10,156 matches
-
mai mică măsură, și pictorii români sunt influențați de această dimensiune a antichității grecești și latine. Avem exemplul unui Leon Bakst, cu Terror antiquus (1908) de ilustrare printr-un singur tablou a ceea ce reprezintă antichitatea în viziunea simbolistă. Artur Verona pictează Frumusețe antică, o vază ornamentală de proveniență romană, tablou simbolist mai degrabă prin titlu; Artachino, o temă mitologică în Biblis transformată în izvor, de gust clasic; Dimitrie Florian un Templu grecesc, care introduce în ecuație sensibilitatea ruiniștilor romantici la confiniile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictura lui Loghi ar fi, în accepția criticului, și Lucien Simon, pictor afiliat mișcării naturaliste și intimiste de la sfârșitul secolului, apropiere care nu-și găsește justificarea, cu atât mai mult cu cât pictorul francez folosește culorile sumbre, întunecate, pentru a picta tablouri realiste. Spiridon Antonescu încearcă să acrediteze ideea unui aer de familie, pe care îl împrumută pictura europeană a timpului în ciuda diferitelor școli și orientări, afirmație de o vagă generalitate, din care, însă, se poate extrage observația unor afinități în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
432. Și Francisc Șirato remarcă decorul teatralizat, artificialitatea postúrilor, a gesturilor, în aceeași manieră literaturizantă care se constituie, pe un alt versant, ca o trăsătură simbolistă, în măsura în care pictorul încearcă să redea situații emblematice, decupaje ale unei coregrafii hieratice. "D-sa pictează cu predilecție scene din povești cu zâne clorotice, feți frumoși cu gesturi teatrale, convenționale, ce-și plimbă spleen-ul într-un mediu, tot teatral conceput, cu lacuri, lună, nori, stânci, castele etc. Fauna și flora din tablourile d-sale au
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obiecțiile care i se aduc pictorului român referitoare la abordarea impresionistă a tablourilor sale se regăsesc cu o uimitoare precizie în obiecțiile pe care critica i le aducea pictorului francez 440. Dar Luchian nu rămâne prizonier acestei modalități de a picta, nu o reduce la manieră, însă, în opinia lui Theodor Enescu, el va fi marcat definitiv de această experiență. "Chiar dacă felul său de a simți va primi nuanțe particulare, chiar dacă va depăși impresionismul, așa cum unii autori au demonstrat-o, pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
el), Luchian a căutat o lecție, așa cum o căuta la maeștrii din muzee [...]"441. O bună parte a criticii românești din perioada postbelică recuperează accentuat influența autohtonă a lui Grigorescu asupra lui Luchian, vizibilă nu numai ca modalitate de a picta, dar mai ales prin alegerea unor teme sociale. În contextul acestei interpretări sociologizante, amprentate ideologic, accentul cade asupra felului în care opera reprezintă biografia, asupra modului în care ea se constituie în protest social, asupra preluării unor motive rustice sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadenți""446. L. Bachelin era cel care-l prezenta ca "delicat și afectat ca ultimul dintre decadenți...". Un termen similar, "mievrerie", decalc după termenul francez "mièvrerie", "afectare însoțită de puerilitate în maniera de a vorbi, de a scrie, de a picta"447, folosea și Titu Maiorescu pentru a sublinia dulcegăria unei anumite maniere, fără a utiliza termenul de "decadent". Afinitățile lui Luchian nu ar urma astfel de sensiblerii, "mievrerii", ci s-ar focaliza către un strat profund al trăirilor pe cale de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chipul Ofeliei de cel al fetei desenate pentru afișul societății "Ileana", fată care plutește în aceași diafană somnolență, sugerată de unduirea acvatică a părului ei. Pasiunea lui Luchian pentru flori va reveni cu o forță impresionantă după 1901, le va picta însă în mănunchiuri, în vase, adesea aparținând olăriei tradiționale, fără fastul și stilizarea din aceste panouri decorative, urmărind nu arabescul lor de tapiserie orientală, ci vibrația tonurilor, freamătul luminii, tensiunea aproape nevrotică a exploziei cromatice. Femeia apare într-o ipostază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiind înlocuită cu o anume tensiune și cu un dramatism aparte al scenelor banale și al oamenilor simpli, fără nici cel mai mic impact estetizant. Ceea ce a urmat poate fi interpretat ca o întoarcere cu 180 de grade față de ceea ce pictează Luchian acum; de aici și impresia că această perioadă constituie ceva tranzitoriu și puțin semnificativ în opera sa. Chiar dacă nu există nimic programatic la Luchian, schimbarea prin opoziție are sensul unei convertiri și poate fi citită prin revers cu acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru pictura sa, la o serie de teme care vor deveni recurente în opera sa plastică. Fisurile, accidentele datorate delabrării vechilor clădiri provoacă apariția unor figuri în imaginația