7,806 matches
-
mi-am dat seama că ești tu, Rienacker. Ți-am auzit Încheieturile degetelor strânse În pumn târându-se pe scări. El scoase un râs disprețuitor alcătuit În principal din fum de țigară și apoi zise: — Îmbracă-te, plecăm la o plimbare. Și mai bine ai lăsa arma aia. Am ezitat. — Care-i problema? rânji el văzându-mi reținerea. Nu ai Încredere În mine? — Ei, na, cum poți să spui așa ceva? Vine la mine un tip de treabă de la Gestapo și Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
-mi reținerea. Nu ai Încredere În mine? — Ei, na, cum poți să spui așa ceva? Vine la mine un tip de treabă de la Gestapo și Îmi bate la ușă În miez de noapte și mă Întreabă dacă vreau să fac o plimbare În strălucitoarea lui mașină neagră. Normal că mi se Înmoaie genunchii, că doar știu că ai rezervat pentru noi cea mai bună masă de la Horcher’s. — Cineva important vrea să te vadă, căscă el. Cineva foarte important. — M-au ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
flexibilă dansatoare, cea mai rizibilă cântăreață, cel mai talentat clovn. Cea mai grea năpastă. Ești alarma de dimineață și laptele de seară. Lipsești întotdeauna când lipsești și oprimi întotdeauna când ești de față. Ești ca un gard când ieșiți la plimbare și ca un cal șchiop când afară plouă și ei au chef de echitație pe covor. Îți vine să scrii cărți despre copii de două ori pe săptămână, însă ești așa departe de liniște, că nu te simți în stare
copii. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ana Dragu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1769]
-
să apăr ritmul respirației bărbatului de lângă mine de picioarele fetiței mele. Eu nu mai dorm. Eu nu dorm niciodată. Când mă ridic, răstorn sticla de bere goală de lângă pat. Căruciorul a rămas în sufragerie, astăzi n-am mai ieșit la plimbare, am așteptat doar să vină seara, am legănat căruciorul înainte și înapoi. Nu există oboseală. Nu există boală. Doar golul unei după-amiezi. Hăul care se cască între ora 1 și ora 7. Gândul că mâine n-o să am bani de
Zvera. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Domnica Drumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1770]
-
ei, aș vrea ca rana asta să nu se mai închidă niciodată. Îi așez scăunelul pe masa din bucătărie și încep să vorbesc. Vorbesc despre o zi cu soare. Spun acum spălăm vasele, ca să fie curat. Spun ieșim imediat la plimbare. Spun mă sufocă pereții ăștia, vreau să văd ce se mai întâmplă în lume, cum o fi pe terase, ce mai fac fetele cu care mă întâlneam la o bere. Adoarme pe sunetul vocii mele. Încremenesc lângă fereastră. Deja e
Zvera. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Domnica Drumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1770]
-
goală și rece. Legănam căruciorul pe covor, în sufragerie. Pornisem televizorul și o lăsasem să se uite la niște desene animate cu o navă spațială. Aveam nevoie de televizor. Aveam nevoie să încetinesc ritmul. Prea slăbită să o scot la plimbare. Și în lumina albastră a ecranului, am început să mă gândesc la frigul din casă, la tristețea ei în fața televizorului mergând în gol, la legănatul mecanic al căruciorului, la vântul care intra pe sub ușă. O voce a început să vorbească
Zvera. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Domnica Drumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1770]
-
Bărăgan lumina fulgeră în parbrizul mașinii. Numai că în stânga, misterios și glacial, se înalță celebrul Popocatepetl. În drum spre Ciudad de Mexico ne oprim la Xochimilco. Gazdele vor să ne ofere, probabil, o relaxare după tensiunea arheologică de la Teotihuacan. O plimbare cu trajinera... atracția și farmecul "Veneției" mexicane, cum le place localnicilor să numească Xochimilco. Din așezarea propriu-zisă, n-am văzut nimic. Ne oprim la un debarcader unde suntem poftiți pe o plută, cam rudimentară, alcătuită din trunchiuri legate cu șipci
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
străzile mai puțin luminate, ci gândul la ce se povestește despre violența străzilor sud-americane. Eram convins că în fiecare oraș mexican, seara, în piața centrală, voi întîlni, cum ne asigură cei ce cunosc obiceiurile de aici, un ceremonial asemănător cu plimbările "pe Corso". În adolescență, la Făgăraș. Băieții făcând turul pieței într-un sens. Fetele, în celălalt. Și la fiecare întîlnire schimbând ocheade și zâmbete. Dar nimic din toate astea. Trecătorii sunt rari. Și e ceva excesiv în aer. O febră
