5,690 matches
-
înființarea FRDS - m-a prins în jocul desenului sociologic ce avea să ducă la imagini-ghid, precum hărțile sărăciei la nivel de județ, de comună sau sat. Ulterior, până în 2002, să văd cum este cu sărăcia comunitară, facilitarea, capitalul social, birocrația, prejudecățile, experții, antreprenorii sociali promotori ai dezvoltării comunitare și granturi în împământenirea unei instituții de circulație mondială, în contextul de aici, ca membru în Consiliul Director al Fondului. A fost destul de greu să mai joc acum rolul cercetătorului obiectiv, care face
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de aceste criterii și de faptul că știam bine zona, am ales, fară să merg atunci în comunități, să facilitez în cele trei sate luate ca o comunitate. În alegerea pe care am făcut-o a mai contat și o prejudecată: credeam că, acolo, problema prioritară era lipsa apei potabile și voiam să nu facilitez numai comunități care au ca problemă majoră lipsa drumului de acces în comunitate. După întâlnirea de analiză a alegerilor făcute a trebuit să merg în 12
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și concepte din științele comunicării, în special, teoria sistemică a comunicărilor - arată că, în realizarea influenței, contează, alături de semnificația strictă a cuvintelor, o serie întreagă de elemente cognitive interne și externe. Normele culturale, relațiile noastre sociale și percepțiile sau chiar prejudecățile influențează construirea sensului unei comunicări. Supervizorul este un constructor de sensuri, nu doar un simplu agent de transmitere a unor mesaje. Pentru a construi sensurile, el are la dispoziție mai multe posibilități, pe care le reținem de la Mucchielli (2002): să
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ Dumitru Sandu Despre ce reflexivitate vorbim? În deschiderea volumului, au fost menționate câteva principii pentru un model național viabil de dezvoltare comunitară: accesul practicienilor la modele diferite de acțiune; reflexivitatea ca evaluare și chestionare a practicilor; refuzul prejudecăților în practica de dezvoltare comunitară; privilegierea contextului în construirea modelelor de practică; promovarea unei mișcări sociale de dezvoltare comunitară. Evident, este vorba despre o ipoteză de structurare a acțiunilor de dezvoltare comunitară durabilă în România anului 2000. O ipoteză în
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
exista o legătură între acesta și atentatele din New York, fiind convinși că este vorba despre un atentat. Presa, în loc să dezmintă bănuielile, n-a făcut decât să le întărească. De ce? În ceea ce privește mass-media, avem tendința să reținem informația care merge în direcția prejudecăților, preferințelor și convingerilor noastre inițiale. Ba chiar ne expunem preferențial informațiilor care ne confirmă părerile și ne îndepărtăm de celelalte. Fenomenul, numit „expunere selectivă la informații”, se manifestă în diferite domenii, mergând de la chestiunile sociale la politică, după cum arată următorul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
atenția asupra propriei noastre gândiri politice: suntem oare capabili, atunci când ascultăm dezbaterile radio sau televizate să adoptăm un punct de vedere orientat spre binele comun al societății și să ascultăm diferitele argumentele pentru ele însele, cu onestitate intelectuală și fără prejudecăți legate de apartenența politică a vorbitorilor? Este o adevărată provocare. Pentru mai multe informații Mackie, D.M., Worth, L.T., Asuncion, A.G. (1990), „Processing of persuasive in-group. Messages”, Journal of Pers. Soc. Psychology, 58, pp. 812-823. Mitchell, J. et al. (2006), „Dissociable
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
face să râdem de situațiile care ar putea fi percepute ca neplăcute sau agresive, dacă ar fi fost provocate de un bărbat cu maxilarul proeminent și sprâncene groase. Concluzie În general, indivizii cu față ca de copil beneficiază de anumite prejudecăți de nevinovăție, de amabilitate și de onestitate. Mecanismul acesta inconștient se explică printr-o teorie numită neotenie, conform căreia suntem atrași în mod spontan de tot ce evocă copilăria: datorită acestui lucru specia noastră a supraviețuit, adulții adoptând automat o
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mereu controlul situației și oferind mereu feedback. Dacă tu consideri că persoanele mai tinere, cu mai puțină experiență, nu pot fi șefi buni, s-ar putea să nu-ți convină să dai socoteală unui manager tînăr. Este posibil să ai prejudecăți referitoare la genul, rasa, etnia sau experiența celorlalți. Relațiile dificile dintre angajator și angajat sînt adesea o spirală continuă pe care o întreținem noi înșine, în mod nefericit. E numit un șef nou și ai unele rezerve în ceea ce îl
