8,224 matches
-
în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 129: "O singură afirmație în tot discursul d-lui Lapedatu atinge chestiunea de fond, și aceasta pieziș numai. Atunci când precizează că legea de care vorbește nu deleagă, ci suspendă atribuțiile și funcțiile patriarhului. Fără ca această distincție să rezolve vreuna din chestiunile ridicate de noi, ea este totuși de natură a stabili că, în adevăr, după amintita lege, nu ar mai fi încălcare de puteri, deoarece Î.P. S Patriarhul-Regent încetează în drept și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de grijă și de fețe ce mai ales au trebuință de bisericescul ajutor, pentru frica lui Dumnezeu. Iar dacă cineva s-ar apuca de aciia înainte a călca cele hotărâte, unul ca acesta supună-se cercetărilor bisericești". 11 Nae Ionescu, Patriarhul și regența. Răspuns P. S. Tit Simedrea Târgoviștenul, în "Cuvântul", an III, nr. 850, 30 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 133. Canonul 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Fiindcă, în oarecare Biserici, precum
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
SOCOTINȚA EPISCOPULUI SĂU. Ca să nu fie fără martori iconomia Bisericei, și din aceasta să răsipească lucrurile aceștia și Biserici și să se pricinuiască defăimare preoției. Iar de nu o va face aceasta, să fie supus Dumnezeieștilor Canoane". 12 Nae Ionescu, Patriarhul român și canoanele. Al doilea răspuns P. S. Tit Simedrea Târgovișteanul, în "Cuvântul", an III, nr. 852, 1 septembrie 1927, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 135. Nae Ionescu aduce în discuție, ca probe incontestabile, Canonul 6
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
homo, scrie Bannez, habuit instrumentalem potestatem dominii universalis circa omnia temporalia". Puterea instrumentală care reieșea din împărăția spirituală a lui Hristos nu se confundă cu împărăția temporală. 16 Ibidem, cap. II "Extension du pouvoir indirect", p. 40. 17 Nae Ionescu, Patriarhul român și canoanele. Al doilea răspuns P. S. Tit Simedrea Târgovișteanul, în "Cuvântul", an III, nr. 852, 1 septembrie 1927, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 135. 18 Nae Ionescu, Convocarea Sfântului Sinod. Chestiunea prealabilă, în "Cuvântul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o îndrăzneață încercare de anulare a autonomiei Bisericii Ortodoxe și de imixtiune a guvernului în dreptul de legiferare în materie religioasă, care nu poate reveni decât exclusiv Bisericii". 19 Nae Ionescu, Scrisoare deschisă Înalt Prea Sfinției Sale, domnului domn dr. Miron Cristea, Patriarh al României, în "Cuvântul", an III, nr. 950, 8 decembrie 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 140. 20 Ibidem, p. 140: De ce, Înalt Prea Sfințite Părinte, nu se convoacă Sfântul Sinod? Cine are interes la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
revină". 5 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an V, nr. 1333, 7 ianuarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Un sighilion patriarhal, pp. 158-159: "Ierimia, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolului Noua Romă și Patriarh Ecumenic. Fiindcă din nou Biserica Vechii Rome, înșelându-se de mândra deșertăciune a astronomilor săi, cu nechibzuință a schimbat preafrumoasele așezăminte despre Sfintele Paști, stabilite și hotărâte de cei 318 Sfinți Părinți ai Sfântului Întâi Sobor Ecumenic din Niceea, care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nr. 1405, 20 martie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 189: "Invariabilitatea aceasta a Predaniei bisericești, care leagă și pe episcopi, este cheia de boltă a Ortodoxiei. Ea a fost recunoscută și de Scrisoarea Patriarhilor răsăriteni această scrisoare este numită și Răspunsul patriarhilor ortodocși orientali (răsăriteni) către Papa Pius al IX-lea sau Epistola enciclică a Bisericii una, sfântă, catolică și apostolică, către ortodocșii de pretutindeni (6 mai 1848), ca răspuns la enciclica papei Pius
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 189: "Invariabilitatea aceasta a Predaniei bisericești, care leagă și pe episcopi, este cheia de boltă a Ortodoxiei. Ea a fost recunoscută și de Scrisoarea Patriarhilor răsăriteni această scrisoare este numită și Răspunsul patriarhilor ortodocși orientali (răsăriteni) către Papa Pius al IX-lea sau Epistola enciclică a Bisericii una, sfântă, catolică și apostolică, către ortodocșii de pretutindeni (6 mai 1848), ca răspuns la enciclica papei Pius al IX-lea, Ad Orientalis. In suprema Petri
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
