10,986 matches
-
babilonian] Enuma elish (Speiser, 1958; Pritchard, 1958, capitolul vi. pp. 33-36 și 131). Regele guverna dup] un cod care se presupunea c] i-a fost dezv]luit de zeitatea suprem], dar care, în fiecare caz, reprezenta în mod clar o proiecție a eticii și practicilor sociale de atunci. Reglement]rile erau prezentate că legi cazuale de forma „Dac] un om...”. Zeul putea fi, desigur, consultat în probleme urgente prin intermediul prevestirilor f]cute de templu - sistem care învestea preoțimea templelor cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
animalelor, un principiu etic neobișnuit în lumea antic], are la bâz] credință egiptean] c] atunci cand Ptah, zeul creator al Memphisului, a dat viat] ființelor prin cuvântul s]u, toate creaturile au devenit manifestarea divinului. Toate acestea, inclusiv ceilalți zei, erau proiecții ale lui Ptah. Astfel, egiptenii își imaginau c] toate creaturile lumii l]udau soarele care r]s]rea în fiecare zi, la fel cum f]cea fiecare egiptean în parte. Mai mult, unii zei luau chip de animal. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
substanț]. Aceast] tr]s]tur] este legat] de alte doctrine budiste, cum ar fi renunțarea la sine, permanentă schimbare și efemeritatea. Ceea ce Buddha numește „individ” sau „eu” desemneaz] o combinație de factori fizici și psihici aflați în conținu] schimbare. Prin proiecția ideii de permanent] asupra unui proces situat într-un flux constant, omul cunoaște dezam]girea atunci când este pus în fața schimb]rii, a distrugerii sau a pierderii. Acest complex numit „individ” este supus unei suferințe constante, iar dac] pl]nuim sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de-al doilea cuprinde exemplificarea acelui mesaj, structurat în modelul de conduit] perceput de Profet, acțiunile, zicalele și normele sale, numite colectiv Sunnah. Musulmanii consider] Coranul ultima dintr-o serie de revelații acordate omenirii din partea lui Dumnezeu, iar Sunnah drept proiecția istoric] a unei existente umane inspirate și ghidate de divinitate, individualizat] în persoana profetului Mohamed, considerat și ultimul din seria mesagerilor lui Dumnezeu. Regretatul Fazlu Rahman, renumit savant în gândirea islamic] la Universitatea din Chicago și gânditor musulman modern, susținea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
majorității, contestarea realităților politice și, cel mai adesea, tatonarea unor soluții de avarie. Opoziția democratică produce astfel, după cum remarcă autorul, o eroare metodologică și una istorică. „Metamorfozarea trecutului În ideal de viitor” este o eroare care se traduce printr-o proiecție greșită a unor reprezentări doar iluzorii: „(...) nu există epoci ideale, ci doar reprezentări ideale ale unor epoci ne-ideale”. Contrastele României interbelice evidențiază poate cel mai bine modul În care o epocă este idealizată, este invocată, prezentată printr-o „reconsiderare
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
autorul analizei că ar fi În cazul de față - viziuni nerealiste, proiecte fără baze sociale sau considerente de praxis politic. Întoarcerea În trecut prin apelul la proiectul interbelic, prin reapelarea la opțiunea pro monarhică este așadar, considerată nerealistă și o proiecție dacă nu eronată, cel puțin hazardată a unei perioade istorice cu grave deficiențe democratice, probleme sistemice și discrepanțe majore. Astfel, acesta concluzionează că „istoria nu se repetă, și aceasta ar fi un temei pentru optimism”. Memoria regalității În postcomunism are
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
În iluzia referențială de care aminteam anterior, ne rămâne posibilitatea relaționării imaginii pe care colectivitatea și-o făurește despre sine cu imaginea pe care o are despre ceilalți (operație deosebit de utilă pentru definirea identității, a deschiderilor spre lume și a proiecțiilor ideologice ale respectivei societăți), ca și a comparației dintre imaginea de sine și imaginea pe care ceilalți o au față de respectiva colectivitate, ca modalitate de verificare și de apreciere a diferitelor reprezentări. 2.3. Chiar dacă studiul imaginilor poate constitui o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu greu În oglinda Înțelegerii noastre. Pentru că la frontiera imaginară dintre lumea monarhilor vienezi și cea a pământenilor din Ardeal politica a interferat adesea cu sentimentul, pasiunea naționalistă cu devotamentul față de Dinastie, realitatea istoriei trăite cu transfigurarea În legendă și proiecția În simbol. Iar privirea pe care o aruncăm de la nivelul zilei de astăzi asupra acelui colț de trecut se aprinde parcă prin scânteia unor pasiuni și emoții asemănătoare celor pe care le-au trăit Înaintașii. Mai admitem, cel puțin unii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi „violențe sociale”, „război civil”, „lupte de gherilă”, „rezistență armată”, „conflict etnic”, aplicați diferitelor momente sau aspecte din desfășurarea revoluției, precizează mult mai corect sensul acestora. Fără Îndoială, denumirea globală de „revoluție” are o puternică valoare simbolică, Însumând Într-o proiecție metonimică diferitele sensuri particulare ale evenimentelor. Ca termen tehnic Însă, este destul de inadecvat, datorită Încărcăturii sale ideologice, datorită lipsei de precizie și de neutralitate. Dacă Îl mai scriem și cu majusculă, este ca și cum am analiza natura lui Dumnezeu Într-o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
