5,661 matches
-
îl făcea pe omul în salopetă albă și cu șapcă pe cap să iasă din cabină, să-i facă plinul, să măsoare nivelul uleiului de sub capacul radiatorului, ca după aceea să curețe parbrizul. În tot acest timp proprietarul mașinii se posta cu fața spre stradă ca să fie luat drept unul care aparține acestei lumi noi, a cărei dezvoltare o urmărea cu interes fratele meu într-o revistă intitulată Hobby. În revistă se vorbea despre inovații tehnice, se puteau vedea fotografii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cap plin de înțelegere. De aceea, cumpărase o casă pentru mai multe familii, care renta cât două posturi, o investiție sigură la o atare creștere a prețurilor imobiliare - și fratele meu i-a speriat pe toți îngrozitor, când s-a postat pe turnul înclinat din Pisa în fața unei coloane, pe partea exterioară a balustradei, și-a desprins preț de câteva secunde bune mâinile, și-a desfăcut brațele și acolo sus, crucificat pe marmură, a plutit cât îți ții respirația, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
îmbucăturile. Așa că, spre a nu se îmbolnăvi de ulcer pe fond nervos sau alte boleșnițe similare, Nae Stabiliment a pus la punct o strategie impecabilă. Asta pentru că nu mai putea pentru ca să suporte, pentru că de cum apărea în capul străzii, pensionarii se postau în balcon și șușoteau, ia să vedem ce mănâncă ăsta azi! Are bani, fir-ar al hăluia! Și când i-am zis să mă-mprumute pân’ la pensie... O formă blândă de voyeurism. Într-o seară, întors acasă, după ce în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pe care pariorii o foloseau stînd în picioare, cînd își completau tichetele. Deasupra sa pe un suport din lemn făcut special, din loc în loc erau lipite bucăți de polistiren, pe care cu ace de gămălie sau piuneze oricine putea să posteze tot felul de informații legate de această lume a hazardului. Tradiții, rezultate, accidentări, arbitri, formule de echipă sau tot felul de alte impresii. Trebuie să-i spui despre ideea care ți-a venit chiar în clipa asta, numai așa o să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
purta tot timpul asupra lui fie la subraț, fie alături de celelalte caiete în geanta cu care mergea la Universitate. În pauze, între două cursuri, prin cafenele, la metrou își făcu un obicei din a urmări gesturi, fizionomii și limbaje. Se posta la o anumită distanță de cel pe care îl avea în vizor, își scotea registrul și începea să noteze ce i se părea mai interesant. Uneori încerca să schițeze cu creionul și una două din trăsăturile mai definitorii ale celui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe Catârcă, a și trecut în spatele lui Vrăbioi. A apucat fulgerător furca din mâinile paznicului, care alerga spre el, și a proptit-o în șalele lui Vrăbioi. Între timp, Petrache își luase și el ciomagul de după ușă și s-a postat haiducește în fața legionarului. Să ieși din primărie până nu te iau în coarnele furcii! a strigat Costăchel la Vrăbioi, în timp ce-i smulgea pistolul. Făcând fețe-fețe, legionarul a bătut în retragere. Catârcă ajunsese în curte de multă vreme. Costăchel a controlat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și Închise gura și se ridică, ținându-și mâinile Încleștate strâns de o parte și de alta a corpului. — Vă rog, spuse ea, cu ochii Începând să-i Înoate În lacrimi. Fratele se desprinse de lângă ușă și veni să se posteze În fața mea, cam ca un arbitru care intervine ca să oprească un meci de box. — Gata, Herr Gunther, de ajuns, zise el. Nu văd nici un motiv pentru care ar trebui să vă permit să o interogați pe sora mea În acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Netul - o ultimă încercare disperată de a trata orbul preriei. Dar bâjbâiala ei era o nimica toată față de dependența lui Mark. El și amicii lui mânuiau împreună peste douăzeci de avataruri on-line, vorbind cu gospodinele din chat rooms în păsărească, postând comentarii lungi pe blog-urile despre teoria conspirației, încărcând imagini discutabile la crazedpics.com. Jumătate din timpul pe care nu și-l petreceau la abator era dedicat acumulării de puncte în contul unor personaje imaginare din numeroase lumi alternative. O îngrozea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vadă că treaba e serioasă. Și că avem motive. Nu merge altfel. Nu merge altfel.” Tata privește drept înainte. Cu amândouă mâinile strânge volanul. Tata pune frâna și oprește motorul. Se deschid portierele, un soldat cu arma la spinare se postează în fața mașinii, aruncă un muc de țigară pe jos și îl strivește cu vârful piciorului. Poartă bocanci grei de piele, precis că transpiră în ei și face bășici. Ofițerul se apropie și duce mâna la șapcă, în semn de salut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