apostolică, către ortodocșii de pretutindeni (6 mai 1848), ca răspuns la enciclica papei Pius al IX-lea, Ad Orientalis. In suprema Petri Sede (6 ianuarie 1848), ce afirmă fundamentele Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor (în traducerea lui Teodor M. Popescu, Enciclica patriarhilor ortodocși de la 1848. Studiu introductiv, text și traducere, în "Biserica Ortodoxă Română", an LIII, nr. 11-12/1935, pp. 545-688) care, vorbind despre infailibilitatea în materie de învățătură, zice: Iar nestricarea dogmei și curăția rânduielii nu sunt date în paza unei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ducellier, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988, p. 38: "Instituțiile guvernamentale (politeai) care sunt făcute din piese și elemente dispersate, fiind toate adunate pentru a se adapta omului, piesele lor călăuzitoare și cele mai necesare sunt împăratul și patriarhul. De aceea, fericirea supușilor, față de spiritual, ca și față de temporal, nu înseamnă altceva decât identitatea de vederi și armonia de sentimente (symphônia) a instituților imperiale și patriarhale". A se vedea, de asemenea, analiza punctului 7 a acestui text esențial al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
temporal, nu înseamnă altceva decât identitatea de vederi și armonia de sentimente (symphônia) a instituților imperiale și patriarhale". A se vedea, de asemenea, analiza punctului 7 a acestui text esențial al dreptului canonic clasic privitor la relația dintre împărat și patriarh în Alexandru Duțu, Histoire de la pensée et des mentalités politiques europénnes, Editura Universității din București, 1997, p. 65. 4 Jean-Claude Eslin, op. cit., p. 106. 5 Nae Ionescu, Autonomie bisericească și acțiune politică, în "Cuvântul", an VI, 26 iulie 1930, p.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un act nepolitic desigur. Dar tocmai aici îi vedem noi valoarea: în marea întoarcere sufletească, grație căreia un om prea respectat, de grea și înaltă răspundere, depune printr-o asemenea acțiune mărturie pentru primatul spiritualului. Când? Într-o vreme când patriarhul țării acceptă un loc în regență, iar Sinodul bâjbâie în cele mai grele rătăciri". Roman Ciorogariu (1852-1936), profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad (1881-1889 și 1892-1917) și director al acestuia (1901-1917); primul episcop ortodox de Oradea, din 1920 până la moartea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
religioase, Cezarismul bisericesc, p. 382. 11 Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 386. 12 Pastorala Prea Fericitului Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu privire la cazul urgiei de la Costești, reprodus în Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul bisericesc, pp. 386-387
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prelat, în prima săptămână a postului, cu icre moi, morun la grătar și miel la frigare. Dar toate au o limită. Nu se poate începe și la noi o operă de purificare? ... Și totuși, eu nădăjduiesc că nu există Ordinul Patriarhul Miron. De ce nu ni se spune oficial?". 16 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an V, nr. 1652, 25 noiembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, O durere pe care ne-o credeam cruțată, p. 383: "Prelat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Apusului catolic, pe de o parte, a nordului protestant, de alta. Roșul învârstează astfel, prin abuz și prin lipsa de înțelegere pentru frumusețea și adânca semnificație simbolică a hainei bizantine, îmbrăcămintea fraților noștri preoți din Ardeal. Dar ca însuși părintele patriarh, șef suprem al Ortodoxiei românești, și de bună seamă astăzi, prin împrejurări mai mult decât meritele noastre proprii, cel dintâi dintre patriarhii pravoslavnici, să arboreze mănușa roșie cardinalicească iată, în adevăr, un fapt EXTRAORDINAR. Și trist trist de ți se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tradiții pe care nimeni nu are dreptul să o ignore sau să o insulte, desconsiderându-o. Ci, mai ales, și din pricina situației pe care un asemenea gest ne-o creează în lumea creștină". 17 Ibidem: Ați auzit, creștini pravoslavnici! Părintele patriarh are mănuși de mătase roșie! Nu ne mai ajunge concentrata noastră sobrietate bizantină, stilul pur al Răsăritului, emoționant în simplitatea lui hieratică. Nu ne mai ajunge pentru că nu-l mai înțelegem. Și astfel, din ignorarea Tradiției noastre, ca element constitutiv
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cruțată. Mai e ceva în paharul amărăciunilor?". 18 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an V, nr. 1659, 2 decembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezaropapism, p. 384: "A așeza în fruntea Bisericii autoritatea personală a Patriarhului este o aberație. Se simte în organizația noastră nevoia unei autorități vecinic prezente? Este Sfântul Sinod o adunare care se mișcă greu și nu poate ține ședințe în permanență? Foarte bine. Să se delege atunci un sinod restrâns, compus din
