6,818 matches
-
de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitații atmosferice bogate. Temperaturile aerului înregistrează o valoare medie anuală de 10,6 °C. Cea mai mică temperatură a fost înregistrată în anul 1985 în luna ianuarie și a fost de -24 °C, iar cea mai călduroasă vară a fost iulie
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
6 °C. Cea mai mică temperatură a fost înregistrată în anul 1985 în luna ianuarie și a fost de -24 °C, iar cea mai călduroasă vară a fost iulie 2000 cu 41 °C, ceea ce indică ierni aspre și veri călduroase. Precipitațiile se prezintă în jurul valorii de 46,3 l/m² lunar, iar minima a fost înregistrată în octombrie 2001 fiind de 0,2 l/m² și maxima a fost înregistrată în august 2002 fiind de 104,1 l/m². Valoarea medie
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,37%). Pentru 4,34% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Clima orașului este continentală de deal, cu o temperatură medie anuală de 9-10 grade °C, media precipitațiilor fiind de aproximativ 600 mm anual. Orașul Băicoi are încălzire bazată pe gaze naturale, este electrificat în întregime, iar rețeaua de apă și canalizare acoperă mai mult de 70% din suprafața sa. Numele localității se pare că derivă din "Bai
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
temperat continental moderat, caracteristic părții de sud-est a Depresiunii Panonice, cu influențe submediteraneene. Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea și neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, în timpul primăverii și verii, sunt cele temperate, de proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi și zăpezi însemnate. Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
7 mai și 26 septembrie. Temperatura activă, însumând 2761șC, asigură condiții foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultură și a celor de proveniență mediteraneană. Aflându-se predominant sub influența maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timișoara primește o cantitate de precipitații mai mare decât orașele din Câmpia Română. Media anuală, de 592 mm, este realizată îndeosebi ca urmare a precipitațiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) și a celor din lunile noiembrie și decembrie, când se
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
a celor de proveniență mediteraneană. Aflându-se predominant sub influența maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timișoara primește o cantitate de precipitații mai mare decât orașele din Câmpia Română. Media anuală, de 592 mm, este realizată îndeosebi ca urmare a precipitațiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) și a celor din lunile noiembrie și decembrie, când se înregistreză un maxim secundar, reflex al influențelor climatice submediteraneene. În perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitații
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
precipitațiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) și a celor din lunile noiembrie și decembrie, când se înregistreză un maxim secundar, reflex al influențelor climatice submediteraneene. În perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitații, ceea ce constituie o condiție favorabilă dezvoltării plantelor de cultură autohtonă. Urmare a poziției sale în câmp deschis, dar situat la distanțe medii de masivele carpatice și de principalele culoare de vale care le separă în această parte de țară (culoarul
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
rece a anului fiind ianuarie (temperatură medie -3 °C), iar cea mai caldă iulie (temperatură medie +32,6 °C). Rezultanta este o amplitudine medie a temperaturii de 25,6 °C, care este una dintre cele mai ridicate din țară. În ceea ce privește precipitațiile, zona are caracter de ariditate. Cea mai uscată lună este februarie (19,0 mm), cea mai umedă este iunie (70,2 mm), media anuală a precipitațiilor fiind de 456 mm. Cantitatea maximă de precipitații la Slobozia în 24 de ore
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
de 25,6 °C, care este una dintre cele mai ridicate din țară. În ceea ce privește precipitațiile, zona are caracter de ariditate. Cea mai uscată lună este februarie (19,0 mm), cea mai umedă este iunie (70,2 mm), media anuală a precipitațiilor fiind de 456 mm. Cantitatea maximă de precipitații la Slobozia în 24 de ore a fost de 69,8 mm și s-a înregistrat la 20 august 1949. Vânturile predominante sunt crivățul iarna și vara băltărețul. Conform recensământului efectuat în
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
cele mai ridicate din țară. În ceea ce privește precipitațiile, zona are caracter de ariditate. Cea mai uscată lună este februarie (19,0 mm), cea mai umedă este iunie (70,2 mm), media anuală a precipitațiilor fiind de 456 mm. Cantitatea maximă de precipitații la Slobozia în 24 de ore a fost de 69,8 mm și s-a înregistrat la 20 august 1949. Vânturile predominante sunt crivățul iarna și vara băltărețul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Slobozia se ridică la de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
municipale de apă și poate face din municipiul Slobozia furnizorul de apă din zona periurbană. Apele uzate menajere sunt colectate și transportate către stația de epurare prin intermediul unei rețele gravitaționale cu trei trepte de pompare. Canalizarea pluvială evacuează apa din precipitații direct în râul Ialomița și într-unul dintre canalele de desecare. Principala problemă a rețelei de canalizare este faptul că aceasta a rămas în urma rețelei de alimentare cu apă, existând zone importante din municipiu care nu beneficiază de colectoare de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