JOASĂ, MERSUL PE JOS ȘI BENZILE DESENATE ȘI CARE URĂȘTE PĂSTÂRNACUL ȘI PE KENNETH BRANAGH. NU-I TREBUIE PĂR, AM EU DESTUL. Până și eu știam că nu ar fi prea isteț din partea mea să menționez copiii într-un anunț postat pe internet așa că am sperat că dacă voi găsi un bărbat căruia să-i placă aceleași lucruri ca și mie, există suficiente șanse ca și el să aibă aceeași părere în legătură cu întemeierea unei familii, chiar dacă această teorie eșuase lamentabil în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pe șofer, și-acum vreau să o urmărești pe femeia cu bluza excesiv de mulată, cu mașina verde. Și nu vrei ca ea să știe că e urmărită? întrebă el nerăbdător. Am încercat să nu râd. —Ai putea și să te postezi chiar în spatele ei și să-i faci semne cu farurile tot drumul de aici până la Glasgow și tot te-ar ignora. Ești șofer de taxi, ea e femeie la volan, la asta se și așteaptă de la tine. Șoferul își exprimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
abrupt a scuturat-o pe Lisa de norul de resentimente față de mine. Dar doar ce-ai sosit și nici nu ne-ai spus de ce ai venit. Am făcut un gest vag cu mâna. Nu era nimic. Zău. Pa. Lisa se postă în fața ușii blocându-mi ieșirea. Îmi pare rău, Jen. Nu trebuia să te târâm în cearta noastră. Trebuie că s-a întâmplat ceva de ai venit tu până aici. Voiam să fiu singură cu Lisa. Acesta era unul dintre acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
când aveai 16 ani și ai rămas înghețată în timp. Maria se ținea cu mâinile de cap. Eu m-am indignat. — Nu sunt chiar așa de naivă. Ai spus că e o discotecă pentru celibatari. Și, în caz că ai uitat, am postat cu mare succes un anunț pentru celibatari. Așa că nu văd problema în a te duce la un bărbat și a te prezenta cum se cuvine? — Tu nu te-ai prezentat cum se cuvine, tu ai încercat să mă vinzi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
suveniruri delectabile); mi-a mai plăcut catedrala Notre Dame și, În egală măsură, Împrejurimile; m-au Încîntat Luvrul și piramida, Defense și Sacre Coeur; dar, vai!, Gioconda a fost o decepție!( prea mic tabloul, pentru imensul perete pe care era postat!). Tot o decepție, Moulin Rouge - plus Împrejurimile. Am mers mult cu metroul ( Într-o singură seară, fiul meu m-a cărat 42 de stații, numai la ntoarcerea spre hotel!) și, sincer să fiu, am rămas uimit de cîți negri și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
prin șanțuri, capace ruginite de roți, tomberoane mari deasupra cărora roiau muște și din care ieșea așa un miros încât a trebuit să mă țin de nas când am trecut pe lângă ele. Era întuneric în atelierele mecanice, cu mașini vechi postate pe butuci de lemn sau carcase fără roți atârnate de lanțuri. Mecanicii stăteau pe-acolo, sprijiniți de câte-o ușă și așteptau să le vină comenzi, iar fiecare cuvânt pe care-l ziceau avea câte un „cristoșii mă-sii“ în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
prințul pieței agroalimentare, Allie Sokolow. Ce pisk mai cască! (după cum ar zice maică-mea). Timp de-o jumătate de rundă, jetul de invective curge spre bază din poziția lui de centru, iar apoi, când urmează ai lui la bătaie, se postează în boxa antrenorului de lângă baza unu și invectivele continuă să se reverse în direcție opusă - și nici una nu are nimic de-a face cu vreunul din rateurile care, la o adică, se mai produc pe teren. Dimpotrivă. Taică-meu, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și priceput. Dar de asta îți vei da tu seama pe parcurs. Acum, mergi cu ei la instrucție. Am înțeles, domnule căpitan. După ce strânge mâna întinsă, Marius salută energic și face stânga-împrejur, îndreptându-se către pluton. Vede cum subofițerul se postează în fața formației. E potrivit de statură, solid asemeni unui Goliat, cu fața palidă mâncată de vărsat și ochi verzi, reci. Plutooon, pe umăr arm'! Distinct, zgomotul ritmat al celor treizeci de puști arată că toate se opresc deodată, pe tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sinea lui că trebuie să dea dreptate telefonului alarmant primit din partea santinelei ce străjuia în ghereta de la intrare. "Exact individul de care nu aveam nevoie. Ce dracu vrea și ăsta?" Deși abia îi ajunge cu nasul până la umăr, ofițerul se postează curajos în fața SS-istului oprit lângă o ușă capitonată, groasă ca blindajul unui cuirasat. Pe cine trebuie să anunț domnului maior? Cu o privire disprețuitoare, celălalt sprijină vârful cravașei pe umărul ofițerului, obligându-l să se îndepărteze de lângă ușă. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
