tonusul pozitiv și optimismul persoanei, consecința firească a dinamizării lobului prefrontal stâng. Toate aceste rezultate remarcabile, care au fost adunate printr-o experiență de aproximativ trei decenii, au condus la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prima fază, faza de negare, persoana nu poate accepta, nu poate recunoaște pierderea („Nu, nu poate fi adevărat! Medicii au greșit!”) și deplasează cauza pierderii spre persoane sau situații accesibile. Pierderea (obiectului, persoanei, situației) generează o reacție de șoc cu panică, pierderea controlului și a autocontrolului, incapacitatea de a înțelege ceea ce se întâmplă, negarea evenimentului evident, sentimentul de dezastru, fără soluție, fără posibilitate de continuare („fără mâine”), sentimentul că ceea ce se petrece nu e real, e un vis din care urmează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cauză, intra într-o stare de protest și disperare. „De ce mi s-a întâmplat tocmai mie”, disperare agresivă (împotriva lui însuși sau a celorlalți), anumite stări de iluzie, vise și halucinații legate de obiectul dispariției. Pot apărea simptome psihosomatice, anxietate, panică, tulburări de somn, palpitații, uscăciunea gurii, neglijare personală și a celor din jur, a celorlalți membri ai familiei. Persoana este cuprinsă de sentimentul că înnebunește, de revelația vinovată a supraviețuirii față de obiectul pierderii (de regulă, astfel de reacții se referă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de declanșare a crizelor Aureliei. în cazul PTSD, intervenția profesioniștilor este obligatorie deși sprijinul rețelei sociale, în primul rând al familiei, rămâne la fel de important ca și în cazul doliului. Intervențiile vor ținti inducerea unei stări de relaxare, de calmare a panicii, mâniei, terorii și de conștientizare a diferenței în timp și spațiu: trăirilor din momentul evenimentului, comparativ cu dezvoltările emoționale ulterioare. Intervențiile vor ajuta victima să-și pună ordine în amintirile legate de evenimentul traumatic, să construiască conștient povestea evenimentului, inserând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care mi-au dat-o!? Am scris adresa și am trimis geanta aia acasă. Cei de acasă, atunci când au primit-o, au crezut că am murit și penitenciarul le-a trimis lucrurile rămase după mine. Vă dați seama în ce panică au trăit? C. I.: Și nu ați avut inspirația să lăsați măcar câteva cuvinte scrise în geantă? S. Ț.: Nimic! Mi-am zis că o să ajung repede, numai că timpul s-a scurs pe nesimțite. De la Daia am plecat la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care era un fin de-al nostru și locuia gard în gard cu noi. Mama a sărit peste gard împreună cu sora mea cea mai mică, Maria, și s-au ascuns printre oi. Cei patru care au venit au intrat în panică, se învârteau pe acolo. Au avut pistoale la ei, că nu veneau ei, așa, cu mâinile goale, la "dușmanii poporului" - mama și noi, copiii, fiind acești dușmani. C. I.: Mama dumneavoastră a scăpat? Cum s-a încheiat episodul? R. R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu veneau ei, așa, cu mâinile goale, la "dușmanii poporului" - mama și noi, copiii, fiind acești dușmani. C. I.: Mama dumneavoastră a scăpat? Cum s-a încheiat episodul? R. R.: După cum vă spuneam, cei care erau de față intraseră în panică. Probabil se gândeau că nu pot rezolva problema, că dacă nu puteau lua capul familiei, noi copiii care rămăseserăm eram nimic pentru ei. Au mers după ea și au adus-o înapoi. Ei, și când au adus-o înapoi și-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că nu pot rezolva problema, că dacă nu puteau lua capul familiei, noi copiii care rămăseserăm eram nimic pentru ei. Au mers după ea și au adus-o înapoi. Ei, și când au adus-o înapoi și-au revenit din panică și am văzut un fel de zâmbet pe fața lor. Ne-au spus atunci: "luați-vă ce aveți, luați-vă de îmbrăcat că de aici mergem mai departe, ca să dați și acolo o declarație!" Ăsta a fost tertipul. Iar mama
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ridicat mâna? Ai făcut semne, ai vorbit cu alfabetul surdo-mut!" N-am spus nimic, am tăcut din gură. Asta era pe la ora două și jumătate și m-au ținut până la ora zece, când am plecat de acolo, numai într-o panică și sub amenințări. Ori gardianul, ori brigadierul, ori șeful din escortă, ori vreun soldat din escortă îmi tot repetau: "să vezi ce-o să-ți facă!" Eu eram tânăr, credeam toate prostiile, toate anomaliile. C. I.: V-a lovit cineva? S. M
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
necesară unui manager pentru a-i asculta pe toți angajații care au de făcut propuneri sau probleme de adus la cunoștință să. • Efectul de cocoloșire, adică tendința de a evita comunicarea știrilor proaste celorlalți, are avantajul că evita o eventuală panică creată de o veste proastă, dar și dezavantajul că îi împiedică pe angajații care ar putea avea soluții sau idei de rezolvare a crizei să își aducă aportul la clarificarea situației. • Zvonul reprezintă comunicarea neverificata, aflată în circulație. Aduce multe
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
necesară unui manager pentru a-i asculta pe toți angajații care au de făcut propuneri sau probleme de adus la cunoștință să. • Efectul de cocoloșire, adică tendința de a evita comunicarea știrilor proaste celorlalți, are avantajul că evita o eventuală panică creată de o veste proastă, dar și dezavantajul că îi împiedică pe angajații care ar putea avea soluții sau idei de rezolvare a crizei să își aducă aportul la clarificarea situației. • Zvonul reprezintă comunicarea neverificata, aflată în circulație. Aduce multe
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
prin judecători, prin organele de represiune”, spunea el. Părerea Moscovei a devenit pentru Rakosi cu atât mai mult un element valoros cu cât în aceeași zi, a întâlnirii din 24 iunie, acasă a avut loc un eveniment care a produs panică primului-secretar: oficiosul partidului, Szabad Nep, din ce în ce mai influențat de aripa reformatoare a aparatului de partid, a publicat un articol în susținerea cercului Petöffi și a discuțiilor care se purtau la adunările clubului tinerilor intelectuali, în acel moment deja vizibil scăpați de sub
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se afla în pușcărie. Comisia cazului „Dosarul Farkas”, care trebuia să dea raportul la Plenara CC ce se apropia, era gata să dea curs scrisorii lui Peter în fața activiștilor de partid. Activizarea forțelor din opoziție stârnea cu atât mai multă panică în cadrul conducerii PMU cu cât acest lucru era văzut ca o tendință generală. La 6 iulie, vizitându-l pe Andropov pentru a-l pune la curent cu îngrijorările sale „foarte, foarte serioase” în legătură cu situația politică, Gero a încercat să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că sovieticii au luat în serios posibilitatea unei reacții neplăcute pentru ei atât în interiorul României, cât și pe front. Potrivit unei note provenind de la Corpul Detectivilor, din 20 martie 1945, știrile despre arestarea lui Andreas Schmidt au provocat o mare panică printre germanii din România. Oficial, modul în care liderul GEG căzuse în captivitate sovietică ajunsese la cunoștința etnicilor germani abia la 19 martie 1945, adică la mai bine de o lună de la călătoria definitivă spre URSS. Despre soarta lui Schmidt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]