pictoriței, figuri surprinse în diferite postúri și compoziții alegorice. Cecilia Cuțescu- Storck pictează cu privirea tablouri apocaliptice, însă atenția sa se fixează cu precădere asupra gesticulației și a unui transfer al elementelor figurative în motive sugestive, împinse către abstracție, pe care artista nu le mai descrie, forța lor de sugestie făcând inutilă descripția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictură, fiind obținut și prin ruperea de un context istoric propriu-zis. Personajele apar în veșmintele personajelor picturii prerafaelite. În Adevărul literar și artistic, cu titlul "Expoziții noui, Cecilia Cuțescu- Storck"459, este reprodus un Panou decorativ al pictoriței. Cecilia Cuțescu-Storck pictează cinci femei într-o atitudine grațios coregrafică, în jurul unor arbori stilizați în stilul Art Nouveau-lui. Trei dintre ele poartă veșminte albe, una se sprijină de o alta închipuind o relație matern-surorală, cele trei din mijloc au o atitudine de devot
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pentru felul în care se stabilesc filiațiile unui model. Dincolo de identificarea unor influențe directe prin intermediul unor opere sau expoziții care să medieze relația unui pictor cu un altul, putem vorbi de echivalente estetice în măsura în care circulația unei modalități de a picta devine tot mai răspândită. "Acest ultim tablou permite atragerea atenției asupra paternității lui Burne-Jones în raport cu Blake. Figurile nu sunt ancorate în spațiu, ele nu au greutate, ca și scara însăși, care formează un fel de arabesc pozat la suprafață"466
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și figuri masculine extrase din același mediu ancestral, precum Înțelept indian (ulei pe pânză, 2000x 1250, inventar 915006), expus în atelierul artistei, în casa Storck. Bărbatul stă așezat și desfășoară cu gesturi hieratice un papirus. Felul Ceciliei-Cuțescu Storck de a picta vegetația are ceva din tușa "naivă" a lui Rousseau Vameșul, prin exagerarea vegetalului în raport cu corpul uman, urmărind în același timp o simetrie decorativă. Vegetația, ficușii uriași care apar ca un laitmotiv în pictura ei, preiau parcă o parte din carnalitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de vegetație tropicală, luxuriantă, cu albastruri intense, un spațiu floral dens, grăsos. Țiganca Ceciliei ține o ceașcă cu flori în mână, la încheietură are o brățară roșie cu galben. Chipul indică un fel de noblețe veche, îndepărtată. Asemeni tuturor țigăncilor pictate de Cecilia Cuțescu-Storck, și aceasta dobândește un fel de demnitate hieratică, țigăncile ei nu mai vând flori, au încetat să mai fie florărese ca la Vermont, Grigorescu sau Luchian, iar decorul străin le proiectează într-un spațiu exotic, atemporal. Acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
efemer. Deslușim aici o severitate, dar și un sentiment de liniște solemnă și înălțare sufletească, o puritate întrucâtva primitivă a sentimentelor. Adesea sumar costumate, personajele evoluează în cadrul unui peisaj cu influențe din miniaturile orientale, cu motive văzute în plan apropiat, pictate în largi pete de culoare. Pictate sub elegante arabescuri de frunze, siluetele par desprinse uneori de pe templele hinduse. În carnația lor, în ritmica lineară, în gesturile lipsite de orice convenționalism (sau de o banalitate dobândită prin îndelungă repetare), descifrăm o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și un sentiment de liniște solemnă și înălțare sufletească, o puritate întrucâtva primitivă a sentimentelor. Adesea sumar costumate, personajele evoluează în cadrul unui peisaj cu influențe din miniaturile orientale, cu motive văzute în plan apropiat, pictate în largi pete de culoare. Pictate sub elegante arabescuri de frunze, siluetele par desprinse uneori de pe templele hinduse. În carnația lor, în ritmica lineară, în gesturile lipsite de orice convenționalism (sau de o banalitate dobândită prin îndelungă repetare), descifrăm o notă monumentală, ca și o anumită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nicolae Vermont Nicolae Vermont abordează pentru prima oară personajul Salomeei în jurul lui 1900, iar Constantin Prodan remarca ușor ironic inserția secesionist-müncheneză a lui Vermont, pe care subiectul o reclama: "Vermont s-a pus și el în pasul vremei și a pictat și el Salomei și subiecte simbolice ca "Învierea fiicei lui Iair" din viața lui Iisus, aceasta cu atât mai mult cu cât și el fusese un elev al școalei de la München"551. Pictorul studiase deopotrivă la München și la Paris
