5,828 matches
-
‘, pronunțat și Omar ( arabă : عمر بن الخطاب, transliterare : "‘ ibn Al- Ḫattăb, ‘Umăr fiul lui Al- Ḫattăb ", 579- 644), a fost unul dintre cei mai puternici și influenți califi musulmani din istorie și s-a numărat printre companionii profetului islamic Mahomed, fiind și socrul acestuia. L-a succedat pe Abu Bakr (632- 634), în calitatea de calif, fiind al doilea dintre cei patru Califi Bine-Călăuziți sau Ortodocși (arabă : الخلفاء الراشدون ) în august 634. Este cunoscut pentru natură să dreapta
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
îl asasineze pe Muḥammad. ‘Umăr s-a convertit la islam în 616, la vârsta de 27 de ani, la un an de la migrarea spre Abisinia, povestea fiind relatata în Sīratu Rasūli-llah a lui Ibn Isḥăq. În drumul său spre uciderea profetului, ‘Umăr s-a întâlnit cu cel mai bun prieten al său care devenise musulman în secret, fără să-i spună acestuia. Cand ‘Umăr i-a spus că era pornit să îl ucidă pe Muḥammad, prietenul său a încercat să îl
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
citit versetele, a început să lăcrimeze și a declarat ca acelea erau cu adevarat cuvintele lui Dumnezeu și a mărturisit că Muḥammad era Mesagerul lui Dumnezeu. Apoi a mers direct la Muḥammad și a acceptat convertirea la islam, în fața companionilor profetului. După convertire, ‘Umăr a mers la conducătorul tribului Qurayš, ‘Amr ibn Hišăm, să îl informeze despre trecerea să la islam și, potrivit unor spuse, s-a rugat în public la sanctuarul de la Ka’ba, în timp ce conducătorii tribului îl urmăreau cu
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
să îl tulbure pe ‘Umăr când acesta se ruga. Convertirea lui ‘Umăr la islam le-a oferit putere musulmanilor și credinței lor în islam la Mecca. În 622, datorită creșterii popularității islamului în orașul Yaṯrib (denumit mai tarziu " Madīnatu-n-nabī - Orașul profetului " sau Medina), Muḥammad le-a ordonat adepților săi să migreze către Medina. De obicei musulmanii migrau noaptea, de teamă să nu întâmpine rezistență tribului Qurayš, dar se spune ca ‘Umăr ar fi plecat pe timpul zilei declarând că „oricine vrea să
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
Abu Bakr, discipolul cel mai de seamă al lui Muḥammad, ‘Umăr a căzut în genunchi cu mare durere și a acceptat realitatea. Musulmanii sunniți consideră că aceasta negare a morții lui Muḥammad a fost prilejuita de dragostea lui profundă față de profet. Geniul politic al lui ‘Umăr s-a manifestat în primul rând că ca arhitect al califatului după moartea lui Muḥammad. Locuitorii orașului Medina ( Ansar) au refuzat la început conducerea Emigranților (Muḫăğir), insă ‘Umăr era ferm convins că aceștia din urmă
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
voce care i-a spus că nu avea să mai meargă a doua oară pe acel munte. A fost Pirouz Nahavandi care a fost însărcinat cu asasinarea lui ῾Umăr, acesta fiind înjunghiat în timpul rugăciunii. Este înmormântat la moscheea An-Nabawī ("Moscheea Profetului"), alături de Abu Bakr. Pe patul de moarte, ‘Umăr a numit un comitet de șase persoane, a căror responsabilitate era să aleagă un calif dintre ei. De asemenea, a cerut ca un grup de 50 de soldați înarmați să protejeze casa
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
galeți pe ambii umeri, calarea măgarul fără să, râdea foarte rar și nu glumea aproape niciodată. Nu caută să iși îmbogățească familia, ci caută să promoveze interesele comunității, umma. Sentimentul general sunnit pentru ‘Umăr este rezumat de către unul din companionii profetului, ῾Abd Allah ibn Mas῾ūd: „ Intrarea lui ‘Umăr în Islam a fost o cucerire, migrarea să o victorie, domnia sa o binecuvântare; Am văzut când eram în imposibilitatea de a ne ruga la Ka῾ba până să intervină ‘Umăr, iar când
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
ei (păgânii) până când au plecat și ne-au lăsat să ne rugăm.” ‘Umăr a făcut pelerinajul la Mecca de nouă ori. Muḥammad avea cea mai înaltă considerație față de acesta, spunând că dacă Dumnezeu ar fi vrut să mai dea un profet lumii, alegerea sa ar fi căzut asupra lui ‘Umăr. ‘Umăr este văzut în negativ în literatura și῾ita duodecimană și foarte des este considerat ca fiind un trădător al lui Muḥammad, un uzurpator al drepturilor lui ῾Alī și de către unii
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
răsunând de zgomotul aclamațiilor. Era o nouă înfrângere pentru guvern. Aceste incidente serveau de minune intereselor lui Andronic. Împotriva unui regim urât de toți, toată lumea căuta un salvator și-și întorcea privirile către strălucitul văr al răposatului împărat. De altfel, profeții răspândite pretutindeni îi promiteau tronul; toată lumea din Bizanț credea în aceste preziceri și însuși Comnenul nu putea face altceva decât să le creadă. Dar lumea știa mai ales că el reprezintă în fața "străinei" dinastia și tradiția națională. În această capitală