medie în ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 32,8 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
din motive agroalimentare au devenit cultivate pământurile din dealuri. În perioada postbelică, când au fost începute construcțiile cartierelor, autoritățile au preferat terasele mai înalte. Decizia lor a fost bună, fapt demonstrat de inundația gigantică din mai 1970, când au fost precipitații de 100-120 mm în Munții Călimani, Gurghiu și Harghita încă acoperită de zăpadă. Blocurile de zece etaje proaspăt construite pe Aleea Carpații, lângă râul Mureș au devenit parțial ocupate de ape. Pe terasele Râului Mureș, mai ales cele inferioare domină
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
7 °C și -0,3 °C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9 °C și -2,2 °C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30 °C). Adâncimea maximă de îngheț la sol este de 60 - 70 cm. Precipitațiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torențială cu grindină, de 3 cm diametru- iunie 1965 și ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
Izvorul Alb, Izvorul Malului, Valea Caselor și Șandru. Orașul are un climat temperat-continental cu nuanțe moderate, datorită poziției de adăpost oferită de rama muntoasă înconjurătoare. Iernile sunt relativ lungi, bogate în zăpadă, însă nu excesiv de aspre, iar verile răcoroase, cu precipitații bogate. Ninsorile cad, în mod obișnuit, din luna octombrie până la sfârșitul lunii aprilie. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 700 mm, iar temperatura medie anuală are valoarea de 6,8 °C. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Câmpulung
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
de adăpost oferită de rama muntoasă înconjurătoare. Iernile sunt relativ lungi, bogate în zăpadă, însă nu excesiv de aspre, iar verile răcoroase, cu precipitații bogate. Ninsorile cad, în mod obișnuit, din luna octombrie până la sfârșitul lunii aprilie. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 700 mm, iar temperatura medie anuală are valoarea de 6,8 °C. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Câmpulung Moldovenesc se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
senine sau ca urmare a apariției fenomenului de inversiune termică. Numarul mediu de zile cu cer senin este cuprins intre 8,1 zile în februarie și 15,6 zile în august, înregistrând un total anual mediu de 129,3 zile. Precipitațiile ating 550-600 mm anual, minimul înregistrându-se în februarie și maximul în iunie. Nebulozitatea în această zonă oscilează între 5,5 și 6 zecimi. Aerul localități este comparat deseori cu cel al stațiunii Davos din Alpii Elvețieni de Nord-Est. Circulatia
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
întinse, acoperite în diferite grade cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente, cu totul diferită de cea a stepelor pontice. Delta Dunării este considerată locul cu cele mai puține precipitații din România. Această suprafață activă reacționează față de radiația totală recepționată și de circulația generală a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. Radiația totală variază între un minim de 3,5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarnă și un maxim
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
mai mari valori de pe teritoriul României. Umezeala relativă a aerului variază iarna între 88 - 84% la Gorgova și 89 85% la Sulina și Sfântu Gheorghe, iar vara, între 69 - 71% la Gorgova și 77 - 80%, la Sulina și Sfântu Gheorghe. Precipitațiile sunt reduse cantitativ și scad de la vest spre est datorită efectului suprafeței active specifice deltei, precum și al Mării Negre. La intrarea în Delta Dunării (Tulcea) se înregistrează o cantitate medie multianuală a precipitațiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
și 77 - 80%, la Sulina și Sfântu Gheorghe. Precipitațiile sunt reduse cantitativ și scad de la vest spre est datorită efectului suprafeței active specifice deltei, precum și al Mării Negre. La intrarea în Delta Dunării (Tulcea) se înregistrează o cantitate medie multianuală a precipitațiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360 mm. În cea mai mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic și cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm. Stratul de zapadă
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 147.245 de locuitori permanenți (2011) și 30.000 de
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială. Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 °C. Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona municipiului sunt următoarele: • Temperatura medie multianuală: 8,8 °C • Temperatura maximă absolută: 37,4 °C • Temperatura minimă absolută: -31 °C • Nebulozitatea - media anuală: 6,2 • Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an • Umiditatea relativă a aerului atmosferic - valoarea medie multianuală este de 75%. Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
și alte insule mai mici nelocuite. Acestea sunt: Anguilla are o climă tropicală. Temperatura medie anuală este de 27°C. Cea mai caldă perioadă a anului este din Iulie în Octombrie iar cea mai rece este din Decembrie în Februarie. Precipitațiile anuale sunt în medie de 890 mm, însă rapoartele variază de la an la an. Datorită amplasării sale, Anguilla este vulnerabilă uraganelor. În 1995 a fost afectată de Uraganul Luis iar în 2000 a fost inundată datorită Uraganului Lenny. Datorită solului
Anguilla () [Corola-website/Science/296829_a_298158]