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de evadare din cotidianul stresant 21. Considerând cultura populară o problemă serioasă deoarece, fie că o apreciem, fie că o desconsiderăm, ne-a invadat viața în forme pe care nu le putem ignora Nachbar și Lause descriu patru tipuri de prejudecată pe care le putem dezvolta față de cultura populară. În general, cultura populară este privită drept o cultură simplistă și exclusivistă. Partizani ai culturii populare, Nachbar și Lause o descriu ca formă cu sensuri multiple, complexe și adânci prin reiterarea miturilor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prin reiterarea miturilor, ritualurilor și iconilor. Nici trivială nu este, deoarece, privită în complexitatea ei, aparține unei grile culturale foarte diversificate, al cărei studiu este serios și destul de complicat. Nu pare să fie nici iminentă și nici exclusivistă, alte două prejudecăți, pentru că nu se integrează în "canonul cultural" (un alt termen contestat), ci își caută un loc în afara lui22. * Și atunci, ce este cultura populară? Care sunt formele ei cele mai vechi? Se pot regăsi în istoria clasică, sau apar mai
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cele "mai puțin civilizate" prezentau mai ales spectacole. În plus, cele "civilizate" primeau standuri în holul principal al expoziției, în vreme ce țările "mai puțin civilizate" ocupau o poziție marginală. Astfel, participanții erau văzuți prin "vizorul american al progresului material și al prejudecății rasiale, prin care se elabora utopia viitorului 225". Cele două lumi în opoziție, America și non-America alteritatea -, constau în modul de distribuire și expunere a artefactelor în interiorul expoziției, prin care era vizibil manipulată opinia vizitatorului. Legitimându-se identitar ca alb
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
faceți-le știind că metodele dumneavoastră vor fi puse la Îndoială din perspective raționale (și iraționale) și că descoperirile la care ajungeți pot fi apreciate sub justa lor valoare. În același timp, puteți lua drept consolare faptul că, În ciuda acestei prejudecăți,studiile de caz sunt În continuare folosite pe scară largă În cercetările din științele sociale- inclusiv În disciplinele tradiționale (psihologia, sociologia, științele politice, antropologia, istoria și economia), precum și În domenii cu orientări practice, cum ar fi urbanistica, administrația publică, politicile
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
experimentați ar putea crede că obiectivul acestui demers este de a determina răspunsurile privitoare la ceea ce se cunoaște despre o temă; În schimb, cercetătorii versați studiază cercetări anterioare pentru a formula Întrebări mai exacte și mai relevante pentru tema respectivă. Prejudecăți tradiționale legate de strategia studiului de caz Deși studiul de caz este o formă distinctă de investigație empirică, mulți cercetători disprețuiesc această strategie. Cu alte cuvinte, În ceea ce privește activitatea de cercetare, studiul de caz este văzut ca o formă de investigație
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
listă a celor mai importante aptitudini necesare arată după cum urmează: • Un bun cercetător al cazurilor trebuie să poată pune Întrebări relevante - și să interpreteze răspunsurile. • Cercetătorul trebuie „să știe să asculte” și să nu cadă În capcana propriilor ideologii sau prejudecăți. • Cercetătorul trebuie să manifeste adaptabilitate și flexibilitate, astfel Încât noile situații Întâlnite să fie văzute ca oportunități, nu ca amenințări. • Chiar și În studiile explorative, cercetătorul trebuie să cunoască foarte bine problemele studiate, fie că este vorba de o orientare teoretică
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
acces spre tema culturală: filozofia germană, care insistă pe aspectul său ideal; antropologia anglo-saxonă, care privilegiază abordarea descriptivă a elementelor materiale și simbolice; sociologia, în formare, care analizează tipurile de relații cu societatea. Dar aceste tradiții rămân încă prizonierele unei prejudecăți substanțialiste. Astăzi, contextul intelectual este complet schimbat: ne întrebăm prin ce proces anumite bunuri sunt calificate drept "culturale". În capitolele următoare, această întrebare se va extinde la agenți și practicile lor, la instituții și profesiunile lor, la acțiuni și planurile
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
începînd cu cel al limbajului și terminînd cu întreaga cultură, semiotica este o fascinantă deschidere (nu întîmplător unul din primele tratate de semiotică literară se numește Opera deschisă) nu spre cum-ul textului, ci spre de ce-ul interpretării. Reformulînd vechi prejudecăți (cultură nobilă/vs/ cultură de masă) și metode eclectice sau neadecvate, semiotica se instituie ca un nou cîmp disciplinar (termenul de campo a fost lansat de Umberto Eco într-una din primele dispute despre semiotica știință sau metodă), apt să
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
