5,057 matches
-
teoretizare a națiunii pe baza probelor lingvistice și istorice prelevate prin studii filologice și istoriografice, program care poate fi numit naționalism cultural. Faza B perioada "agitației patriotice" în care intelectualii adepții ai ideii naționale încearcă să câștige cât mai mulți partizani pentru politica naționalistă. Naționalismul cultural corespondent perioadei inițiale se preschimbă în naționalism politic. După ce proorocii națiunii și-au încheiat misiunea profetică, aceea de a anunța prefigurativ noua realitate națională, cărturarii din generația naționalismului politic elaborează și codifică doctrinar o teologie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alianță cu Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate. În cele din urmă, obsesia Ardealului ca leagăn al națiunii române și moartea lui Carol (partizan al facțiunii filogermane) au tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de eliberare a Transilvaniei. După un început entuziast pe frontul din Transilvania, a urmat o suită de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înainte, noi trebuie să fim obiectivi, să spunem lucrurile bune și lucrurile rele din trecutul nostru, să le spunem așa cum au fost" (Iorga, 1936, p. 15). Obiectivitate, realism, nepărtinire, acestea constituie dezideratul epistemologic al școlii critice, în opoziție cu naționalismul partizan și romantismul idealizant al școlii vechi. Într-un răspuns la o ripostă a lui N. Iorga, după ce încheie conturile personale în secțiunea inaugurativă intitulată "ad personam", C.C. Giurescu lansează manifestul programatic al școlii critice în care precizează, prin contrastarea cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numai pentrucă așa cereau interesele imperialiștilor din Apus și ale clicii exploatatoare din țară" (Roller, 1952, p. 512). Idealul naționalist de reîntregire a neamului prin alipirea Transilvaniei este doar un alt opiu al popoarelor administrat de capitaliștii burghezi, pe care "partizanii intrării în acțiune alături de Antantă [îl] flutură în fața opiniei publice în mod demagogic" (Roller, 1952, p. 509). Rostul principal al războiului, după cum s-a pronunțat Lenin, a fost "desbinarea și înșelarea naționalistă a muncitorilor și exterminarea avantgărzii lor" (Roller, 1952
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
crearea Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România în 1893, care "a condus lupta pentru ziua de lucru de 8 ore, pentru dreptul muncitorilor de a participa la conducerea țării, pentru libertate" (Almaș, 1994, pp. 106-107). Panteonul proletar-partinic, alcătuit din partizanii mișcării muncitorești decedați în grevele, demonstrațiile și manifestațiile organizate cu precădere în perioada interbelică, este complet abolit. Pe fondul acestui vacuum creat prin depopularea panteonului național de personajele proletare, sunt canonizate figuri martirice prelevate din Războiul de Independență din 1877-1878
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și incontestabilă. La fel cum nici realitatea suferinței ilegaliștilor comuniști nu trebuie discreditată. Analogia nu își propune nici să bagatelizeze suferința victimelor regimului comunist, nici să pună pe același plan al suferinței și terorii sistemele concentraționare în care au îndurat partizanii comuniști în interbelic și opozanții regimului în perioada postbelică. Ea își propune doar să evidențieze mecanismele bazale construcției memoriei colective, anume martirologia și panteonizarea, pe care fiecare regim socio-politic le întrebuințează în maniere similare. Din acest punct de vedere, al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cloșca Greci Telita Horia Grindu Cârjelari Colina I.C. Brătianu Topolog Izvoarele Letea Cerbu Dăieni Iazurile Traian Jijila Maliuc Cișmeaua Nou Dorobanțu Jurilovca Luncavița Milă 23 Corugea Făgărașu Nou Lăstuni M. Kogălniceanu Pardina Dunavățu de Jos Fermă Nalbant Mihai Bravu Mahmudia Partizani Dunavățu de Sus Florești Murighiol Malcoci Periprava Fântână Mare G-ral Praporgescu Nicolae Bălcescu Mineri Prospect Sulina Luminița Hamcearca Rândunica Nalbant Sf. Gheorghe Mândră Iulia Revărsarea Nufăru Sfiștofca Meșteru Lunca Sabangia Rachelu. Sulina Neatârnarea Ostrov Satu Nou Smârdan Nifon Panduru Slavă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]