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
mama lui Belshazzar, meditează asupra expansiunii și căderii imperiilor care astfel fac loc unui alt imperiu cu aceeași soartă. Numai Dumnezeu domnește în eternitate (aria: "Thou, God most high, and Thou alone"). Regina este îngrijorată de soarta Imperiului Babilonian. Intra profetul Daniel, conducătorul evreiilor din Babilonia, care o asigura pe regina că cei care se supun voinței lui Dumnezeu sunt recompesați (aria: "Lament not thus, oh Queen, în vain"). Acțiune din scenă a doua are loc în tabăra lui Cyrus sub
Belshazzar () [Corola-website/Science/315748_a_317077]
-
însoțită de patru arhangheli”, sub care se derulează scenele „Patimilor”, iar la baza absidei Sfinții Ierarhi. Singurele picturi originale păstrate sunt "capetele lui Iisus și al îngerului" din altar, scene din "Ciclul patimilor" pictate pe absidele naosului și bustul unui "profet" de pe peretele nordic al pronaosului. Celelalte picturi au fost refăcute în secolul al XIX-lea. Tabloul votiv, aflat pe peretele despărțitor dintre pronaos și naos, a dispărut în secolul al XVIII-lea. În anul 2002 a fost realizată o expertiză
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
catacombele romane și pereții primelor biserici sub forma de mozaic. Apar primele stilizări în cadrul reprezentării temelor din Noul Testament. Astfel, Hristos este reprezentat ca un păstor, ceea ce amintește de reprezentarea zeului Hermes; învierea este simbolizată prin reprezentarea poveștii din Vechiul Testament a profetului Iona care scapă din peștele care îl înghițise. O valoare deosebită o au mozaicurile descoperite la bazilicile din Ravenna (secolul al VI-lea). Personajele sunt reprezentate stilizat, cu figurile ușor alungite, privind în depărtare parcă dincolo de timp. O alta temă
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
părților intime ale femeii practicate în Somalia și alte țari musulmane. În timpul activității ei parlamentare declarațiile lui au produs consternare în rândurile multora dintre credincioșii musulmani din Olanda, de pildă menționarea vârstei minore a celei de-a treia din soțiile profetului Muhammad. Hirsi Ali a colaborat la scenariul filmului documentar de scurt metraj "Supunere" (Submission) (2004) al cineastului olandez Theo Van Gogh, care înfiera practicile violente față de femei ale fundamentaliștilor islamici. Cand Theo Van Gogh a fost asasinat de un extremist
Ayaan Hirsi Ali () [Corola-website/Science/318517_a_319846]
-
să reapară în Egipt. Atunci când conducerea imperială a fost restaurată de către împaratul Heraclius I în 629 monofiziții au fost persecutati si patriarhul lor expulzat. O armată de 4000 arabi condusă de Amr Ibn Al-Aas este trimisă de califul Omar, sucesorul Profetului Mohamed, pentru a răspândi religia islamică în vest. Acești arabi ajung din Palestina în Egipt în decembrie 639 și avansează rapid în Delta Nilului. Garnizoanele imperiale se retrag în fortificații unde se apară cu succes mai bine de un an
Egipt (provincie romană) () [Corola-website/Science/316081_a_317410]
-
este de la Duhul Sfânt. (21) Iar ea va naște un fiu, și îl vei numi ISUS, pentru că el își va salva neamul din păcatele lor. (22) Toate acestea s-au petrecut pentru a împlini ce fusese prezis prin Domnul de către profet, spunând: (23) Iată, o virgină va rămâne însărcinată și va naște un fiu, care se va chema Emmanuel, care tradus înseamnă, Dumnezeu cu noi. În Septuaginta, traducerea grecească a Vechiului Testament din 200 î.e.n. sau chiar mai veche, folosită de
Isaia 7:14 () [Corola-website/Science/319998_a_321327]
-
Luca nu a fost o sursă orală ci una scrisă. Unii savanți creștini se referă la evreiescul 'almah' (adolescentă nubilă) ca fiind soția regală a lui Ahaz și tânăra mamă a succesorului la tronul lui David, Ezechia. Conform acestei interpretări, profetul Isaia nu a înțeles cuvântul 'almah' în sensul din Noul Testament ci s-a referit la regina care în curând trebuia să conceapă și să nască un fiu. Pe de altă parte, din momentul profeției lui Natan, fiecare rege era purtătorul
Isaia 7:14 () [Corola-website/Science/319998_a_321327]
-
a dus, în condițiile vitrege ale războiului, la stabilirea unei entități statale independente care s-a menținut vreme de trei ani și jumătate. Pentru multi din evrei în vremea aceea, ea a fost privită că începutul erei mesianice proorocite de profeți. Dar entuziasmul a fost de scurtă durată. Răscoală a fost în cele din urmă zdrobita de legiunile române. Inițial, românii au avut dificultăți în fața unei forțe militare evreiești care era unită, spre deosebire de primă Mare Revoltă a iudeilor, cănd după mărturia
