34,654 matches
-
unde ne-am cunoscut... Poate o cunoscut pe mai mulți și poate o făcut și rău la careva și i-o fi fost frică să recunoască. Ancheta unde a avut loc? Ancheta a fost la Securitatea din Satu Mare și la penitenciar și a durat din martie până În iunie. La anchetă nu am primit bătaie, numa’ la Sighet am luat bătaie, ca să spun unde e Rusu și unde am fost... Dup-aia nu m-au mai bătut, că o corespuns declarațiile, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost condamnați am fost duși În sala festivă și ni s-au comunicat pedepsele. Cei trei condamnați la moarte n-au fost de față... Ei au rămas nu știu cât timp acolo, iar noi am fost duși În 27 noiemvrie ’57 de la penitenciarul din Târgu Mureș la Jilava. Cei trei au mai stat o perioadă de timp, după care și ei au fost transportați la Jilava, la celula 0. Asta a fost prin august. Și au stat la celula 0 până-n 6 septemvrie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și știu, că am stat singur În celulă la Securitate, nu mai era nimeni... Dup-aceea, când o sosit lotul de la Sibiu Înapoi, m-o luat pe mine și m-o dus de la Securitate și ne-am Întâlnit cu toții la penitenciarul din Târgu Mureș. În timpul executării pedepsei prin ce Închisori ați trecut? Domne, prin Jilava și prin Gherla, de unde m-am și eliberat. De la Târgu Mureș am plecat la Jilava. Când am fost aduși la Jilava, o coborât duba cu noi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
apa În Gherla, s-a canalizat, și erau w.c.-uri turcești, deci a făcut ceva atuncea administrația... Cel puțin atâta. Și, pe 13 iunie, era deja formată hidrosadenita și-mi spune un coleg chirurg: „Am reușit să scot de la farmacia penitenciarului un flacon de chelen și diseară ducem cu noi În cameră ce trebuie și ți-o rezolvăm”... Chelenu’ Îi trebuia ca să mă amorțească... Și cum o făcut, cum nu, da’ când o tăiat flaconul, În loc să taie unde trebuie, l-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
știu, mă. Io-am stat acolo Închis”. Aveam un prieten foarte bun, pe doctoru’ Cornea, cu care orice discutam, și lui i-am povestit: „Uite, mă, ce-am văzut. Pe doi i-am pansat”... Cum s-au comportat cadrele din penitenciar după acest incident? S-au schimbat condițiile de detenție? Din ziua aceea a Început teroarea. În toate camerele unde-au fost obloanele aruncate și date jos, oamenii au fost puși În lanțuri... Te băteau, c-aveau motiv sau nu... Nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a fost Goiciu. Atunci l-au dus pe Goiciu de la Gherla și-a venit În locul lui Istrate. Și-ăsta apoi a continuat, și a fost mai al dracului decât fostul comandant, Goiciu, care-a avut și ăla un renume În penitenciar... Și-n 9 ianuarie ne-am pomenit cu un nou comandant, unu’ Dumitrescu sau Constantinescu...2 Uite că nu-mi mai amintesc exact. Domne, a făcut pe Îmblânzitoru’ de tigri... Ăsta a pus ordine În pușcărie, da’ nu cu noi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-i trimită la garnizoană la Cluj, câte-o săptămână, câte două săptămâni. Rezultatul a fost că, după câteva luni de zile, s-o Îmblânzit caraliii... A făcut foarte multe schimbări... A fost un om, dom’le, poate singurul comandant de penitenciar după care o plâns deținuții când a plecat. Au fost deținuți care au lăcrimat când a plecat... Dom’le, a știut să trateze și cu oamenii și, În primul rând, a știut să facă În așa fel ca, de bine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
zile În care duceau câte trei-patru sute de oameni din Gherla Înspre Deltă. Veneau sate Întregi cu din ăștia de la țară, care nu vroiau să intre În colectivă, da’ numa’ bărbați peste optișpe ani. Și i-aducea cu totu’ În penitenciar și Îi duceau pe urmă pe majoritatea la stuf... Și pe-ormă, după un an, În ’60, s-a Înființat spitalul penitenciar din Gherla, că ăia care-au fost duși acolo trebuiau acum aduși Înapoi, pentru că erau bolnavi și trebuia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu vroiau să intre În colectivă, da’ numa’ bărbați peste optișpe ani. Și i-aducea cu totu’ În penitenciar și Îi duceau pe urmă pe majoritatea la stuf... Și pe-ormă, după un an, În ’60, s-a Înființat spitalul penitenciar din Gherla, că ăia care-au fost