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
aici, la Bu-dila, - sau mai curând acolo, în valea plină de flori - avea să dureze, așa cum se-ntîmplă cu puține perechi de liceeni. I-am revăzut cu câțiva ani în urmă, când, primăverile, o neliniște ciudată mă îndemna să fac lungi plimbări în cartierele unde-mi petrecusem primii ani din viață, în vilișoara din Floreasca stătusem până 165 la patru ani, înainte să ne mutăm în blocul de pe Ștefan cel Mare. De cum intram pe strada cu nume de muzician pătrundeam parcă în
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Ne-am oprit pe trotuar și am schimbat câte vorbe. Mergeau la tenis, la Studențesc. Lăsaseră copiii (aveau doi băieți) cu mama Clarei în parc. Trăiau liniștit, aveau amândoi serviciu, serile se mai jucau cu copiii, mai ieșeau la o plimbare, la un film... Auziseră că publicasem câteva cărți, dar... "Știi, noi nu prea mai avem timp să citim..." Firește, dacă o să ne mai vedem și o să le aduc vreo carte... Am schimbat conștiincios numere de telefon. Ca de obicei, pe-
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
toate zilele se reduceau la câteva gesturi recurente (de departe, cel mai așteptat moment era vizita la terapie intensivă). Și printre gesturile acestea, cum ziceam, scrisul nu intra. Cumva, spitalul e și el o închisoare. Deținuții au voie la o plimbare în curte, dar mama își reprimă orice plăcere sau satisfacție. Acolo, la etajul 5 al Spitalului Universitar, de la fereastra care da spre intersecția de la Eroilor (ironia, soarta, întâmplarea ? Nu știu cum s-a făcut că patru ani mai târziu, când s-a
Închisoarea tapetată cu pamperși. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Georgiana Sârbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1781]
-
povestea despre acest oraș atâtea amănunte, și nu numai despre lucruri pe care le găsești într-un ghid turistic și pe care ar fi putut să le rețină, cunoștea denumirea la o mulțime de străzi, descria cu atâta minuțiozitate o plimbare cu gondola, încât doctorul lui a tras concluzia că acest nebun, zis Venețianul, are o imaginație foarte bogată, studenta de la Medicină nu s-a mulțumit însă cu atât, prima noutate din comportamentul nebunului n-a întârziat să apară, era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
știe pe unde se află acum, în Bosnia?! Și el tace, cine să-i răspundă în aerul blând al înserării, soarele a trecut deja peste oraș lăsând în urma lui amintirea unei frumoase zile de primăvară, fetele vesele au ieșit la plimbare, eu mototolesc desenul bătrânului și-l las în scrumiera cu resturi de țigară, 11 aprilie, dar Daniel se oprește din citit vrând să știe, Theo! el își mișcă imperceptibil capul în direcția vocii mele, Nu mă întreba nimic acum, Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
orașul acesta, îi nimeresc cu întrebările mele mai ales pe cei ce sunt străini de oraș, dar unde sunt locuitorii Romei, îmi vine să strig, și iarăși apelez la bătrâni, nu mai e mult, îmi spune o bătrânică ieșită la plimbare cu cățelul, prima stradă la dreapta, e apoi un gang, galleria, ce dă într-o altă stradă, Grazia! Iuțesc pașii, ajung cu ușurință la gang, trec printr-o curte interioară și apoi dincolo în cealaltă stradă, ridic ochii să caut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
bunica mea spunea de multe ori râzând, dulceața mea de trandafiri te-a măritat! Ana foindu-se lângă mine, eu, încântat de această lume demult apusă, încerc să-mi imaginez după-amiezi de toamnă cu dulcețuri rafinate și dantele scoase la plimbare, îi povestesc bătrânei doamne despre caietele de arta zugrăviei a pictorilor de biserici și fac o filosofie galantă a paralelei dintre cele două tipuri de moștenire transmise cu atâta grijă din generație în generație, având grijă totodată să reamintesc despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
bunica mea spunea de multe ori râzând, dulceața mea de trandafiri te-a măritat! Ana foindu-se lângă mine, eu, încântat de această lume demult apusă, încerc să-mi imaginez după-amiezi de toamnă cu dulcețuri rafinate și dantele scoase la plimbare, îi povestesc bătrânei doamne despre caietele de arta zugrăviei a pictorilor de biserici și fac o filosofie galantă a paralelei dintre cele două tipuri de moștenire transmise cu atâta grijă din generație în generație, având grija totodată să reamintesc despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o rog să-mi arate Parisul geografiei sufletului ei, o adevărată pariziancă, descoperim împreună străzi, imobile, grădini, piețe, care dintr-o dată i se par și ei altfel și ne purtăm ca doi liceeni care au ieșit prima dată singuri la plimbare, ne-a prins seara târziu în Montmartre, și ea era Anne de atunci și eu eram Andrzej-Theo de atunci și acum și-n sufletul meu picura încet o irealitate amară care mă înconjură ca o aureolă neagră, singurul punct fix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