Bar Kohba () [Corola-website/Science/320036_a_321365]
-
(denumită și expansiunea arabă sau cuceririle islamului; 632-732; ) este un proces ce cuprinde cucerirea de noi teritorii și răspândirea islamului, proces care a început după moartea profetului Mohamed. Termenul se aplică și cuceririlor islamice ale popoarelor non-arabe. Mohamed a stabilit o nouă politică de unificare politică în Peninsula Arabica pe baza căruia au apărut ulterior rând pe rând califatele (imperiile islamice) . Secolul următor morții profetului Mohamed a
Expansiunea musulmană () [Corola-website/Science/320218_a_321547]
-
după moartea profetului Mohamed. Termenul se aplică și cuceririlor islamice ale popoarelor non-arabe. Mohamed a stabilit o nouă politică de unificare politică în Peninsula Arabica pe baza căruia au apărut ulterior rând pe rând califatele (imperiile islamice) . Secolul următor morții profetului Mohamed a cunoscut o extinderea rapidă a puterii musulmane. Marea parte a populației era musulmană. Islamul căpătase o definire mult mai clară în rândul omenirii. Procesul de convertire nu a fost unul complet, evreii, deși au fost alungați din Peninsulă
Expansiunea musulmană () [Corola-website/Science/320218_a_321547]
-
vorbeau arabă în momentul cuceririi musulmane. Odată cu apariția Islamului s-a modificat și felul în care persoanele se raportau la limba arabă. Această a devenit un mijloc de comunicare pentru toți cei ce au acceptat ca religie islamul. După moartea profetului Mohamed, în anul 632, califul Abu Bakr a ghidat comunitatea, a îngrijit aplicarea diferitelor prescripții ale legii sacre, a susținut campaniile de cucerire ale teritoriului bizantin și persan. Domnia sa a fost scurtă, doar doi ani, insă importantă deoarece a reușit
Expansiunea musulmană () [Corola-website/Science/320218_a_321547]
-
deoarece în câțiva ani ambele au fost lovite de atacul arabilor (uniți de Islam). Potrivit lui Howard-Johnston atacul arab "era asemănator cu un tsunami uman". Potrivit lui George Liska, "inutilul și prelungitul conflict bizantino-persan a netezit calea Islamului". La sfârșitul anilor 620, profetul Mohammed a reușit să unifice o mare parte din Arabia sub conducere musulmană. El a fost conducătorul arabilor când au avut loc primele hărțuieli între musulmani și bizantini. La câteva luni după ce Heraclius și generalul persan Shahrbaraz au convenit asupra
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
În 677, marina bizantină a folosit această armă pentru a învinge decisiv marina umayyazilor în Marea Marmara, ca rezultat bizantinii au scăpat de asediu, anul următor, în 678. Printre cei uciși în timpul asediului a fost și Eyup, ultimul dintre însoțitorii profetului Mohammed (Pentru musulmanii de astăzi, mormântul lui Eyup este considerat a fi unul dintre cele mai sfinte locații din Istanbul). Victoria bizantină a oprit expansiunea umayyazilor în Europa pentru aproape treizeci de ani. Conflictul inițial s-a stins în timpul domniilor
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
tabăra la Marcellae (lângă Karnobat), fortificându-l. Kardam a ajuns cu armata sa pe 20 iulie și a ocupat înălțimile vecine. După un timp Constantin al VI-a a dat ordinul de atac pe baza sfaturilor liniștitoare ale unui "fals profet". Dar forțele bizantine au rupt formațiile și, din nou, au fost învinși și au fugit, în timp ce Kardam a capturat cortul imperial și pe slujitorii împăratului (Bătălia de la Marcelae). După întoarcerea sa la Constantinopol, Constantin al VI-lea a semnat un
Kardam al Bulgariei () [Corola-website/Science/320231_a_321560]
-
sunt fie falsuri, fie false atribuiri, fie cărți a căror autenticitate nu este certă. Cărțile apocrife ale Vechiului Testament provin de la unii iudei care au compus astfel de cărți, pe care le atribuiau unor personaje din Sfânta Scriptură (regi sau profeți) pentru a le da autoritate. Printre aceste apocrife sunt: Pentru Noul Testament apar în sec. al II-lea „Evangheliile apocrife“. Cărțile apocrife, deși interesante prin conținutul lor, sunt totuși interzise de Biserică, unele dintre ele cuprinzând chiar idei eretice sau lucruri
Apocrif () [Corola-website/Science/320332_a_321661]
-
("ebraică:" אוריה החתי) a fost un soldat în armata regelui David menționat în Biblia ebraică. El a fost soțul lui Batșeba și a fost ucis din ordinul lui David. Profetul Natan l-a mustrat pe rege pentru că a comis acest adulter și i-a reamintit lui David legământul acestuia cu Dumnezeu. Soția lui Urie a fost însărcinată de către regele David. Contactul sexual al lui David cu soția lui Urie nu
Urie Hititul () [Corola-website/Science/321048_a_322377]