forței și vitezei flexorilor gambei pe coapsă în faza pasului posterior, cât și asupra mobilității și supleței în articulația genunchiului. După atingerea feselor cu călcâiele, gamba coboară spre sol, laba piciorului ia contactul cu solul pe pingea fără să depășească proiecția centrului general de greutate (CGG). Brațele se mișcă înainte și înapoi pe lângă trunchi, cu coatele îndoite sau libere pe lângă corp. Trunchiul este ușor înclinat spre înainte, față de verticală . Acest mijloc al scolii alergării este des utilizat în cadrul pregătirii organismului pentru
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
deasupra orizontalei călcâiul nu mai pendulează pe sub coapsă, gamba este ușor flexată pe coapsă. După trecerea ușoară peste nivelul orizontalei, gamba se extinde pe coapsă și coboară apoi spre sol, laba piciorului ia contactul cu solul pe pingea mult înaintea proiecției centrului general de greutate (CGG). Trunchiul este înclinat înapoi, iar genunchiul se ridică peste orizontală Alergarea cu pendularea gambei înainte contribuie la: perfecționarea mișcării pasului anterior, prelucrează musculatura posterioară și anterioară a coapsei, solicită și dezvoltă musculatura spatelui și a
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
lansat de semifond sau în tempo moderat Contactul cu solul se ia mai întâi cu tocul, laba piciorului fiind în acest moment flexată pe gambă , săgeata verde). Urmează luarea con- tactului cu solul pe toată talpa piciorului, cât mai aproape de proiecția centrului general de greutate - C.G.G . Având în vedere viteza de deplasare, șocul la aterizare nu atinge o valoare ridicată, contactul cu solul permițând executarea unui pas suficient de lung și eficient. Succesiunea metodică: mers cu pas întins urmat de mers
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
greutate) cât mai înalt. Sub diferitele sale forme mai puțin sau mai mult adaptate/modificate, pasul săltat este utilizat în foarte multe ramuri sportive, în diferite combinații de acțiuni. Piciorul de avântare coboară spre sol unde talpa se așează înaintea proiecției centrului general de greutate (C.G.G.), în ordine călcâi - talpă - vârf, urmând un nou pas săltat. În timpul zborului, trunchiul este drept, iar brațele se deplasează coordonat (braț și picior opus), ajutând la avântarea coapsei libere. Contribuie la educarea detentei, la dezvoltarea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
baschet, mingi medicinale etc.) spre înainte sus cu două mâini la un partener, fără îndoirea și cu îndoirea genunchilor; - exercițiu anterior, dar împingerea să fie cât mai departe, fără răsucire și cu răsucirea laterală ușoară a trunchiului; - exercițiu anterior, dar proiecția obiectului să fie peste o ștachetă a cărei înălțime va crește progresiv; - din stând depărtat sagital cu fața pe direcția de aruncare, împingerea unor obiecte fără răsucire și cu răsucirea ușoară a trunchiului, spre lateral; - din așezat, stând pe un
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
umerii perpendiculari pe sol . În această poziție, greutatea este egal repartizată pe mâini și pe genunchiul de pe sol, așteptând următoarea comandă. La comanda „gata”, alergătorul ridică bazinul, puțin mai sus decât umerii, și se deplasează cu greutatea trunchiului pe brațe (proiecția umerilor pe sol cade după linia de start -) Literatura specialitate prezintă 3 modalități de a lua startul de jos, în funcție de nivelul de pregătire al executanților și de așezarea genunchiului de pe sol față de talpa celuilalt picior: startul depărtat (startul „începătorilor
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
execuția corectă a bazelor generale ale mișcărilor (direcție, ritm, amplitudine, tempo etc) Greșeli: Startul de jos și la lansarea de la start: așezare incomodă în poziția „pe locuri” fie prea ghemuită fie prea lejeră. Umerii nu cad perpendicular pe sol, iar proiecția lor cade cu mult înapoia liniei de start. Capul este cu bărbia în piept ridicarea insuficientă a bazinului la poziția „gata” sau ridicarea prea sus (anulează forța pârghiei la nivelul piciorului dinapoi) . Umerii nu cad înaintea liniei de start - capul
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
înapoi jos: prin flexia gambei pe sub coapsă; prin ridicarea coapsei la orizontală; prin extensia gambei pe coapsă cu laba piciorului în flexie dorsală; prin trecerea stinghiei gardului cu bazinul urmată de întinderea articulației genunchiului; prin așezarea tălpii pe pingea, înapoia proiecției CGG pe sol. - de pe loc, cu sprijin pe palme la un obstacol (spalier, perete, gard de protecție) imitarea „atacului”: pendularea gambei pe sub coapsă urmată de extensia acesteia pe coapsă cu talpa în flexie dorsală și reluarea activă pe pingea ; - de pe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