uneori în oraș fetele la teatru și eu am rămas cu ideea că teatrul e un loc unde băieții duc fetele fiindcă lor le place, dar ei nu sunt prea încântați de teatru, ar prefera mai degrabă un film, o plimbare, un chef și colegul meu de cameră, Tudor, a dus o fată la teatru, fiindcă voia s-o impresioneze, mi-a spus chiar el, până la urmă n-a mai impresionat-o, fiindcă fata și-a găsit un student la medicină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să vorbească despre ea, vorbea el în schimb. —Ador să conduc, se confesă el. —Iuhuhu, spuse Lisa urâcioasă. —Știi ce fac în ziua mea liberă? Lisa ignoră întrebarea. Ies să conduc. Asta fac. Și nu doar până la Wicklow, fac o plimbare lungă. Până la Belfast, poate la Galway sau la Limerick. Într-o zi am ajuns și până la Letterkenny, care e în Donegal, știi tu... Îmi ador slujba. Îi dădea înainte, în timp ce înaintau pe străduțele umede și înguste. Când au ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
un antrenor personal și un ecologist tânăr și sexy. Lista cu „Ce e fierbinte și ce nu“ era aproape gata. Lisa muncise la ea cam cinci minute, și apoi o pasase lui Ashling pentru a o termina. Potrivit listei Lisei, plimbările pe deal erau fierbinți, iar Hilfiger nu. —Plimbările pe deal sunt tari? întrebă Ashling surprinsă. Lisa dădu din umeri. —Habar nu am. Dar merge bine cu Hilfiger. Pe lângă conținut, revista arăta perfect. Culorile, imaginile și fonturile erau ușor diferite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
sexy. Lista cu „Ce e fierbinte și ce nu“ era aproape gata. Lisa muncise la ea cam cinci minute, și apoi o pasase lui Ashling pentru a o termina. Potrivit listei Lisei, plimbările pe deal erau fierbinți, iar Hilfiger nu. —Plimbările pe deal sunt tari? întrebă Ashling surprinsă. Lisa dădu din umeri. —Habar nu am. Dar merge bine cu Hilfiger. Pe lângă conținut, revista arăta perfect. Culorile, imaginile și fonturile erau ușor diferite de ale celorlalte reviste, și Colleen părea cumva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
așa că Lisa și-a dat seama că avusese dreptate în a prelua controlul. Ce zici de vineri seara? oferi el. Ne putem plimba pe doc și îți pot arăta bărcile. Face bine după ce ai stat în birou toată ziua. Hmmm. Plimbare pe doc. Plimbare pe doc. Nu prea era genul de femeie care să se plimbe. Ar fi minunat! 48tc "48" Clodagh și-a adâncit călcâiele în fesele lui, împingându-l și mai adânc în ea. De fiecare dată când intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a dat seama că avusese dreptate în a prelua controlul. Ce zici de vineri seara? oferi el. Ne putem plimba pe doc și îți pot arăta bărcile. Face bine după ce ai stat în birou toată ziua. Hmmm. Plimbare pe doc. Plimbare pe doc. Nu prea era genul de femeie care să se plimbe. Ar fi minunat! 48tc "48" Clodagh și-a adâncit călcâiele în fesele lui, împingându-l și mai adânc în ea. De fiecare dată când intra în ea, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Ei bine, amândoi fuseseră. Cât timp au condus, cerul, care fusese curat în oraș, devenise gri. Când au coborât din mașină la docul din Dun Laoghaire, Jack studie aerul cu neîncredere. — S-ar putea să plouă. Vrei să sărim peste plimbare? Dar Lisa era plină de optimism. Nu avea cum să plouă. Nu, hai să mergem. Și au pornit. Razele prea puternice ale soarelui străbăteau prin norii negri, având efectul de a face totul să pară aproape ireal. Smocurile de iarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a nu se mai uita la Jack Devine? Apoi și-a dat seama că era aproape ora prânzului și că se apropia momentul pentru întâlnirea cu doctorul McDevitt. Drumul de zece minute până la cabinet a fost pentru Ashling ca o plimbare pe un teren minat. Îi era teamă să meagă pe afară, în ideea că ar putea vedea ceva care să îi provoace durere. Ochii îi ținea, pe cât posibil, în jos și nu i-a văzut pe oameni decât de la nivelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]