duși acolo trebuiau acum aduși Înapoi, pentru că erau bolnavi și trebuia să-i trateze undeva. Și au făcut la spitalul penitenciar de toate: chirurgie, interne, infecțioase, neuropsihiatrie... Și ați fost eliberat cu decretul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și pe-ormă, după un an, În ’60, s-a Înființat spitalul penitenciar din Gherla, că ăia care-au fost duși acolo trebuiau acum aduși Înapoi, pentru că erau bolnavi și trebuia să-i trateze undeva. Și au făcut la spitalul penitenciar de toate: chirurgie, interne, infecțioase, neuropsihiatrie... Și ați fost eliberat cu decretul din 1964? Da. În 14 august ’64. Cum v-ați reintegrat după eliberare? Am lucrat ca medic la Zau3. După unșpe-doișpe ani, m-am săturat de Zau și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dușmanii poporului?” „Da, suntem dușmanii comunismului”... N-am făcut nimic, da’ noi știam un lucru, pe care nu l-am declarat la Securitate nici unul: la nevoie, noi plecam să luptăm În munți. După ce s-a Încheiat ați fost depuși la penitenciar? Am fost depuși la penitenciar Încă ’nainte de terminarea anchetei, separați, câte doi Într-o celulă... Da’ noi țineam legătura toți Între noi, că se putea vorbi la calorifer... Erau niște țevi și băteam În calorifer, mai scoteam capul pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
comunismului”... N-am făcut nimic, da’ noi știam un lucru, pe care nu l-am declarat la Securitate nici unul: la nevoie, noi plecam să luptăm În munți. După ce s-a Încheiat ați fost depuși la penitenciar? Am fost depuși la penitenciar Încă ’nainte de terminarea anchetei, separați, câte doi Într-o celulă... Da’ noi țineam legătura toți Între noi, că se putea vorbi la calorifer... Erau niște țevi și băteam În calorifer, mai scoteam capul pe geam. Ați văzut Închisoarea Sighet
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
da’ totuși comunicam, nu era nici o problemă... Da’ acolo am făcut o foame groaznică... Nu ne dădea de mâncare... O bucățică de pâine ne dădea și două supe fără conținut..., apă goală. Era foarte greu... Și ne aplicau regimul de penitenciar obișnuit, străvechi: spălat și frecat pe jos În fiecare zi... Și era curat, nu era nimic, da’ ziceau: „Spală, dom’le! Ia o cârpă și-un lighean și spală pe jos!”. Da’ acest obicei cu spălatu’ pe jos este și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la Satu Mare, unde-am stat 24 de ore În Închisoarea de acolo, pentru că a doua zi venea un vagon-dubă. Asta Însemnează un vagon special pentru deținuți... Și cu duba asta, În data de 11 mai, am plecat spre Cluj, la penitenciarul de acolo, unde vom sta În așteptarea procesului, care va fi la sfârșitul lunii mai, În același an. Care erau condițiile de detenție la Cluj? Ne ținea acolo În condiții foarte proaste: dormitul pe podea... Și nu aveam loc, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-nchide dosarul: „Nu vă facem nici un proces”... Ei voiau să ne facă proces pentru c-am făcut greva foamei și nu ne-am supus disciplinei... Și putea să ne dea 25 de ani pentru asta. Și ne duce ’napoi la penitenciar... Da’ noi nu știm că, Între timp, În 1954, pedepsele administrative au fost abrogate, că a fost anulată legea care ne dădea aceste pedepse... Dar noi, fiind În cercetări, nu am fost eliberați. Și după această abrogare aproape tot lagărul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
s-a Întâmplat? Eu voi fi dus de la Închisoarea Constanța la Închisoarea Jilava, unde voi sta vreo două luni, până În martie, când mă duce la Securitate la Oradea. Am mai stat câteva săptămâni la Oradea și În aprilie eram la penitenciar la Satu Mare, pentru ca de-acolo, după altă lună de zile, În mai, să ajung la Securitatea de la Baia Mare. Acolo mă ține În anchetă până În 12 august În același an, 1955, când sunt eliberat... Dar ce mă-ntreabă timp de trei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu „Ave Maria” cântată pe două voci... și „Rugămu-ne Îndurărilor”... (cântă - n.n.) N-ați auzit muzica aceasta? E nemaipomenită... Prin ce Închisori ați mai trecut până v-ați executat pedeapsa? Am executat așa: de la Securitatea din Baia Mare am trecut la penitenciarul Securității din Satu Mare. De-acolo