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Bună-credință, dar nu și pătrundere a situației. Căci, dacă s-ar fi considerat problema cu datele ei, toți chiriarhii ar fi trebuit să mulțumească guvernului pentru măsura luată. Iar dacă a surprins ceva în toată această afacere, e că părintele patriarh, a cărui prietenie pentru d-l Goga e cunoscută, nu și-a putut convinge protejatul să renunțe la lovitură pentru binele Bisericii". 31 Nae Ionescu, Tot despre politica din Biserică, în "Cuvântul", an V, nr. 1654, 27 noiembrie 1929, p.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
2./1928, p. 293. 19 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an VI, nr. 1698, 13 ianuarie 1930, p. 1; în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 291: "Părintele Patriarh ar fi hotărât să sprijine apariția unei mari reviste de sinteză ortodoxă. Ideea e mai veche. Îmi aduc cu deosebită plăcere aminte de vremea când Î. P. S. Miron, fiind numai patriarh, aveam bucuria și cinstea să-l cercetez. Atunci i-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 291: "Părintele Patriarh ar fi hotărât să sprijine apariția unei mari reviste de sinteză ortodoxă. Ideea e mai veche. Îmi aduc cu deosebită plăcere aminte de vremea când Î. P. S. Miron, fiind numai patriarh, aveam bucuria și cinstea să-l cercetez. Atunci i-am vorbit pentru prima oară de această întreprindere. De atunci s-au întâmplat multe. Între altele, eu am încercat editarea unei asemenea publicații. Ținând seamă de îndrăzneala întreprinderii și de enormele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
au întâmplat multe. Între altele, eu am încercat editarea unei asemenea publicații. Ținând seamă de îndrăzneala întreprinderii și de enormele greutăți, pot afirma că începutul a avut un succes peste care nu se poate trece... Nu cred ca planul părintelui Patriarh să izbutească. Pentru că sunt în joc prea multe ambiții mărunte, prea multă neîncredere și prea multă neputință. Toți vor să fie directori, toți vor să fie stăpâni dar, de făcut ceva, asta e altă căciulă. Și, pe urmă, ar trebui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spirit proaspăt. Care să fie mai tânăr. Mă gândesc, poate la singurul apropiat unei asemenea însărcinări: pare a fi profesorul Teodor Popescu. Dar va putea face ceva? Căci tocmai pentru că e tânăr i se vor toți în cap. Planul părintelui Patriarh e european. Și, din nefericire, treburi europene nu se pot realiza încă în Ortodoxia noastră". 1 Vezi, în acest sens, Alexandru Zub, Ortodoxia română în disputele din perioada interbelică, în Confesiune, societate, națiune, din "Xenopoliana". Buletinul Fundației Academice "A. D. Xenopol
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
jugul musulmanilor" - răspunse trimițînd în 1662, ambasadori oficiali, cu drept de a încheia un tratat, Mitropolitul Ghideon și logofătul Grigore Neniul, care au dus cu ei și "un mic dar al artei noastre". În misiunea lor au fost ajutați de Patriarhul Antioh". Răspunzînd la inițiativa Țarului, domnitorul Moldovei - unul nu dintre cei mai importanți ce au stat pe Tronul Țării, dictează la 16/26 martie 1656 instrucțiunile ce să cuprindă tratatul de alianță. Cum spune marele istoric N. Iorga, tratatul a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de Dante. Și, spre exemplu, citim în cartea lui Nicodim Măndiță cazul unui boier milostiv și desfrînat, trăitor în vremea lui Leon împărat la Țarigrad. După moarte îl aflăm legat între Rai și iad (loc asemănător Purgatoriului) așa cum se arată Patriarhului Bizanțului de la acea vreme: El suspină amar și adeseori căutînd spre rai, se tînguia cumplit. Apoi am văzut un înger luminos apropiindu-se de dînsul și zicîndu-i: Pentru ce suspini în zadar, o, omule! Iată că pentru milosteniile făcute, te-
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a celor două ramuri creștine. Dacă Papa de la Vatican mai are din cînd în cînd niște discursuri (cam timide- este adevărat) în care încearcă să atragă atenția asupra unor nereguli din societatea modernă, în sfera ortodoxă n-am auzit nici un patriarh care să ia atitudine în legătură cu hoțiile sălbatice care se petrec astăzi în spațiul post -comunist . între timp, stînd de vorbă cu oameni de alte confesiuni religioase, am avut prilejul să aflu despre învățăturile lui Isus, așa cum Biserica Ortodoxă Română nu
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]