piciorul dinapoi se alătură celuilalt, aflat înainte, și urmează pregătirea aterizării ( chinograma nr. 12 ) ATERIZAREA are ca scop principal obținerea unei poziții a picioarelor care să asigure o distanță cât mai mare la reluarea contactului cu solul între tălpi și proiecția C.G.G. , fără a provoca căderea în/pe spate a săritorului. Constă în înclinarea accentuată a trunchiului înainte deasupra picioarelor întinse oblic și luarea contactului cu nisipul prin călcâie Succesiunea metodică: Principalele obiective ale învățării (pentru ambele procedee supuse discuției în
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
săltare-alunecare - Ababei C., 2006); + aruncarea cu piruetă (pirueta fiind „împrumutată” de la aruncarea discului). Indiferent de procedeul de aruncare, performanța (lungimea) aruncării depinde de foarte mulți factori: ▪ înălțimea și viteza de eliberare a greutății (bilei), ▪ greutatea corporală a aruncătorului, ▪ unghiul de proiecție (valoare ideală, după unii specialiști de 42); ▪ viteza acumulată pe elan de către aruncător (săltare sau piruetă), viteză ce va fi imprimată greutății, în momentul eliberării etc. Obiectul de aruncat (bila de metal) are o greutate de 7,260 kg pentru
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
Publicul se plictisise de „vederile” de circa un minut cu tematică repetitivă, stagnante în raport cu primele filme Lumière : sosiri de trenuri prin gări, activități din viața cotidiană, travellinguri peisajere. În plus, numeroase incendii soldate cu victime, care porniseră de la aparatele de proiecție, îi descurajau pe proprietarii de săli să programeze filme. Conflictele juridice de proporții între principalii producători întregeau o priveliște dezolantă. Cinematograful părea tot mai mult o modă repede trecătoare. Izbucnirea războiului hispano-american pentru controlul Cubei a fost, în 1898, o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
națiuni face, deși prețul biletului este urcat, în premieră, la 2 dolari, încasări fabuloase : aproape 10 milioane de dolari. Dar și efectele colaterale ale propagandismului brutal al filmului nu sunt mici : demonstrații antirasiste, însumând zeci de mii de oameni, marchează proiecțiile filmului în marile orașe americane. Un negru, bănuit de violarea unei albe, este linșat, potrivit declarațiilor făptui torilor, după modelul inspirațional din Nașterea unei nați‑ uni. Ku Klux Klan- ul, aflat în adormire de decenii, cunoaște, odată cu triumful filmului, o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Publicul este în totalitate păcălit. New York, 1 noiembrie 1899. Dickson și Cox realizează pentru Mutoscope și Biograph un reportaj autentic din războiul anglo-bur. Slogan la lansare : „Răzoiul din Africa privit din fotoliu !”. Lyon, 14 iunie 1912. Primarul Édouard Herriot interzice proiecțiile de film care expun acte criminale, deoarece consideră că acestea creează anxietate publicului. Paris, 30 mai 1914. Casa Pathé produce brutalul film pacifist Maudite soit la guerre (Blestemat fie războiul ), realizat în Belgia de Alfred Machin. Totuși, Charles Pathé nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de filme patriotice, interzicând importul de filme din statele inamice. Paris, 1 martie 1915. Prefectul poliției interzice difuzarea filmelor care conțin scene cu localități devastate de inamic. Pe 17 aprilie, în semn de protest, Uniunea Directorilor de Cinema organizează o proiecție privată cu filme interzise. Boston, 21 mai 1915. În urma unei campanii populare de proporții împotriva The Birth of a Nation, de D.W. Griffith, statul Massachusetts votează în favoarea creării unei comisii de cenzură. Pe 2 iunie, organizațiile negrilor înaintează primarului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
victorios a regelui Carol I, de care, așa cum arătam, acesta avea nevoie pentru împingerea României în războiul balcanic. Din cele 52 de scene ale Independenței României, nu mai puțin de 12, însumând cam o treime din cele două ore de proiecție, îl au ca personaj central pe Carol I, decretând mobilizarea, spunând „Asta-i muzica care-mi place”, țintuind, sfințind, distribuind drapele, vizitând răniții, îmbărbătând soldații după o luptă grea, supraveghind totul de pe deal. Numele nici unui general sau colonel dintre cei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
realizeze în 1971 W.R. : Misterele organismului, pe care îl definește astfel : „Comedie neagră sau grotesc științifico-fantastică sau documentar sau pop- quiz sau eseu filozofic sau circ politic sau colecție privată a obsesiilor politice și sexuale ale lui Makavejev”. În timpul proiecției de la Cannes, când pe ecran apare un penis în erecție și apoi portretul lui Stalin, delegația sovietică părăsește sala. Acesta este, în linii mari, contextul european și mondial, politic și cinematografic, în care apare Reconstituirea. Anul 1970 marchează în România
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]