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistul cu o așa de fericită inspirație), întregul poem, sublim și sălbatec"552. Lucrarea este reprodusă pe aceeași pagină, într-un format foarte mic. Cu o grație ilustrată gestual, dansatoarea Salomeea apare ca una dintre țigăncile pe care Vermont le pictează des, în chip de florărese sau țărănci. Pe o masă se află tava cu capul sfântului Ioan Botezătorul, înconjurat de un nimb trasat ca un cerc fin, formalism care-și află ecoul în cerceii dansatoarei, în cupele de mătase care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomé de arta lui Félicien Rops sau Anders Zorn554. Nicolae Vermont se înscrie în cercul pictorilor care au infuzat sensibilitate decadentă unei teme clasice, folosind convențiile picturii academice. XI.4. Salomeea în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck La rândul ei, Cecilia Cuțescu-Storck pictează o serie de Salomee. În catalogul expoziției retrospective figurează nu mai puțin de 6 variante, Salomeea cu capul Sf. Ioan (pastel pe carton oval), Salomeea (pastel pe carton), Salomeea oferind Erodiadei capul Sf. Ion (ulei pe carton), Salomeea și prietenele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o serie de pastele și picturi cu subiectul "Salomeea cu capul Sfântului Ioan", motiv de care eram urmărită de atunci. Într-un alt an, am expus la "Tinerimea" un panou de grup mare, de 1.20 pe 1 m. Și pictat în "encaustique", reprezentând o variantă a acestui subiect biblic: "Călăul aducând Salomeei capul Sfântului Ioan". I-am dat o atitudine de înduioșare căci, îmi plăcea să contrariez tradiția, reprezentând o Salomee pocăită, în locul celei inconștiente din biblie"555. În Salomeea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai redus al corporalității sugerează deopotrivă intensitatea suferinței. Sărutul nu pe gură, ci pe obraz sau pur și simplu o atingere a obrazului de chipul emaciat al sfântului, reface acea circularitate maternal-soteriologică. Chipul Salomeei, vidat de orice urmă de senzualitate, pictat în culori închise, terne, fără strălucire, este chipul hieratic al icoanelor bizantine, unde frumusețea nu se vădește în particularitățile fizice, primând relevanța spirituală a chipului, dimensiunea sa transcendentă. Confidentul a preluat însă culoarea cruzimii, a păcatului, roșul, ceea ce nu reprezintă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acele amare memento mori din Ecleziastul? Regăsim acest topos al melancoliei în "nocturnele" lui Georges de La Tour, ca o simbioză dintre tema "vanității", specifică secolului XVII, și a reflecției düreriene, pe care Victor Ieronim Stoichiță o înregistrează în seria Magdalenelor pictate de acesta. Melancolia întruchipată adesea de Magdalena apare mai mult decât ca o expresie a prototipului curtezanei penitente (meretrix paenitens), (e.g. Thaïs a lui Parmigianino, personaj revalorizat de estetica decadentă în seria de femmes fatales), ea face trecerea "de la ambianța
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
face referire și la afișul lui Louis Raemaekers: Aparent, intenția sa a fost să comenteze cu privire la faptul trist că lauda tinde să vină la omul de geniu numai după moartea lui, dar ceea ce Louis Raemaekers trebuia să arate atunci când a pictat o demimondenă rânjind și ținând un craniu între coapse pentru un poster avertizând împotriva răspândirii sifilisului, era că acelui simbol i s-ar fi putut da o interpretare mult mai directă"561. Cel de-al doilea caz este analog castrării
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
profan pentru a fi introdus într-o dimensiune sacră, cea a poeziei. Întreaga recuzită, precum și ceremonialul estetic vizează un contact cu frumusețea absolută, cu poezia, care recomandă asemeni misterului revelat o stare extatică. "Un tron special, "jilțul Maestrului", ideat și pictat de fiul Alexis, cu trei trepte simbolice ale gloriei, așteaptă pe Poet. Pe masă ard lumânări și un consiliu de coroană nocturn, aproape permanent, al Poeziei, funcționează. Malițioșii numesc salonul " Sala macabră" și pe ciraci "macabronzi". Macedonski citește versuri cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de G. Petrașcu, unul dintre ele cu ton simbolisto-alegoric înfățișând Primăvara, "o fată de țară cu o floare în mână", iar celălalt, "o impresie după romanticul Mihai Viteazul al lui Lapatty, aflat tot la Muzeul Militar". Un alt panou decorativ pictat de fratele său, "cu bujori vii și cu rândunele sburând", se află în salon. Elementele neoromânești în stilul Mincu, începând cu ușa din fier forjat după o schiță a acestuia, se îmbină cu câteva elemente bizantine, sinteză pe care proiectul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câteva elemente bizantine, sinteză pe care proiectul unei arte decorative românești o indica programatic ca soluție superioară. În Bibliotecă se află cinci medalionae albe cu capete în mărime naturală, înfățișându-i pe Eminescu și Grigorescu realizați de Georgescu, pe Mincu pictat de Fritz Storck, pe Petrașcu de un "coleg" și pe doctorul C. Petrașcu de "un olandez". Un poet, un pictor, un arhitect, toți emblematici, se alătură familiei burgheze reprezentate de vărul doctor, familiei înnobilate prin precoupările pentru artă ale locatarului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]