îi turnase plumb în locul creierului. Se freacă la ochi cu putere. Nu-și poate permite acum să doarmă. O va face altădată, acum trebuie să rămână cât se poate de treaz. Lângă el se oprește Nicky. Tăcuți, privesc către santinela postată pe acoperișul clădirii. Cu ajutorul unui binoclu, scrutează cercetător împrejurimile. În bătaia soarelui, casca îi lucește precum o oglindă. Dinspre culoarul din spatele lor apar doi soldați care transportă o ladă mare cu echipament de transmisiuni necesară baricadării unei intrări sau ferestre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și serios argumentate diverși forumiști de bună credință, care sperau că ar fi putut contribui în acest fel cu ceva la propășirea și la binele patriei. Foarte multe intervenții îi aparțineau unei doamne (cum de se întâmplase minunea?), care își posta mesajele aproape zilnic, începând de la orele cele mai matinale, semnându-se în mod constant „Armanca” și cu care uneori el, Bart, reușise să înfiripeze promițătoare dialoguri. Dar în acea dimineață Armanca nu era prezentă pe forum (ultimele sale mesaje fuseseră
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mesajele aproape zilnic, începând de la orele cele mai matinale, semnându-se în mod constant „Armanca” și cu care uneori el, Bart, reușise să înfiripeze promițătoare dialoguri. Dar în acea dimineață Armanca nu era prezentă pe forum (ultimele sale mesaje fuseseră postate în seara precedentă), așa că Bart se apucă să citească celelalte mesaje (câteva nu constau decât în vorbe obscene repetate în mod obsesiv și injurios la adresa susținătorilor președintelui, în ciuda avertismentului că asemenea mesaje ar fi urmat să fie șterse în mod
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ciudate, pe care și le mai aleseseră unii. O mira vehemența unora, o uimea agresivitatea altora, o răneau atacurile asupra unor minorități sau religii, altele decât cea ortodoxă, asta pentru că era o ființă empatică; îi plăceau unii dintre cei care postau pe forum pentru inteligența argumentelor, pentru calmul lor, pentru faptul că erau documentați sau își trimiteau interlocutorii la sursa informațiilor sau pentru că aveau umor. O mare bucurie îi făcuse Makki, când îi spusese că are doar de ani, pentru că era
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
calculatorul lângă șevalet nu putea face postări decât atunci când lucrul la icoane o permitea, când trebuia să lase să se usuce o culoare, un lac, o foiță de aur aplicată pe blatul de icoană, și atunci, da, putea și ea posta, dar în rest tot timpul era ocupată. Căutând pe forum, Arm dădu peste o replică de-a lui: « Foștilor le doresc să aibă și ei nevoie de medicamente, ca să vadă cum e”. Rămase pe gânduri, cuprinsă de neliniște: dacă Bart
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
viermuiala umană de jos nu reuși. Era și greu, de altfel, ca de la etajul al șaptelea să recunoască pe o femeie pe care nu o mai văzuse niciodată în carne și oase până atunci, deși o știa din fotografia ei postată pe mess. Și, în afară de asta, pe trotuarul din fața blocului se vedeau în acel moment nu una, ci câteva zeci de posibile Arm trecând cu pas zvelt încoace și-ncolo... Un bărbat și o femeie Pe neașteptate, soneria de la intrare se
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
le-am spus ce aveam de gând. Nu au încuviințat la început, pentru că nu vedeau în aceste dispariții ceva inexplicabil. Nu cunoașteți școala noastră, atunci. Copiii ăștia nu aveau pe unde să dispară, mai ales Victor, căci în cazul lui postasem gardieni în dreptul fiecărei ieșiri și nu dădeam voie nimănui să intre și să iasă în timpul orelor. În afară de cazul că unul din gardieni minte - ceea ce e absurd, pentru că investigațiile noastre, cât și ale poliției au epuizat de mult această variantă - vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]