apoi să fie apreciată o clipă ca un cod fără mesaj... Metoda structuralistă se constituie ca atare în momentul în care mesajul este regăsit în cod, fiind degajat printr-o analiză a structurilor imanente și nu impus din exterior prin prejudecăți ideologice" (Gérard Genette, 1966: 150). 2.3. Structuralismul european și structuralismul american Inaugurată de reflecția saussuriană asupra limbajului, lingvistica structurală s-a diversificat în mai multe curente: funcționalismul și școala de la Copenhaga în Europa și distribuționalismul american (Leonard Bloomfield care
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
hrănit curentul antropologic actual, mitul nu este sinonim cu ficțiune, ci semnifică histoire vraie, esențială, exemplară. Mitul este povestirea unei creații din timpul fabulos al începuturilor (illo tempore). Mitul este într-un fel modelul exemplar al oricărei creații. Lévi-Strauss combătînd prejudecata atașată gîndirii sălbatice (și anume subdezvoltarea, ilogismul), ca și Gilbert Durand au promovat mitul ca semnificație fundamentală: le premier dans tous les sens du terme; Bien loin d'être le produit d'un refoulement ou d'une quelconque dérivation, c
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
preformate sau codificate exclusiv, pentru a abandona circulația ideilor unor rețele editoriale închise (considerând, bunăoară, derizorie publicarea în volum) au ajuns reguli ce par să exhibe formula „cine nu face ca noi nu există!”. Adică, un fel de renaștere a prejudecăților doctrinare în cercetarea științifică, ce riscă să însemne că substituie argumentele epistemologiei cu cele ale ideologiei la modă, reîncărcând difuz sensurile elitei intelectuale. Și asta în timp ce se manifestă o mică preocupare pentru inventarea suportului pe care să se testeze inovarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor tipuri de raționamente (deductiv, inductiv, analogic sau prin inferență); - argumentele psihologice: vizează mentalități, concepții, prejudecăți, stereotipii de gândire (argumentul autorității, cel al informației creditabile, al modelului funcțional etc.); - argumentele etice: fac apel la valorile morale, susținând ipoteza/teza prin discriminări de tipul bine/rău, drept/nedrept, loial/neloial, moral/imoral etc.; - argumentele pathemice: au în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Prin eroul său, Rebreanu demonstrează că a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să o înfățișeze fără iluzii și fără prejudecăți, în acorduri de epopee tragică. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că, prin complexitatea personajelor și prin destinele lor ce evidențiază raporturi interumane, modele și sensuri existențiale, prin temele grave puse în dezbatere, prin structurile narative polimorfe și prin imaginea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de măsură, în dragoste, în filozofie, în societate și în lume, în adevărul vieții și al morții. Drama lui se naște astfel din acest refuz - care pentru oamenii comuni poate fi salvator - și din orgoliul cu care sfidează sistemul de prejudecăți și comportamente sociale, de convenții și stereotipii culturale, de ipocrizie, platitudine și mediocritate individuală. ÎNCHEIERE Prin acest personaj ce însumează multiple ipostaze ale omului modern, Camil Petrescu a demonstrat că, în romanul psihologic, roman modern, al experienței, „devenirea psihică, mișcarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Prin eroul său, Rebreanu demonstrează că a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să o înfățișeze, fără iluzii și fără prejudecăți, o monografie a satului transilvănean de la începutul secolului XX, adevărată „epopee a vieții românești“. ÎNCHEIERE Construit monumental, întro dimensiune tragică, Ion rămâne o „figură simbolică mai mare ca natura“, după cum afirma Eugen Lovinescu. - Varianta 7 Filiera teoretică - Profilul real etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acest punct de vedere, tinerii au numai de câștigat, prin lărgirea orizontului de cunoaștere și de înțelegere a altor culturi, a altor tradiții și credințe, sisteme de valori și stiluri de viață. De exemplu, o cunoaștere fără bariere culturale, fără prejudecăți și complexe este benefică pentru orice tânăr care călătorește sau studiază în străinătate. Cunoscând și respectând cultura celorlalți, el este la rândul său respectat și apreciat ca purtător al unor valori culturale cei conferă identitate, unicitate. Astfel, români precum Brâncuși
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și prin destinele lor, se evidențiază modele și ipostaze umane semnificative și, implicit, imaginea complexă a lumii țărănești. Prin eroii săi, Rebreanu demonstrează că a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să construiască, fără iluzii și fără prejudecăți, o monografie a satului transilvănean de la începutul secolului XX, adevărată „epopee a vieții românești“.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]