ne-o dus pe o parte din noi la Galați... De exemplu, Vișovan o plecat În altă parte... Și de la Galați ne-o dus pe Dunăre, până la Salcia... Apoi Stoienești, Înapoi la Salcia, și În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai serioase, mă rog, mai compromițătoare. Asta pot să vă spun despre el, ca un om mai deosebit. Procesul când a avut loc? Aproape după un an. La Cluj... după trei luni de detenție am fost transportat de la Securitate În penitenciarul Tribunalului. Acolo am stat zece luni... Îmi amintesc când am fost băgat În camera număru’ 49, o cameră mare, În mod normal pentru opt-zece oameni, și acolo am stat În Înghesuială 35-40 de oameni, fără paturi, pe dușumea, și Îmi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost un „informator cu rea intenție”. Ei, dar după patru ani, Încă un referat, și este scris așa: „A făcut multe prostii, dar, Într-adevăr, a fost Îndrumat greșit de noi”. Dumneavoastră unde ați fost dus pentru executarea pedepsei? După penitenciarul din Cluj am fost transportat la Aiud, dar numai ca trecător, și de acolo la Jilava și la Pitești. La Pitești am stat șase luni. Spre norocul meu, am ajuns acolo În februarie 1951, pentru că, dacă am fi ajuns În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la brutărie și n-a trecut prin acest lucru diabolic... Despre restul nici acuma nu știu precis, că băieții din Viștea au pățit așa ceva sau nu... Orice caz, e cert că Drohobeczky Attila și Hájek au trecut prin reeducare la penitenciarul Gherla. Iar Dezméri și eu la Pitești. În ce cameră ați fost repartizat la Pitești? La camera 2 lagăr. Era o cameră mare și foarte comodă: paturi cu păturile aranjate... Mă rog, geamurile erau mari, câteodată ne-am simțit ca
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a fost bătut la tălpi foarte-foarte tare și Îngrozitor. Asta pentru că au vrut să facă din el un exemplu. Dar de ce? La un moment dat, Juberian a stat În mijlocul camerei și ne-a spus: „Ascultați aicea! Vintilescu a stat În penitenciarul Timișoara În infermerie și a vorbit ceva despre reeducare. Nu direct. Așa, pe ocolite. Și noi am aflat. Și să știți că noi aflăm orișice. Și mâinile noastre sunt lungi. Și ajung peste tot În țară și dincolo de hotare”. Pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În fond, este numai curvăsărie, și asta ai putut să crezi cumva... No, și chestiunea mai serioasă este cum te-ai vindecat din această mentalitate? Pentru că n-a ținut mult. Imediat eu am observat că, atuncea când am ieșit din penitenciarul Pitești și ne-am dus la Gherla, deja n-am mai fost „oameni noi”. Când s-au oprit bătăile În camera 2 lagăr? În luna mai sau iunie 1951... Acuma nici eu nu mai știu bine... Juberian și Stănescu au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Tot-tot-tot. Prin urmare, nu v-au bătut? E, așa, câte-o palmă. Nu, nu poți să spui c-o fost torturi, doar ne-a pus la regimul ăla de Înfometare... Unde v-au dus după anchetă? Am fost duși la penitenciarul din Sighișoara. Și cât ați stat acolo? Păi, am stat pân’ la proces. Unde a avut loc procesul dumneavoastră? La Tribunalul Militar Sibiu, În aprilie 1949. Și cum s-a desfășurat? Nu permitea nimănui să vină, nici familiei. Au dat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un..., cum să spun? Era ca un vierme din ăla care se bagă În sufletul oamenilor. O și murit unul din cauza lui acolo, la Gherla. Ne-o scos la muncă În curte, să mestecăm niște betoane, acolo, să refacem zidul penitenciarului, să Îl reconstruim. Și era o favoare să fii scos la aer În loc să stai În celule. Și Constantin Bogos ăsta a tot stat pe capul unuia, l-a tot descusut... Ce o fi spus, ce n-o fi spus..., da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
După proces ce s-a Întâmplat? Unde ați fost dusă? Ne-o urcat În duba aia a lor, că au o dubă cu compartimente numa’ de o personă, așa... Și ne-au dus la Jilava. Am ajuns acolo și În fața penitenciarului ne-o oprit, da’ n-am intrat În penitenciarul cu celulele acele’ groznice. În față, acolo, era o curte a birourilor și acolo ne-o dat jos din dubiță și ne-o urcat Într-un camion din ăsta deschis. Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]